2,134 matches
-
norodul a răspuns: "Sîngele Lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri." 26. Atunci Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mîinile lor, ca să fie răstignit. 27. Ostașii dregătorului au dus pe Isus în pretoriu, și au adunat în jurul Lui toată ceata ostașilor. 28. L-au dezbrăcat de hainele Lui, și L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. 29. Au împletit o cunună de spini, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
30. Și scuipau asupra Lui, și luau trestia și-L băteau în cap. 31. După ce și-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui, și L-au dus să-L răstignească. 32. Pe cînd ieșeau afară din cetate, au întîlnit pe un om din Cirene numit Simon, și l-au silit să ducă crucea lui Isus. 33. Cînd au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: "Locul căpățînii", 34. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
crucea lui Isus. 33. Cînd au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: "Locul căpățînii", 34. I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar, cînd l-a gustat, n-a vrut să bea. 35. După ce L-au răstignit, I-au împărțit hainele între ei, trăgînd la sorți, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: "Și-au împărțit hainele Mele între ei, și pentru cămașa Mea au tras la sorți." 36. Apoi au șezut jos, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
au împărțit hainele Mele între ei, și pentru cămașa Mea au tras la sorți." 36. Apoi au șezut jos, și-L păzeau. 37. Și I-au scris deasupra capului vina: "Acesta este Isus, Împăratul Iudeilor." 38. Împreună cu El, au fost răstigniți doi tîlhari: unul la dreapta și celălalt la stînga Lui. 39. Trecătorii își băteau joc de El, dădeau din cap, 40. și ziceau: "Tu, care strici Templul, și-l zidești la loc în trei zile, mîntuiește-Te pe Tine însuți! Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, și vom crede în El! 43. S-a încrezut în Dumnezeu: să-l scape acum Dumnezeu, dacă-L iubește. Căci a zis: "Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!" 44. Tîlharii care erau răstigniți împreună cu El, Îi aruncau aceleași cuvinte de batjocură. 45. De la ceasul al șaselea pînă la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara. 46. Și pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: "Eli, Eli, Lama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
lui albă ca zăpada. 4. Străjerii au tremurat de frica lui, și au rămas ca niște morți. 5. Dar îngerul a luat cuvîntul, și a zis femeilor: Nu vă temeți; căci știu că voi căutați pe Isus, care a fost răstignit. 6. Nu este aici; a înviat, după cum zisese. Veniți de vedeți locul unde zăcea Domnul; 7. și duceți-vă repede de spuneți ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morți. Iată că El merge înaintea voastră în Galilea; acolo Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
întoarse cu doi coceni. - Ivan, strigă el căutîndu-i ochii, privește încoace, Ivan! adăugă așezând cocenii de-a curmezișul în formă de cruce. Privește bine și adu-ți aminte. Asta e crucea lui Isus Cristos, mântuitorul lumii. Cristos care a fost răstignit pe cruce. Acum înțelegi? întrebă apropiindu-se și arătîndu-i cocenii, îți aduci aminte? Rănitul îi urmărise mișcările cu un neașteptat interes, dar și cu teamă. Încercă să-și ridice capul, dar gemu, de durere închise ochii. Îi deschise după câteva
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
el. Nu-ți aduci aminte numele? A fugit tocmai când începuseră să-l bată cu vergile și îi sfărâmau degetele, unul după altul, deget după deget, a fugit cu mâinile însîngerate și s-a făcut nevăzut." ... Abia apucaseră s-o răstignească, vorbi cineva, dar când i-au zdrobit mâinile, a țipat atât de puternic, încît s-au trezit, și atunci n-au mai văzut-o, și așa a putut să coboare de pe cruce, dar anevoie, căci avea mâinile sfărâmate, a coborât
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a fost suspendat de la radio pentru că nu spusese lozincile obligatorii (i le adăugase șefu'; emisiunile nu erau, pe-atunci, în direct) și pedepsit să facă reportaje despre "stelele barajului" de la Bicaz. Ei, Fluturel, Fluturel! Era așa de rău să stai răstignit la hotel Ceahlău o săptămînă, să bei paharul cu oțet (plus un salam, un cașcaval, un Kent) prin diverse birouri de secretari cu propaganda? Era așa de frustrant să intri ca scriitor socialist la un prim și să discuți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
văzduhul complet. Nici o adiere și nici un zgomot pe întreg cuprinsul. Bătrânul nu auzea, în tăcerea profundă ce-l împresura, decât propria-i respirație, care părea aspră ca un horcăit. Și de jur împrejur, focurile mute ca plăgile unui trup uriaș răstignit pe pământ, din care se înalță aburii roșii, cotropind întreg văzduhul. Stând nemișcat în întuneric, Miron Iuga simți o înfiorare, parcă s-ar fi lăsat brusc un val de frig. Porni înapoi cu ochii la conacurile lui, deasupra cărora se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
el la tavanul luminat. Am devenit ordonat. Îmi găsesc cu ușurință hârtiile pe birou. Ba n-o să mă credeți, pe unele, mai nou, le așez chiar în teancuri, ceea ce pentru mine, altădată, era un chin mai mare decât să fiu răstignit de urechi. — Calendarul mayaș o fi de vină, observă Efrem, amuzat. Se schimbă vibrațiile. Muzica, în orice caz, era alta, iar luminile de prin colțuri își schimbară culoarea. Ringul nu era departe, de altfel, nimic nu era prea departe, dacă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
numai când voiau ei. Nu erau atât de naivi să ne chinuiască până la moarte, dacă simțeau că, în loc să ne temem, îi înverșunam. Poți lupta cu mâinile goale. Dar cu mâinile goale nu te poți sinucide. Dumnezeu cel adevărat, nu cel răstignit cu capul în jos, mânjit și încornorat, măscărit și scuipat, ne e martor că am încercat tot ce ne-a stat în putință. Dorința de a ne sinucide era singura care ne ținea în viață. Toate colțurile erau rotunjite, încât
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se întoarse Isaia, triumfător. Când zboară păsările cu aripile întinse, fac semnul crucii. Trunchiurile pomilor la fel, când ies crengile, și tot așa drumurile care se întretaie. Numa’ omu’ n-are pe trup semnul crucii și de-aia s-a răstignit pentru noi Domnul nostru Iisus Hristos. În mormanul ăsta cred că sunt o sumedenie, oriunde sapi, dai de-o cruce. Unde-ai văzut groapă fără cruce ? — Da’ asta nu e o groapă d-aia, se împotrivi Iadeș. E groapă de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și o puse, resemnat, deoparte. Și bine făcu, fiindcă tocmai în clipa aceea clopoțelul de la intrare anunță, cu o bucurie ce era doar a lui, un client nou. Norocul lui Jenică dispăru într-o clipă. În locul lui rămase planta veștedă, răstignită pe arac. Ar trebui să-i mai puneți apă, din când în când, se auzi un glas de femeie și Jenică se trezi față în față cu tot ce putea fi mai rău. Era durdulie și cu sânii mari, ceea ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
meargă. Se răsuci și se prinse, disperat, de ulucile gardului. Ceilalți, în loc să-l smulgă, făcură un pas înapoi. Spaima îi dădea putere bătrânului. Închise ochii, lipindu-și obrazul de lemnul crud. Tili se apropie de urechea lui. Nu te poți răstigni cu spatele la oameni. Nimeni nu te crede... Maca îi șopti ceva la ureche și ceafa moșului zvâcni brusc. Se întoarse și privi la umbre cu ochii măriți de groază. Umbrele purtau măști. Ale aceluiași chip care era al celui de-al
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Vovidenie (Intrarea în Biserică), Probojenie (Schimbarea la față), praznic (prazniku-sărbătoare). Avem, în sfârșit, o serie de verbe: a blagoslovi (blagosloviti), a se căi (kaiti), a ispiti (ispitati), a ispăși (uspasiti), a izbăvi (izbaviti), a spovedi (ispovedati), a milui (milovati), a răstigni (rastegnanti), a sfinți (sventiti), a târnosi (tronosati). Anumiți termeni dogmatici, liturgici și de organizare bisericească, de origine greacă (bizantină), au intrat în limbă fie prin mijlocirea slavonei, fie direct din grecește, la începuturile organizării noastre de stat și bisericești: har
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
depășească frontierele concretului, extinzîndu-se asupra tuturor femeilor sau bărbaților, asupra unei vedete al cărei fan devenim, asupra unui conducător care își cîștigă în nou un adept. O persoană care se declară gata să se sacrifice în locul alteia, să se lase răstignită în locul conducătorului său face o declarație și săvîrșește un act de iubire. O serie întreagă de indicii sugerează aptitudinea oamenilor de a-și furniza obiecte de schimb. Ele fac parte dintr-un flux al iubirii pentru care nucleul sexual reprezintă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ingenuu, adolescentin, uneori cu accente argheziene, capătă dimensiunile sacralității; apropierea „ne-carnală”, de multe ori imaginară, se convertește în pasionalitatea creației: „Cu pasul tău de stea și de vioară/ Te-aud trecând prin inimă și vis, / Te prind atent, te răstignesc pe manuscris, / Soră de seară și albă căprioară” ( Într-un pahar aș vrea). Placheta Micul dor (1937) cuprinde poezii de dragoste, unele, arte poetice de o ingenuitate mai jucăușă, mai decorative și mai artificiale. Drumeț în anotimpuri (1939) dezvoltă linia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
să o capete și spre care se îndreaptă creștinismul timpuriu prima impresie riscă să devină negativă. Un obstacol real în calea expansiunii pașnice a noii credințe trebuie să fi existat în cultul împăraților, deoarece mesajul unui Răscumpărător, care a fost răstignit ca un făcător de rele, nu se putea afirma cu ușurință într-o lume devenită superficială și a unei înfățișări auguste așezată pe tronul imperial, cu un decor impunător. Pe lângă aceasta, statul putea folosi toate mijloacele de constrângere dacă discipolii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a creștinilor timpului său. Mărturia sa, a unui autor necreștin, ne ofere un cadru caricatural specific eroului ocazional, ținut în cinste și de către creștini. Pentru el, creștinismul este o înțelepciune admirabilă a cărui origine se regăsește în acel mare Om, răstignit în Palestina. În ciuda cunoștințelor sale creștino-biblice (despre profeți, învățătorii Legii etc.), autorul preferă să vorbească despre creștinism folosind terminologia religioasă cunoscută și de ceilalți păgâni: voința, în creștinism este asimilată inițierii din religia misterelor, preoții creștini sau iudei sunt comparați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
măcelăriri reciproce și de orice soartă de rău, am transformat în toate părțile pământului instrumentele de luptă: săbiile în pluguri, lăncile în instrumente agricole și cultivăm pietatea, dreptatea, omenia, credința, speranța, care provine de la Tatăl prin Cel care a fost răstignit, șezând fiecare la umbra propriei sale vii, adică având fiecare o singură femeie ca soție. În ambele texte capătă o importanță deosebită noul raport dintre ființele umane, raport instaurat de Cristos prin îndepărtarea războaielor antico-testamentare și refuzul unui mesianism bazat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din diferite motive, fie împotriva Bisericii, fie împotriva statului, determinând o reacție la întâmplare. Un exemplu în acest sens ne este oferit de Martirologiul roman care, pentru ziua de 22 iunie, ne amintește martiriul celor 10.000 de soldați romani răstigniți pe muntele Ararat, în Armenia, fără a preciza numele acestora și nici perioada în care au pătimit martiriul; cardinalul Baronio i-a introdus în această operă pe baza unei passio considerată demnă de crezare. Această operă din sec. XII-XIII, ignorată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a asistat la apariția unui înger care a convertit întreaga armată la creștinism și apoi spre victorie. După bucuria inițială a victoriei, aflând că cei 10.000 de soldați ai săi au trecut la creștinism, împăratul a poruncit să fie răstigniți cu toții, fără nici o excepție, pe muntele Ararat, chemând în ajutor cei mai îndârjiți dușmani ai Romei, parții și alți regi caucazieni, convocați de el între timp. Acțiunea punitivă s-a extins și în Roma, unde, potrivit Martirologiului roman, mai mulți
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care a învârtit o roată cu picioarele și mâinile legate (mimări nemiloase); reamintirea faptei consulului Mucius Scaevola (174 a.Chr.) care și-a pus mâinile pe jar încins și pedepsirea lui Laureolus, tâlharul celebru de la începutul Imperiului, care a fost răstignit (mimări istorice). În fața lipsei de pudoare și a cruzimii acestora, Tertulian (155-230), cu un simț de îngrozire și ironie, exclamă: Celelalte feluri de desfrâu se practică pentru plăcerile voastre, spre dezonorarea zeilor... Am râs și în mijlocul distracțiilor gladiatorilor de amiază
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
47), că ar fi fost martirizat în Capadocia împreună cu alți doi camarazi după ce s-a retras în viața ascetică. Tot în Capadocia, dacă nu vorbim despre aceiași persoană, un alt Longinus, un simplu soldat care a lovit costa lui Cristos răstignit pe cruce cu o lance (In 19, 34), care ar fi pătimit martiriul după ce a părăsit armata pentru a practica cât mai bine mesajul creștin. Trebuie să-l amintim aici și pe Montanus care abandonând armata pentru opțiunea religioasă a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]