3,718 matches
-
războiul, fiecare grup se concentra în primul rînd asupra asigurării poziției lui în lumea postbelică. Au fost deci încheiate unele alianțe ciudate. Cu toate că pot fi găsite exemple de cooperare între membrii tuturor forțelor de rezistență și puterile ocupante, cea mai răspîndită colaborare și cea mai ușor de documentat a fost cea dintre cetnici și comandamentul Axei. Așa cum am văzut, după iunie 1941, Uniunea Sovietică a sprijinit mișcările de rezistență puternice din toate teritoriile ocupate de Axă pentru a diminua presiunea exercitată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de partide cu adevărat puternice, care îi includea pe social-democrați, pe agrarienii facțiunii Pladen și pe membrii grupului Zveno, toate bucurîndu-se mult înainte de perioada aceasta de un prestigiu politic considerabil. La fel de important era faptul că exista un veritabil și destul de răspîndit sentiment filorus în țară. Forțele de ocupație sovietice contribuiau la crearea unei atmosfere generale prietenești, comportîndu-se într-un mod mai disciplinat decît în România sau în Iugoslavia. În plus, partidul era avantajat de faptul că după lovitura din septembrie pusese
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
războiului. Cu toate că nu exista decît lista guvernului, exista posibilitatea exprimării dezaprobării. Votul era teoretic secret, dar fraudele electorale și violențele erau ceva obișnuit și era dificil să fie pus în urne un vot negativ. Exista de asemenea o convingere larg răspîndită că poliția știa cum vota fiecare individ. Guvernul a depus un mare efort pentru asigurarea unei mari participări la vot și a unei masive demonstrații de aprobare. Dintre cei cu drept de vot s-au prezentat la urne 88 %, din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din Iugoslavia, singura cealaltă țară europeană unde activitățile partizanilor și-au făcut prompt apariția: "Iugoslavia era de asemenea singura cealaltă țară din Europa care avea sate în munți lipsite de hrană suficientă, ca și cele din Grecia, unde era foarte răspîndită aceeași tradiție eroică. În alte părți, luptătorii rezistenței au devenit activi pe cîmpul de bătaie abia cînd puterea germană era pe punctul de a se prăbuși."24 Cu toate aspectele idealiste ale acestor mișcări, ele aveau și latura lor întunecată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nevoită să importe alimente pentru a împiedica instalarea foametei și nu dispunea de mijloacele de plată necesare. În ciuda faptului că proviziile erau trimise de UNRRA, o parte considerabilă a lor ajungea pe piața neagră. Corupția și setea de profit extrem de răspîndite provocau mari nemulțumiri sociale. În special situația satelor și a zonelor de munte era deosebit de grea. Acestea nu aveau drumuri sau alte mijloace de comunicație necesare asigurării unei distribuiri eficiente a ajutoarelor și nici influența politică ca să fie sigure că
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
erau experte în evaziunea fiscală și reușeau să se eschiveze de la a contribui la cheltuielile naționale cu sume proporționale cu veniturile lor. Sistemul de învățămînt, care avea nevoie disperată de o reformă radicală, era de asemenea sursa unor amărăciuni deosebit de răspîndite. Școlile și instituțiile de învățămînt superior sufereau de pe urma faptului că statul investea în educație doar 2,1 % din veniturile lui. Numai o mică parte a populației putea urma cursurile acestora din urmă. Deschiderea acestei uși spre progresul social și economic
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cabinet, aflat sub conducerea lui Kanellopoulos, a fost format cu mare greutate. Continua între timp pregătirea alegerilor, care erau prevăzute să aibă loc la 28 mai 1967. Toate lumea se aștepta la o victorie a lui Papandreou, dar erau foarte răspîndite și zvonurile legate de o posibilă revoltă a armatei. DICTATURA MILITARĂ Coloneii preiau puterea Situația a stîrnit desigur o mare îngrijorare în rîndul militarilor și al partidelor politice de dreapta. Dacă, așa cum era de așteptat, Uniunea de Centru cîștiga alegerile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cine ar trebui să dețină puterea și cum ar trebui să o exercite?) sînt cele care stau și astăzi la baza analizelor contemporane ale politicii. Statul Puterea pare un fenomen mai cuprinzător decît altele, mai general și mai generalizat, mai răspîndit și mai ușor de caracterizat. Totuși, ca obiect fundamental al analizei politice, el a fost deseori substituit, mai ales în ultimele două secole, cu statul. Tot experiența politică occidentală este cea care a avansat și a acționat în această direcție
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și metoda, să fie invadată de alte discipline, în special de political economy [Lipset 1969]. În fine, politica, văzută ca "atribuire imperativă de valori pentru o societate" se găsește în situația de a cerceta fenomene tot mai cuprinzătoare și mai răspîndite, atît pentru că a crescut considerabil numărul cazurilor (de sisteme politice) care pot fi studiate, odată cu apariția unor noi state în urma proceselor de decolonizare, cît și pentru că se extinde sfera de intervenție a statului în societatea civilă, pe calea keynesismului și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Există destule situații în care mici variații ale mecanismului pot produce variații semnificative la nivelul reprezentării parlamentare a partidelor [prezentări relevante cu exemple potrivite se găsesc în cea mai bună analiză a lui Torrens 1996, 360-364]. Trei dintre cele mai răspîndite sînt formula Sainte-Lagüe modificată (folosită în Danemarca, Norvegia și Suedia), formula d'Hondt (folosită mult timp în Germania iar acum în Spania) și formula Hare (folosită în Germania după 1987). Prin formula Sainte-Lagüe modificată locurile sînt atribuite, împărțind numărul voturilor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
că atît partidele confesionale de mase, cît și partidele de clasă, și ele cu caracter de mase, manifestau simptomele avansate ale unei dramatice transformări către partide catch-all. Trebuie spus că traducerea termenului englez catch-all prin "prinde-pe-toți" este preferabilă celei mai răspîndite, de "prinde-tot", atît din punct de vedere semantic, cît și al conținutului. Așa cum demonstrează lista de transformări intervenite în partidele de mase, listă întocmită de Kirchheimer, acestea vizează nu intenția partidelor de mase de a acumula resurse, adică de a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
partidelor nu poate fi prezentată doar ca o criză. Deși nu se poate afirma că partidele s-ar bucura de o sănătate perfectă, ele nu sînt totuși organizații politice muribunde. Dacă luăm în considerare indicatorii cei mai simpli și mai răspîndiți, putem observa că este greu să vorbim de crize ale partidelor. Acești indicatori pot fi de două tipuri: cei care se referă la sistemul de partide și cei care se referă la partide luate separat (cel puțin din asocierea unor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pentru acest fenomen; una dintre cele mai acceptate este aceea că cetățenii au la dispoziție, astăzi mai mult decît altădată, și alte modalități de participare influentă. Această explicație justificativă nu este convingătoare, pentru că se știe că votul rămîne cea mai răspîndită și adesea unica modalitate de participare politică, și că cine nu votează se implică mult mai rar (excep-tînd Statele Unite) în alte forme de participare. Tocmai din acest motiv este interesant să ne întoarcem la tabelul 2.1, din capitolul al
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mult mai bine decît eventualii lor rivali ocazionali. Așadar, trebuie să analizăm rațiunile pentru care, criticate și, desigur, imperfecte, partidele continuă să fie nu numai cel mai important, chiar dacă nu unicul, actor politic al regimurilor democratice, dar și cea mai răspîndită formă de organizare politică. De ce supraviețuiesc partidele Primul răspuns este pe cît de clasic, pe atît de simplu: democrația nu poate exista fără partide politice [Kelsen 1966, 25], pentru că pluralismul se manifestă și prin organizații stabile, durabile, răspîn-dite, numite chiar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
reprezentării; 7) guvernanții consituie un exponent reprezentativ al guvernaților: teoria reprezentării ca asemănare, ca oglindă. Teoria electorală Dintre aceste teorii, prima și a două intră în aceeași categorie pentru că se leagă între ele prin procedura electorală, configurînd concret cea mai răspîndită formă de reprezentare democratică: cea care se naște din preferințele cetățenilor, exprimate prin vot în consultări electorale periodice și care este în mod regulat verificată prin alegeri. Oricît ar fi de răspîndită, teoria reprezentării democratico-electorale nu este și cea mai
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ele prin procedura electorală, configurînd concret cea mai răspîndită formă de reprezentare democratică: cea care se naște din preferințele cetățenilor, exprimate prin vot în consultări electorale periodice și care este în mod regulat verificată prin alegeri. Oricît ar fi de răspîndită, teoria reprezentării democratico-electorale nu este și cea mai acceptată și mai împărtășită. Sau mai degrabă este considerată parțială, preliminară, insuficientă: parțială, pentru că i-ar interesa numai pe cei care, într-adevăr, votează; preliminară, pentru că pune doar bazele reprezentării; insuficientă, pentru că
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de altă parte, ajunge însă să înlăture posibilitatea alternanței, pentru că alegătorul nu reușește să distingă precis responsabilitățile politice și să le sancționeze prin votul său. Parlamentul adunare În fine, cea de-a treia degenerare parlamentul-adunare (assemblearismo) este, probabil, cea mai răspîndită. Nu îi afectează pe parlamentarii în sine sau grupurile parlamentare ca expresii ale partidelor, ci însuși parlamentul ca structură. Supuse riscului unei astfel de degenerări sînt, în primul rînd, parlamentele-arenă, cum le definește Polsby [1975, 277-292; pentru cazul Italiei, Di
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
al democrației parlamentare. 7. DECLINUL SAU TRANSFORMAREA PARLAMENTELOR? Degenerările parlamentare sînt, într-un anumit sens, fenomene excepționale, extreme. Formele pure ale degenerării totale sînt rare. O varietate de comportamente transformiste, consociative și de adunare apar, însă, frecvent, acestea fiind destul de răspîndite. Nepăsători față de posibilele degenerări parlamentare, nu puțini cercetători și comentatori politici, obsedați de eventualitatea superiorității puterii executive, au reclamat mai ales presupusul declin al parlamentelor contemporane. Orice discuție în jurul unui eventual declin trebuie să să se axeze pe probleme relativ
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
putere programatică a partidelor înseși, cu atît mai mult cu cît este în interesul lor ca realizarea politicilor publice să le fie lor atribuită. Totuși, elemente de prevalență a partidelor în procesele de realizare a politicilor publice se găsesc destul de răspîndite și în sistemele care nu sînt bipartidiste, cum ar fi în Italia în lunga perioadă numită convențional Prima republică [se recomandă capitolele lui Calise, Cotta, Pasquino și Regonini din volumul îngrijit de Caciagli ș.a. 1994]. Dacă ar fi fost altfel
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
stabilește și se menține între cele trei grupări de actori. Trebuie subliniat că, în comparație cu neo-corporatismul bazat pe raportul stabil dintre trei mari organisme care ies în evidență în realizarea politicilor publice, triunghiurile de fier pot fi ceva mai numeroase, mai răspîndite și mai disipate în cadrul aceluiași sistem politic. Din punct de vedere teoretic, poate exista cel puțin cîte unul pentru fiecare arie semnificativă a politicilor publice. Existența triunghiurilor de fier se bazează într-o oarecare măsură, ca și neo-corpora-tismul, pe capacitatea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
angajantă, se poate formula o distincție netă, atribuind regimurilor autoritare existența unei mentalități, a unui ansamblu de credințe mai puțin codificate, mai puțin rigide, cu o oarecare ambiguitate interpretativă, fără oracole investite cu un rol specific. Mentalitatea autoritară cea mai răspîndită se bazează pe triada tradițională Dumnezeu, patrie, familie care se poate regăsi la baza multor experiențe autoritare, chiar trecînd cu vederea tipul de religie în cauză. Bineînțeles că, la rîndul lor, regimurile totalitare de tip comunist nu numai Uniunea Sovietică
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
democratice au încredere în participarea politică spontană a cetățenilor, încurajînd-o și favorizînd-o, sau doar făcînd-o posibilă și practicabilă. Regimurile totalitare, în schimb, intenționează să-și mențină societățile într-o stare de mobilizare impusă de sus, care să fie cea mai răspîndită, cea mai frecventă și cea mai continuă posibil: o revoluție permanentă cu scopul de a schimba societatea, dar și de a forma un om nou. În definiția pe care o dă regimurilor autoritare, Linz subliniază că o mobilizare extinsă sau
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
este necesar să examinăm tabelul 9.2. care surprinde caracteristicile regimurilor autoritare, totalitare, post-totalitare și sultanice. Tab. 9.2. Caracteristicile fundamentale ale regimurilor nedemocratice Regimuri autoritare totalitare post-totalitare sultanice Pluralism Ideologie Mobilizare Leadership limitat mentalitate minimală fondator inexistent rigidă puternică răspîndită carismatic partinic energent consumată ritualică birocratic colegial dispărut arbitraritate manipulată personalizat Sursă: Adaptare după Linz și Stepan [1996, 44-45]. Referitor la regimurile post-totalitare, contribuția lui Linz și Stepan este foarte originală. În mod indirect, prezentarea și analiza lor constituie o
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cu cele petrecute în zilele noastre. Oare întâmplător au fost prezentați românii, la Viena, ca „mâncători de lebede”? Și tema melodică continuă: „Cine nu-și aduce aminte, de exemplu, de modul cum eram descriși de către scriitorul Karl Emil Franzos, în răspândita carte „Aus Halb-Asien”, al cărui titlul indică îndeajuns conținutul ei răutăcios, sau de cuvintele insultătoare, ca „Walachische Wirtschaft”, „Wilde Walachei”, etc., care mereu se repetau în presa de atunci”. Copiii noștri culeg laurii la marile olimpiade științifice ale lumii și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
face decât să o reflecteze edificator. („Cu cetitul cărților cunoaștem pe ziditorul nostru, Dumnezeu...“) Reapariția, într-un context cu totul nou, a expresiei cronicărești sugerează reintrarea lecturii în condiția minoratului. „A citi“ nu mai e, astăzi, o ocupație atât de răspândită, încât să fie enunțată ca atare, fără detalii. De citit, mai citim câte ceva. Dar cărți nu prea mai citim. Pe de altă parte, cărțile continuă să apară, să se înmulțească epidemic, să alimenteze galopant librăriile și bibliotecile. Se scrie imens
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]