4,129 matches
-
fosta capitală a Moldovei nu era decât o încercare de a obține susținerea populației pentru îndepărtarea "domnului Unirii", motiv pentru care cerea, pe un ton imperativ, o anchetă asupra modului în care fusese înfrântă ceea ce el considera că era o răscoala 663. Kretzulescu își atingea cumva obiectivul prin intervenția sa publică pentru că nu peste multă vreme lideri ai conservatorilor moderați precum Nicolae Blarenberg, I.A. Cantacuzino, P.P. Carp, Al. Lahovary, regrupați în jurul periodicului intitulat Dezbaterile, reacționau și arătau că motivele pentru
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
vol. I, (Ediție îngrijită de Stelian Neagoe), București, Editura Scripta, 1993. Memoriile Principelui N. Suțu, București, Editura Fundației Culturale Române, 1997. Michelson, Paul, E., Conflict and Crisis. Romanian Political Development 1866-1871, New York and London, Garland Publishing Inc., 1987. Mihordea, Vasile, Răscoala grănicerilor de la 1866, București, Editura Academiei, 1956. Neumann, Victor, Istoria evreilor din România, Timișoara, Editura Amarcord, 1996. Neusner, Jacob, Iudaismul în timpurile moderne, București, Editura Hasefer, colecția Iudaica, 2001. Nichita, Adăniloaie, Cîncea, Paraschiva, Iordache, Anastasie, Iosa, Mircea, Isar, Nicolae, Popescu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Reforma, 20 mai, 1866, p. 2. 420 T.W. Riker, op. cit., p. 515. 421 Gh. Cliveti, op. cit., p. 90; Badea Mangiru, România sub Vodă Cuza, regii Ferdinand și Carol I, București, Editura Cartea Românească, f. a., p. 70. 422 Vasile Mihordea, Răscoala grănicerilor de la 1866, București, Editura Academiei, 1956, p. 9. 423 Ibidem. 424 Ibidem, p. 28; Răscoale ale grănicerilor au fost și la 1859 și la 1862. Ibidem, p. 22. 425 Paul Lindenberg, op. cit., p. 27. 426 N. Corivan, op. cit., p.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
op. cit., p. 90; Badea Mangiru, România sub Vodă Cuza, regii Ferdinand și Carol I, București, Editura Cartea Românească, f. a., p. 70. 422 Vasile Mihordea, Răscoala grănicerilor de la 1866, București, Editura Academiei, 1956, p. 9. 423 Ibidem. 424 Ibidem, p. 28; Răscoale ale grănicerilor au fost și la 1859 și la 1862. Ibidem, p. 22. 425 Paul Lindenberg, op. cit., p. 27. 426 N. Corivan, op. cit., p. 211. 427 Memoriile Regelui Carol I, pp. 69-70. 428 Nicolae Iorga, op. cit., vol. X, p. 27
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
realizat la 24 ianuarie 1859, intitulat "Jos Masca", în Arhiva Națională, Iași, fond Primăria Iași, foi volante, 1866, fila 1. 444 Chiriță, Grigore, Societatea din Principatele unite române în perioada constituirii statului național (1856-1866), București, Editura Academiei, 2004; Vasile, Mihordea, Răscoala grănicerilor de la 1866, București, Editura Academiei, 1956; Paraschiva, Cîncea, Opoziția parlamentară față de alegerea lui Carol de Hohenzollern ca domnitor al României, extras din Culegerea de studii și articolelor de istorie, vol. X, București, 1967; Gh. Cristea, "Manifestări antidinastice în perioada
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
sau în orice valută liber convertibila acceptată de către solicitanți. Articolul 6 Investitorilor unei părți contractante care suferă pierderi în legătură cu investițiile lor de pe teritoriul celeilalte părți contractante, datorate războiului sau altui conflict armat, revoluției, stării de necesitate națională, revoltei, insurecției sau răscoalei, li se va acorda de către cea din urmă parte contractanta un tratament, în ceea ce privește restituirea, compensarea, despăgubirea sau alta reglementare, nu mai puțin favorabil decît cel pe care această parte contractanta îl acordă propriilor săi investitori sau investitorilor oricărui stat terț
LEGE Nr. 114 din 28 noiembrie 1994 pentru ratificarea Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos şi a Protocolului anexa, semnate la Bucureşti la 19 aprilie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110515_a_111844]
-
monedă convertibila. Articolul 6 Despăgubiri pentru pierderi Investitorii uneia dintre părțile contractante care suferă pierderi ale investițiilor sale de capital pe teritoriul celeilalte părți contractante, ca urmare a unui război sau a altui conflict armat, revoluției, stării de necesitate națională, răscoalei, insurecției sau revoltei pe teritoriul celeilalte părți contractante, nu vor fi tratați de către această mai puțin favorabil decît propriii investitori sau investitorii oricărui stat terț, în ceea ce privește restituirile, indemnizațiile, lichidările sau alte plăti. Plățile corespunzătoare vor fi transferabile în conformitate cu dispozițiile art.
LEGE Nr. 115 din 28 noiembrie 1994 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Paraguay pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor şi a Protocolului anexa, semnate la Asuncion la 21 mai 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110520_a_111849]
-
Articolul 4 Despăgubirea pentru pierderi 1. Investitorilor unei părți contractante, ale căror investiții de pe teritoriul celeilalte părți contractante suferă pierderi ca urmare a unui război sau a altui conflict armat, a unei revoluții, unei stări naționale de urgență, revolte, insurecții, răscoale sau a altor evenimente similare de pe teritoriul ultimei părți contractante, li se va acorda de către această din urmă parte contractanta, în ceea ce privește restituirea, despăgubirea, compensarea sau alta reglementare, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care ultima parte contractanta
LEGE nr. 59 din 15 aprilie 1999 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Ierusalim la 3 august 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124040_a_125369]
-
a oricărei revoluții o constituie trecerea puterii din mâinile unei clase în mâinile alteia. Dar nu orice răsturnare a unei clase de către alta poate fi numită revoluție. Dacă împotriva puterii deținute de clasa înaintată, progresistă, se pune la cale o răscoală, așa cum s-a petrecut în Ungaria, dacă puterea este acaparată de fosta clasă dominantă, aceasta nu este revoluție, ci contrarevoluție. Nu poate fi numită revoluție o mișcare ce ar fi împins înapoi Ungaria din dezvoltarea ei social-economică și ar fi
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Nimeni nu știa nimic despre această forță de exterminare care era Auschwitz. Și chiar dacă știam, ce puteam face? Oameni nenorociți, epuizați, bolnavi, bătrâni, copii, femei, nemâncați, nespălați, distruși, fără arme, cum să ne revoltăm? Era totuna că mori Într-o răscoală din ghetou, ca răscoala din ghetoul din Varșovia, sau mergi și mori acolo. Le-am spus: „Nu ne bateți, că nu suntem noi vinovați, nici voi nu sunteți vinovați, dar n-am știut nimic despre acest loc”. Eu trebuia să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
despre această forță de exterminare care era Auschwitz. Și chiar dacă știam, ce puteam face? Oameni nenorociți, epuizați, bolnavi, bătrâni, copii, femei, nemâncați, nespălați, distruși, fără arme, cum să ne revoltăm? Era totuna că mori Într-o răscoală din ghetou, ca răscoala din ghetoul din Varșovia, sau mergi și mori acolo. Le-am spus: „Nu ne bateți, că nu suntem noi vinovați, nici voi nu sunteți vinovați, dar n-am știut nimic despre acest loc”. Eu trebuia să-l iau jos pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
două zile de nu mai știai ce să faci și cum să te mai scarpini. În orice caz, Îți trebuia o tărie formidabilă, atât fizică, cât și psihică, să poți rezista la aceste lucruri. - Au fost Încercări de evadare, de răscoală? Ați amintit de uneltele, armele acelea... - Mai puține, pentru că n-aveai mijloace și În jurul lagărelor erau mai multe cercuri de pază; și chiar dacă reușea cineva să facă rost de haine civile sau să fi cunoscut bine limba germană, pentru că altfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au evadat și au fost prinși - au fost executați. Și, drept exemplu, pe Apell Platz: „Uite, cutare și cutare au vrut să evadeze și vor fi pedepsiți cu moartea. Așa veți păți dacă veți Încerca”. În legătură cu Încercările de evadare sau răscoală, la Buchenwald a fost o situație mai specială, probabil că ați auzit despre asta: Buchenwald a fost singurul lagăr care s-a autoeliberat, pentru că acei muncitori deținuți care lucrau În fabricile de armament de lângă Buchenwald au strâns bucăți de elemente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era tot acolo, la Buchenwald, că a fost vorba de autoeliberare: chiar Înainte de venirea trupelor americane, aflând că SS-ul intenționa să arunce În aer Întregul lagăr, această mișcare de rezistență a pus mâna pe niște arme și a organizat răscoală, i-a izgonit pe SS-iști și au preluat conducerea lagărului. Așa că atunci când au venit trupele americane lagărul era deja eliberat. Primul lagăr care a fost găsit de aliați În starea În care era sub germani, deci nu s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din ele stătea așa-zisul Blockaltester, iar dincolo aghiotanții. Ei știau exact numărul nostru, fiindcă făceau apelul. Dimineața - apel, seara - apel... - Cum a fost prima zi? - În primul rând bătăi - asta era. La nemți era foarte important să nu fie răscoală acolo. Că am avut și răscoală. Dacă mureai nu era nici o problemă. Am uitat să vă spun că lagărul avea și un spital: Într-una din barăci, separat, era spitalul. Eram complet pierduți, că nu știam ce e cu noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
iar dincolo aghiotanții. Ei știau exact numărul nostru, fiindcă făceau apelul. Dimineața - apel, seara - apel... - Cum a fost prima zi? - În primul rând bătăi - asta era. La nemți era foarte important să nu fie răscoală acolo. Că am avut și răscoală. Dacă mureai nu era nici o problemă. Am uitat să vă spun că lagărul avea și un spital: Într-una din barăci, separat, era spitalul. Eram complet pierduți, că nu știam ce e cu noi. - Câți oameni erau Într-o baracă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
venit ajutor, schimburi de focuri... S-a auzit că, totuși, câțiva dintre ei au scăpat. Nu aș putea să vă spun - câți vorbesc din auzite. - Auzite În lagăr? - Da. Numai din lagăr. Nu după aceea. Nu știu ce lucrare am citit despre răscoala aceasta a Sonderkommando-ului - care este, de fapt, și singura răscoală, după câte știu, la Auschwitz, În afară de Încercările de evadare, destul de dese și care au eșuat. - Dar cât a durat aceasta? - Vreo două ore am fost În alarmă. Alarma de lagăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
câțiva dintre ei au scăpat. Nu aș putea să vă spun - câți vorbesc din auzite. - Auzite În lagăr? - Da. Numai din lagăr. Nu după aceea. Nu știu ce lucrare am citit despre răscoala aceasta a Sonderkommando-ului - care este, de fapt, și singura răscoală, după câte știu, la Auschwitz, În afară de Încercările de evadare, destul de dese și care au eșuat. - Dar cât a durat aceasta? - Vreo două ore am fost În alarmă. Alarma de lagăr Însemna că nimeni nu mai iese din barăci. Au dat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
în libertate? În legătură cu atitudinea și lupta anticomunistă a unora, ca în atâtea alte părți, se face din țânțar armăsar; dacă Icsulică a înjurat la coadă, la pâine, așa, într-un mod impersonal, de obidă, acum zice că a făcut o răscoală anticomunistă. Să fim drepți. Am tot respectul și stima pentru cei care au avut și mai au convingeri, de orice fel, pentru cei care au avut de pătimit ani grei de temniță. Problema nu este la aceștia și la cei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se pun în mișcare toate categoriile de hormoni, inclusiv cei politici. Cea mai bună dovadă că în politică nu este rușine, o constituie încercarea liderilor țărăniști de a se revigora folosind, pentru a obține capital politic, aniversarea unui secol de la răscoalele țărănești din 1907, făcută chiar la Flămânzi-Botoșani. Partidulețul intitulat Național Țărănesc, cu un șef nou (Miluț, „mic la stat / mare la sfat”), dar fără țărani, se alimentează cu porumb stricat care produce boala numită pelagră, boală de care suferea țărănimea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că între unguri circulă și astăzi o zicală: „Secuiul s-a ... (l-a murdărit cu fecale) pe ungur”, ceea ce poate constitui un imbold pentru capra râioasă ca să-și țină coada-n sus. Cât de unguri sunt secuii când, în vremea răscoalei de la Bobâlna din 1437, se încheie o înțelegere, o alianță între unguri, sași și secui, numită „Unio trium nationum”, unirea celor trei națiuni, intrată în istorie cu numele de „Masa cu trei picioare”, îndreptată împotriva românilor, declarați venetici, toleranți și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
face la loc.” Ceea ce am găsit în satul de pe Prut nu a fost un caz izolat; morbul distrugerii la noi a funcționat la nivel național. Atunci mi-am amintit de scena țăranilor răsculați în 1907, descrisă de Liviu Rebreanu în „Răscoala”, adunați în curtea conacului marelui proprietar Iuga. Țăranii ar fi vrut să se înțeleagă cu boierul, să le ușureze sarcinile mari și grele, să-l pedepsească pe arendașul grec și, până a nu fi amenințați cu arma de bătrânul Iuga
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în piept mirosul înecăcios al abdicării, urmată, vorba lui Vântu, de anonimat și, bineînțeles, de altele. Până când va analiza profund raportul cerut, are timp să se gândească, împreună cu cei din jur, la soarta împăratului Justinian (527-565), dacă ar fi reușit răscoala numită “Nika” (Victorie!) a populației dintr-un Bizanț cosmopolit. Pe vremea aceea, se purta, pentru chestiuni minore, intrarea “benevolă” în mânăstire, iar pentru treburi însemnate politicești se aplica orbirea cu fierul încins, sau alte prea înfricoșătoare mutilări, ca să nu-ți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cimitirul care înconjura Bisericuța, în partea dreaptă a altarului, se afla un mormânt. Pe crucea masivă de piatră de cremene scrie doar atât: „Aici doarme leul din Mesentea”. Părintele Oțoiu ne povestea cu amănunte luptele duse de acest preot în timpul răscoalei lui Iancu, cum a fost ucis ca un martir de armatele imperiale. Câte stigmate ai lăsat, Mântuitorule, în trupul neamului acestuia, că sângerăm în toate colțurile de țară, pe munți, pe dealuri, prin păduri, prin lunci, pe văi, pe ape
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vi se lasă casa pustie”, le spusese Mântuitorul; nu are templu, „Piatră pe piatră nu va rămânea din aceste zidiri mărețe”, le spusese ucenicilor Săi Hristos, cu privire la templul de la Ierusalim; nu are preoți, ultimii slujitori ai altarului au căzut în răscoala de la anul 70 d.H.; nu are regi, sub sceptrul cărora să poată impune autoritatea lor politică. De aceea, n-au liniște. Aduc tulburare și disoluție pe toată fața pământului. Urăsc pe toți și nasc adversitate la toți; își revendică numai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]