3,066 matches
-
fără umbră de îndoială. Totuși, anticipând, date fiind ascendentele la care se va face referire în partea a doua a prezentei cercetări, se poate afirma că în deceniul cuprins între finele studiilor liceale și publicarea primului volum (1919-1930) Quasimodo a recitit și a aprofundat opera maestrului. 2.3.3. 'Solăria' (1926-1934), 'Circoli' (1931-1939), 'Campo di Marte' (1938-1939) După marșul asupra Romei ce prelungea parcă în plan politic întoarcerea la ordinea clasică pentru care milită revista română 'La Ronda' în universul literelor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
parcă împotriva greutăților, dorința de a transpune în ritm și vers experiențele trăite a rămas intactă. În acei ani de maturizare și acumulări, care ar putea fi asemuiți cu cei leopardieni de tăcere a poeziei, Quasimodo a citit și a recitit Biblia și Dante Alighieri, Homer, Vergiliu, Petrarca, Tasso, Pascal, Platon, Aristotel, Spinoza, Schopenhauer și Descartes.208 Din opera ultimului a preferat un fragment ce pare a pătrunde în universul sau intelectual prin filtrul autohton al gândirii leopardiene: Eu aș putea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
care Vincenzo Cardarelli, imitata prea servil opera lui Leopardi și să asiste la insistența cu care publicația 'La Ronda' propunea reîntoarcerea la cuvântul maestrului și la ordinea clasică. Viitorul debutant în volum a înțeles să răspundă acestui imperativ al literaturii, recitindu-i pe autorii din vechime și studiind limbile și literaturile antice. Trecută inițial prin filtrul pascolian, operă lui Giacomo Leopardi se împletea astfel în universul quasimodian cu verbul poeților greci și latini, cu siguranță și grație revistei, ce transformase figură
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
28; o o scrisoare nedesigilată încă29; o o fâșie de hârtie cu cuvintele următoare:...30; o o epistolă sigilată cu ceară neagră 31; 2. manuscris: o memoriul vieței tale, ca să-l găsesc când voi reveni pe pământ și să-l recitesc 32; o memoriile umbrei mele [...], scrise de câtă vreme am fost în lună, [...] niște hârtii galbene și veștezite, legate cu fire de ață albastră 33; o un manuscript, manuscriptul biografiei lui Toma Nour34. Dialogul epistolar dintre Șobolțof și Cezar din
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a "stăpânului" ei, fascinat de perspectiva fericirii în solitudine. (H3a) Bine, zise Dan apucând mâna cea rece și diafană a umbrei, te îndemn însă a scrie memoriul vieței tale, ca să-l găsesc când voi reveni pe pământ și să-l recitesc (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 50). (h3b) Unde nu-s oameni, nu poate fi ură, și de-aceea am decis de-a-mi petrece undeva singur (s.n.), fericit, fără griji, iar tu să petreci pe pământ în locul meu, cu simpla îndatorire
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în ziarul ei, evenimente și stări, urmând ca omul să le citească și (s.n.) el, nu se precizează când. Nuvela consideră că este vorba despre memoriul vieții umbrei, genitivul asociindu-se vieții, nu memoriului. În plus, Dionis spune că va reciti scrierea umbrei, când va reveni. Diferența dintre citire și recitire marchează diferirea intratextuală, în sensul că se poate prezuma că Dionis și umbra lui nu sunt de tot despărțiți, omul continuând oricând să poată accesa viața umbrei lui pe pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cunoașterii fericirii edenic-selenare. Rezumând, elementele care determină diferența intratextuală de la hipertext (operă) la hipotext (text, adică variantă) se referă la: 1. memoriu vs. ziar; 2. viața umbrei vs. ziarul ei; 3. lectura ulterioară a manusciptului presupune că stăpânul umbrei va reciti vs. va citi și el. (H4a) Iubito zise el încet netezindu-i părul ei de aur iubito! Vino cu mine în lume! Unde? Unde? Oriunde. Vom trăi așa de fericiți acolo unde vom fi, neturburați de niminea, tu pentru mine
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și conservelor de la Sweetbreads. Lumea este oripilată de vești, dezvoltînd nevroze canibalice. Presa, poliția și opinia publică privesc, cu siderare și, totodată, cu mînie mocnită, către detectivul surmenat. Nici o analiză, nici o urmă nu par să confirme oribila mărturisire. Descumpănit, Flint recitește declarația lui Wilt. Găsește incongruențe strigătoare la cer și incompatibilități pe care nici măcar un polițist începător nu le-ar fi trecut cu vederea. Mai mult, hîrtia a fost semnată, în bătaie de joc, "Little Tommy Tucker" ("orfanul cerșetor" din cîntecele
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
spaniolă, italiană, iar la toamnă va apărea în poloneză și catalană. A.-I. P.: Personal, dintre propriile scrieri, aveți vreuna care vă este cea mai dragă sufletului? A.B.: Volumul de nuvele Proiecte de trecut. A.-I. P.: Obișnuiți să recitiți, peste ani, ceea ce scrieți? A.B.: Foarte rar, dar, când se întâmplă, o fac întotdeauna cu o imensă uimire. A.-I. P.: Aveți regrete? A.B.: Da.Regretul de a nu fi debutat cu cel de-al doilea volum. A
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
important) o altă formulă de interpretare. Aș adăuga că tot ea, deconstrucția, ține și de modul în care un autor, în cazul de față Ana Blandiana, își subminează textele prin excesul de sensibilitate. Îi rămâne interpretului sarcina de-a le reciti astfel încât părțile disipate, obținute din procesul deconstructivist, să se-adune într-o formă omogenă, coerentă. Reconstrucția înseamnă centrarea spre zona interiorității, neignorând forțele și legile exteriorității. Prima secțiune, Introducere în deconstrucția canonului, este constructul teoretic, eșafodajul fără de care aflăm din
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Jurnalul literar, 9, febr. 1998, nr. 1-2, p. 2. Un set de scrisori trimise anglistului sucevean Liviu Martinescu (1984-1988). SOROHAN, Elvira. Proza scurtă a lui I.D. Sîrbu (IV). În: Jurnalul literar, 9, ian. 1998, nr. 1-2, p. 4. SOROHAN, Elvira. Recitindu-l pe Vianu. În: Dacia literară, 9, 1998, nr. 28, p. 4-6. SOROHAN, Elvira. Romanul ironic intimidează critica. În: Dacia literară, 9, 1998, nr. 29, p. 37-39. Julian Barnes. Papagalul lui Flaubert. Traducere, postfață și note de Virgil Stanciu. București
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Elvira. Metoda istoricului literaturii. În: Revista română (Iași), 7, nr. 2, 2001, p. 5. Despre Constantin Ciopraga. SOROHAN, Elvira. Receptarea lui Nae Ionescu la Saeculum. În: Adevărul literar și artistic, 10, nr. 573, 26 iun. 2001, p. 11. SOROHAN, Elvira. Recitind Spiritul critic... de G. Ibrăileanu. În: România literară, 34, 14-20 nov. 2001, nr. 45, p. 10-11. SOROHAN, Elvira. Testamentul lui Antim. În: Adevărul literar și artistic, 10, 13 mart. 2001, nr. 559, p. 10. SOROHAN, Elvira. I.D. Sârbu și "comedia
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fost înlocuită cu imaginea interioară, autoanalitică. Oricât de subiectivă ar fi, ea este de o valoare cardinală în orientarea relativ corectă a unei lecturi oneste" (p. 25); Ca să nu-l ostracizăm pe Călinescu, ignoranți fiind și suferind de psitacism, să recitim, să ne punem în situație, să medităm nu ca vitejii după război să conchidem onest, în limitele naturii umane manifestate în context. Mai pe scurt, să fim raționali" (p. 41); Aceeași tactică defensivă, necesară atunci (s. a.), ca explicație pentru cei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Transferat pentru tratament la Iași, tatăl meu a fost salvat de la o tristă infirmitate pe restul vieții grație medicului Vasile Voiculescu" (Constantinescu, V. Voiculescu, medicul). 2.3.2. Pentru o comparație pe care o considerăm edificatoare, aceea cu Rabelais, să recitim o scurtă descriere: înainte de descoperirea lobocoagulării, extirparea fasciculului de fibre nervoase, o intervenție ce elimina psihicul și sensibilitatea, pentru crearea omului "nou" "era o operație sîngeroasă. Se scobeau două găuri în oasele capului și chirurgul bîjbîia cu bisturiul prin creier
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
transmită ideea conform căreia cultura lumii vechi este eternă și necesară pentru a înțelege prezentul și viitorul. Lupta mea e aceea a culturii și a moștenirii", a accentuat el, deși refuză eticheta de "paseist". Oricum, eroul se numește César și recitește Iliada, iar copilul poartă numele Hector. Romanul este o tulburătoare poveste de dragoste povești de dragoste, ar fi mai corect și mult mai mult decît atît. O femeie goală, moartă, pe o plajă arabă. Un bărbat care a iubit-o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
simbolist. Am evocat în altă parte 188 contextul literar și de istorie a ideilor privitor la neobizatinism și felul în care acest context este modelat de o sensibilitate decadentă a succesivelor generații simbolisto-decadente. Cazul reginei Maria se cuvine a fi recitit în acest context în care moștenirea bizantină se dorește reinvestită simbolic și politic, iar regina își va construi la Balcic o reședință de vară care corespunde unei sensibilități care întreține simbioza între Art Nouveau, cultura bizatină și cea orientală cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
transmite un mesaj: Dragă învățăcelule, Îți sunt recunoscătoare că ai completat acest jurnal. Sper că sfaturile și regulile pe care le-am descoperit împreună te-au ajutat să devii un copil mai manierat. Oricând ai nevoie, te poți întoarce să recitești această carte. Ai trecut cu bine toate probele și ai rezolvat cu succes toate sarcinile date. Privește regulile de mai jos și ai grijă să le respecți! Dacă ții cont de ele, înseamnă că ești un copil cu nota 10
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
boală nu prea vorbim. Pe măsură ce ați filmat, proiectul a continuat așa cum l-ați gândit sau a suferit o transformare? L-am reevaluat permanent, nu poți să faci un asemenea film fără să te corectezi în permanență. Dar, spre surpriza mea, recitind de curând treatment-ul scris în urmă cu trei ani, am văzut că multe lucruri erau încă valabile, erau acolo în germene. Nu m-am îndepărtat foarte mult de ideea inițială. Destule lucruri pe care speram să le realizez s-au
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
nu ar fi putut niciodată căpăta o formă concretă. Ea a operat un craking și o restructurare a diverselor texte pe care mi le-a inspirat chestiunea europeană în decursul acestor ultimi cinci ani. Ea a fost cea care a recitit și comentat manuscrisul meu, participînd pe deplin la elaborarea acestei cărți, de la început pînă la sfîrșit. Îi sînt îndatorat mai cu seamă pentru subtilitatea observațiilor și analizelor, pentru justețea obiecțiilor și sugestiilor. Edwy Plenel a fost cel care m-a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să îl subordoneze. Din prezent asupra trecuuluit Prin conștiința a ceea ce leagă originile conflictuale de prezentul solidar, comunitatea de destin actuală poate să retroacționeze asupra trecutului european și să-l facă unul comun. Nu se pune nicidecum problema de a reciti istoria europeană înlăturînd cu candoare războaiele și dezbinările. Este vorba de a rescrie Istoria, așa cum o face fiecare generație, în funcție de experiențele trăite în prezent, care, reproiectate în mod critic asupra trecutului, îl re-elucidează dintr-un unghi nou. Astfel au procedat
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lucrarea presupune o abordare comparativ-asociativă pe patru paliere : psihopedagogie, teologie, istorie, filosofie, păstrând, în măsura posibilităților, proporții rezonabile. Această carte trebuie răsfoită cu evlavie (cum îi plăcea să spună domnului Al. Husar când vorbea despre cărțile Părintelui Cârciuleanu), citită și recitită cu creionul în mână. E o carte-instrument, un manual-posibil punct de reper pentru femeia creștină. Citind-o vom fi cu toții mai împliniți. E o carte de maturitate existențială. Subiectul era de mult în mintea autorului, dar a fost bine gândit
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
necesar pentru sinteza teoriilor lui S. Kripke, pe de o parte, și ale lui S. Mill, pe de altă parte. După R. Martin (1987, p.147), SP nu este gol de conținut, ci își poate adapta diverse întrebuințări retorice: metonimice (Recitesc Duras); metaforice (Este chiar André Breton: identificare obiectiv falsă, însă justificată prin proprietățile comune: de exemplu, o artă poetică comparabilă); de exemplificare (Un Sartre ar fi atacat: "un om ca Sartre..."). În schimb, SP este gol de sens: nu admite
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
căci doar scriitorii de geniu reușesc, de fiecare dată, să spargă tiparele oricărei clasificări didactice. Ei depășesc orice curent sau ilustrează mai multe curente literare. Capitolul 3 Mara sau despre cei din mijlocul pământului unde se întâlnesc toate neamurile Motto: ,, Recitiți Mara de Slavici și veți vedea ce carte bună este, cât de substanțială, cât de puțin depășită". G. Călinescu, Adevărul literar și artistic, 10 iulie 1938 3.1. Iubirea mea: străinul acesta Ioan Slavici publică romanul Mara integral în revista
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Riemann să nu fi existat? Așadar, și analiza, ca și sinteza își au fiecare rolul său legitim. Ar fi, însă, interesant să studiem mai îndeaproape care este partea care revine uneia sau alteia în istoria științei. Un fapt curios! Dacă recitim lucrările anticilor, suntem tentați să-i clasăm pe toți printre intuitivi. Și totuși, natura este mereu aceeași, și este puțin probabil să fi început abia în acest secol să creeze minți prietene ale logicii. Dacă ne-am putea replasa în
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ori pe zi, trebuie să ni se reamintească cu forță adevărurile pe care le iubim, dar pe care, altfel, nu ni le vom putea însuși. Ce citim dimineața la nouă va fi uitat până la prânz și va trebui să fie recitit până la căderea serii. Viețile noastre lăuntrice au nevoie de o structură coerentă care să le fie imprimată, iar cele mai nobile gânduri care ne animă trebuie reiterate pentru a contracara forța constantă și distrugătoare cu care ne lăsăm distrași". (Botton
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]