8,590 matches
-
Acasa > Poeme > Sentiment > TOAMNĂ TÂRZIE... Autor: Roberta Sanders Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Toamnă târzie... Aseară... am zărit umbra pașilor tăi pe alei, Erau aceiași cu care mă obișnuisem demult. Și rătăceau.... Rătăceau în desișul propriilor umbre, undeva, prin mine. Și totuși... Nici un felinar care să-mi amintească de prezența ta, acolo, sub el.... Nici o paloare de muzică să-mi răsfețe auzul, Cu vocea ta inconfundabilă, gravă, baritonală... Doar o toamnă târzie
TOAMNĂ TÂRZIE... de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362372_a_363701]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > TOAMNĂ TÂRZIE... Autor: Roberta Sanders Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Toamnă târzie... Aseară... am zărit umbra pașilor tăi pe alei, Erau aceiași cu care mă obișnuisem demult. Și rătăceau.... Rătăceau în desișul propriilor umbre, undeva, prin mine. Și totuși... Nici un felinar care să-mi amintească de prezența ta, acolo, sub el.... Nici o paloare de muzică să-mi răsfețe auzul, Cu vocea ta inconfundabilă, gravă, baritonală... Doar o toamnă târzie încă
TOAMNĂ TÂRZIE... de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362372_a_363701]
-
turistice - Câmpulung Moldovenesc și împrejurimi, Editura AXA, Botoșani, 2012. Mergeam agale, cu gândul plecat departe, uitând de mine. Nu-mi amintesc unde anume, cu precizie, dar sunt sigur că numai în trecutul încărcat de istorie al acelor locuri mă puteam rătăci. M-au scos din acea stare vocile multe și pline de veselie ale prietenilor mei. M-am mirat în acea clipă, mai ales că aveam, puțin mai devreme, senzația că au plecat la locul de cazare. Doar mă strigaseră să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ZIUA CÂND M-AI UITAT PE DIG Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1376 din 07 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu știu de era seară, știu că veneam pe dig, Mă rătăceam prin ploaie și parcă mi-era frig. Mi-ai dat o pelerină de vise neculese Și-ai zis: ia-le pe toate, sunt sigur ne-nțelese! Nu te-am privit cu sete, probabil nu erai, (Îți trimiseseși solii să-mi
ZIUA CÂND M-AI UITAT PE DIG de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362387_a_363716]
-
Mesajul cu plăcere Și mă opun oricărei guri de tun. Nicicând nu am să-ți spun că ai vreo vină Nicicând nu am să-ți spun unde-ai greșit Tu pentru mine-ai Aură Divină Chiar dacă-Aici, puțin te-ai rătăcit. Nicicând uitării nu te-oi da vreodată Și nicicând întrebări nu am să-ți pun. Chiar de-i păcat, te rog! Frate, mă iartă! Tot mă opun oricărei guri de tun. Nicicând de ură n-am să fiu atrasă. Trădarea
VERSURI de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362413_a_363742]
-
Din multele trăiri și sentimente, Un munte de dezamăgiri recente, Când navigăm prin lacrima cea moartă. Tristețea se depune-n sedimente Prin estuarul unde clipa-i spartă, Din timpul cel tiranic, ce ne poartă Spre cerul cu luciri fosforescente. Când rătăcim busola către norduri, Se-așează întunericul pe frunte, Iar noi, pierduți prin văi și prin fiorduri, Abia zărim cărarea către munte. Dar dragostea ne leagă, în acorduri, Cu muzică, e-acolo, nu se-ascunde. (Leonte Petre) Referință Bibliografică: IARNA ( sonete
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
radioasă și respira tot mai sacadat.Începu să sufle greu și să geamă,scăpând câte un ”ah!”și icnituri extaziate. După acest zbucium,trupul ei se destinse și se liniști,respirând normal.Gigi nu auzea,nu observa nimic.El se rătăcise în hățișurile problemei pădurilor.Și se tot holba,căutând un luminiș în fundul ecranului.Silvica zâmbea în vis,purtată pe valuri de fericire ce curgea prin Edenul unde fusese.Deodată,se trezi.Privi nedumerită la Gigi care se agita ca un
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
odată, nu pot da înapoi Că am uitat de tine, că am uitat de noi. Ai vrea ca împreună să fim, clădind iar vise Doar că acuma, iată, simțirile-mi sunt stinse De ce, odinioară, păreau atât de vii S-au rătăcit pe drum, în joaca de copii?! Azi ai dori-n cuvinte șoptite să îmi spui Că-ți plac fermecătorii ochi, ochii mei căprui Privindu-i des te arde scânteia parfumată Ce-i doar azi o iluzie, poveste-ndepărtată. Iar dacă
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
aveaA fost atunci, odată, nu pot da înapoiCă am uitat de tine, că am uitat de noi.Ai vrea ca împreună să fim, clădind iar viseDoar că acuma, iată, simțirile-mi sunt stinseDe ce, odinioară, păreau atât de viiS-au rătăcit pe drum, în joaca de copii?! Azi ai dori-n cuvinte șoptite să îmi spuiCă-ți plac fermecătorii ochi, ochii mei căpruiPrivindu-i des te arde scânteia parfumatăCe-i doar azi o iluzie, poveste-ndepărtată. Iar dacă-am fi știut
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
gând straniu îi străfulgeră prin minte. Pe dată adună câțiva oșteni și alergă în grabă pe calea cea mai scurtă la grota vrăjitoarei. Mai spera, ca în nebunia sa, Radu Valdescu să nu fi încălcat teritoriul zgripțuroaicei și acum să rătăcească prin munți. Când se apropie de locul cu pricina văzu de la distanță cum din peșteră încă mai ieșea fum, iar împrejur totul era pârjolit. Aici avusese loc dezmățul diavolilor cu hidoasa babă. Cu fiorii fricii în inimă făcu cale întoarsă
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
în acea zonă blestemată. La o răscruce de drumuri zări urmele cailor ce duceau în pădure. Din impuls dădu pinteni armăsarului, dar un camarad mai tinerel îi prinse căpăstrul: - Ce faci căpitane? Pătrunzi în ținutul interzis? - Poate că încă mai rătăcesc prin codru. Mergem să-i salvăm! - Căpitane, i-a luat dracul astă noapte! - Indiferent de năpasta care s-a abătut asupra lor, avem datoria sacră, să apărăm acest pământ strămoșesc de robia altor neamuri, dar și pe domnitorii noștri interveni
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Această liniște mormântală pe care nici măcar adierea vântului n-o deranja, îi înfioră pe călăreți. - Nu vă lăsați purtați de vraja de basm pe care o întâlniți aici. Este o capcană. Cei ce vor păși pe aceste meleaguri se vor rătăci. Vor pribegi până la pieire în ghearele necuratului... Preda nu sfârși cuvintele, că un urlet prelung tulbură liniștea pădurii până în adâncurile sale. Ca din senin se porni o vijelie, iar apele lacului se tulburară. Din adâncul lor se arată un balaur
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
te-ar învrăjbi. De-aș fi doar strop și-aș nimeri printre ai ploii picuri m-ai scrie-ntre nimicuri doar lacrima te-ar nineri. Nici iarnă-ți sunt, nici vânt, nici strop doar vagă amintire, povestea de iubire, e rătăcită într-un grop. 07.12.2016 Ucenic - Să fiu, să fim, să vrem ... spâldării = puzderie, droaie; a nineri = a alinta, a dezmierda, a mângâia; grop = săculeț cu bani pecetluit, care se expediază prin poștă. Referință Bibliografică: De-aș fi doar
DE-AŞ FI DOAR ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362497_a_363826]
-
ei a lor mânuțe, în ele să le prindă trupul... Dansând cu fulgii ei par îngeri, ce-au coborât din Paradis, Pământul tot acuma cântă minunea care ne-a cuprins.... Sus, pe un ram, stă agățat un fulgușor ce-a rătăcit, De frații lui a fost uitat și-acuma e neliniștit... Privește-n jos, vede copiii, ce-aleargă veseli pe zăpadă, Din suflet cheamă la el vântul, rugându-se din nou să cadă Către pământ, la acei copii care aduc cu
PRIETENIE CU UN FULG de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362491_a_363820]
-
ascuns prin nisipuri amare și uitări. Mi-s aripile imbibate-n durerile clipei ce fâlfâie neliniști În vidul ce-mi ascunde formă dincolo de real ... Lângă trupul căzut în brațele maternității În care grăiește taină pruncului satul de sânge . Mi-am rătăcit pașii neconturați în neant Imprimați prin nisipuri amare și uitări ... Prin goana adâncului proptit în amfore, Înfipt în amintiri cu aripi de sticlă. Atâta foșnet e-n strigatul ce trezește o lacrima Și atâta durere în despărțirea noastră .... În mișcarea
PRIN NISIPURI AMARE SI UITARI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362535_a_363864]
-
sunet o aripă învinsă Descifrând la orizont umbre neconturate , Privirea adunata-n gând e prinsă De-aceleasi amintiri înnourate . Răsună tăcerile cu suntele pe care Aș vrea mereu să le ascult , Să le păstrez ,să nu le pierd în zare , Rătăcind cu aripi învinse prea mult. Șoaptele luneca pe pleoapele tale , Iar sunetele rasuna-n același ecou, Numai rătăcim demult pe-aceeasi cale , Străini suntem în timpul prezent și nou . Se zbate-n fiecare sunet o aripă învinsă Acolo unde cântecul arde
SE ZBATE-N FIECARE SUNET O ARIPA INVINSA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362534_a_363863]
-
înnourate . Răsună tăcerile cu suntele pe care Aș vrea mereu să le ascult , Să le păstrez ,să nu le pierd în zare , Rătăcind cu aripi învinse prea mult. Șoaptele luneca pe pleoapele tale , Iar sunetele rasuna-n același ecou, Numai rătăcim demult pe-aceeasi cale , Străini suntem în timpul prezent și nou . Se zbate-n fiecare sunet o aripă învinsă Acolo unde cântecul arde mocnit ... Și te-asteptam cu privirea stinsa În clipa , ce-n uitări te-a încremenit. gabrielaenerusu Referință Bibliografica
SE ZBATE-N FIECARE SUNET O ARIPA INVINSA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362534_a_363863]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > AM PLECAT Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Am plecat Am plecat din timpul În care am fi existat doar noi , Rătăcind haotic prin destinul Dintre uitările îmbibate cu ploi .... Am plecat din așteptările În care existăm visând , Cănd semănai furtună - n tăcerile Ce-au țâșnit cu primul tău gând .... Am plecat din cuvintele ce împletesc Strigătele mute cu vuietul uitărilor , Din
AM PLECAT de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362539_a_363868]
-
furișat La mine în odaie, Că era ud, înfrigurat Și speriat de ploaie. L-am luat în mână - uite-așa! - Cu grijă și iubire Încep cu-o frunză-a-l înfășa ... Să simtă ocrotire. - Cât ești de mic! Te-ai rătăcit? Unde-i a ta mămică? De ce la mine ai venit? Ai frați? Bunic? Bunică? Tu la culcare-asculți povești Până Moș Ene-apare? Ești pedepsit, dacă greșești? Te țin prea strâns? Te doare? Ești obosit de-atâta drum? Ți-e foame sau
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
gândăcel s-a furișatLa mine în odaie,Că era ud, înfriguratși speriat de ploaie.L-am luat în mână - uite-așa! -Cu grijă și iubireîncep cu-o frunză-a-l înfășa... Să simtă ocrotire.- Cât ești de mic! Te-ai rătăcit?Unde-i a ta mămică? De ce la mine ai venit?Ai frați? Bunic? Bunică? Tu la culcare-asculți poveștiPână Moș Ene-apare?Ești pedepsit, dacă greșești?Te țin prea strâns? Te doare?Ești obosit de-atâta drum?Ți-e foame sau ți-
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
să citeștiși să te joci cu mine.Nu fi ... V. ÎNGER ȘI SUFLET - VERSURI - CARE E DRUMUL?!..., de Maria Ciumberică , publicat în Ediția nr. 483 din 27 aprilie 2012. Care e drumul?!... Care e drumul oare?!... Și când l-am rătăcit?... Îmi spuneți voi, cei care zâmbind m-ați umilit? V-am dăruit iubire, speranță și candoare Voi m-ați ucis în taină. Iar fapta voastră doare... Care e drumul oare, către-nceput de Lume? Plecat-am să îl caut. Și
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
Pace și Iertare?!... De-am să-l găsesc prin Stele, vi-l las întru păstrare. Și unde stă ascunsă Lumina Sufletească? Să v-o aduc degrabă, ca ea să vă sfințească... Pierdut-ați și voi drumul!... Dar când l-ați rătăcit De vreți ucide Viața din pruncul zămislit!?... Dacă v-aduc Iubire, Speranță, Puritate Veți ști păstra Magia, trăind cu Demnitate? 10.01.2011 ... Citește mai mult Care e drumul?!...Care e drumul oare?!... Și când l-am rătăcit?...Îmi spuneți
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
l-ați rătăcit De vreți ucide Viața din pruncul zămislit!?... Dacă v-aduc Iubire, Speranță, Puritate Veți ști păstra Magia, trăind cu Demnitate? 10.01.2011 ... Citește mai mult Care e drumul?!...Care e drumul oare?!... Și când l-am rătăcit?...Îmi spuneți voi, cei care zâmbind m-ați umilit?V-am dăruit iubire, speranță și candoareVoi m-ați ucis în taină. Iar fapta voastră doare...Care e drumul oare, către-nceput de Lume?Plecat-am să îl caut. Și de
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
nu-mi sece izvorul iubirii... Cu iubire Să te așez, Nou Suflet, pe un altar sfințit Să-mi oglindesc privirea în blânda ta privire. Tu, zbor de păsări albe, ce-ai străbătut furtuni... Și ai oprit poteca-mi, ce-a rătăcit prin viață. Ajunsă-acum la mine, din cioburi mă aduni Să-mi pot lua iar zborul, din cubul meu de gheață. Tu, raza mea de soare, venit-ai să-ncălzești Fărâma mea de suflet, pierdută-n așteptare, Să îmi redai curajul
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
dăruit,Să nu-mi sece izvorul iubirii... Cu iubireSă te așez, Nou Suflet, pe un altar sfințitSă-mi oglindesc privirea în blânda ta privire.Tu, zbor de păsări albe, ce-ai străbătut furtuni...Și ai oprit poteca-mi, ce-a rătăcit prin viață.Ajunsă-acum la mine, din cioburi mă aduniSă-mi pot lua iar zborul, din cubul meu de gheață.Tu, raza mea de soare, venit-ai să-ncălzeștiFărâma mea de suflet, pierdută-n așteptare,Să îmi redai curajul... Iar tristele-mi
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]