2,802 matches
-
specificul comunismului nu pot pune în umbră valorile pe care persoana le deține prin creație. Persoana ca ființă orientată spre trascendență și cu deschidere continuă spre comuniunea cu semenii trăiește altă formă a existenței, nicidecum cea desacralizată. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclezială care are ca model comuniunea trinitară. Într-un asemenea mod se poate depăși orice fel de logică a izolării și a egoismului. Încă de la începutul misiunii Sale, Iisus ne amintește că nimeni nu poate revendica
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Anxietatea percepută, trăită inițial de pacienții diabetici este mai ales o anxietate de perspectivă: pierderea libertății, a prestigiului și teama apariției complicațiilor cronice ale diabetului. Faza de revoltă, în care inacceptarea condiției sale existențiale de diabetic ia accente de protest relațional; pacientul, care se simte foarte frustrat din cauza diabetului, se dedublează simțind ostilitate față de medic sau de personalul medical, dar și față de membrii familiei. Este obsedat de ideea „De ce tocmai eu am făcut diabetul zaharat?”, desigur că numai ceilalți sunt de
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
asimetrice dintre personalul medical și pacient. Datorită acestui nou tip de comunicare prin explorarea sentimentelor, aspirațiilor și atitudinilor pacienților, interrelaționarea cu medicul este resimțită de pacient ca fiind mult mai personalizată și mai valorizantă. Din perspectiva psihologiei medicale, această restructurare relațională esențială s-a realizat prin modificarea sistemului medicinei interne clasice, care era preocupată să deceleze preponderent nevoile parțiale și punctuale din fazele de decompensare acută ale diabeticului (cetoacidoze, hipoglicemii). Ținând cont, însă, de faptul că diabetul este o boală cronică
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
români la marile școli franceze, nici francezii nu ajung ușor: ca un românaș să ajungă acolo înseamnă că e foarte bun. Și îi văd că au probleme psihice din cauza dezrădăcinării, însingurării, a faptului că nu au luat în seamă dificultățile relaționale. S-au lăsat, s-au lăsat, s-au lăsat... Să văd floarea studenției românești la Paris cu astfel de probleme, ça fait mal! Sunt tot felul de oameni care vin la spovedanie: cu ce să încep, prostituate și homosexuali, oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
profesională și se referă la: - microgrup ( prieteni, vecini, rude) care-i influențează pe tineri în luarea unei decizii (de exemplu: să meargă câți mai mulți la aceeași școală profesională sau liceu). Această contagiune de microgrup poate avea efecte benefice (confortul relațional) sau negative (insatisfacția în profesia aleasă) cauzate de incompatibilitatea cu particularitățile individuale. - prestigiul profesiilor - elevii deficienți de auz sunt convinși de existența acestui factor și manifestă interes pentru a ocupa locuri/funcții în profesia aleasă (șef, manager) ceea ce, de cele mai multe
Pa?i c?tre succes ?n orientarea ?colar? ?i profesional? by Crina Boule, Liana Nedeianu, Aurelia St?nuic? , Florica Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84353_a_85678]
-
copiilor cărora li se adresează, trebuie aplicate la anumite intervale de timp pentru a nu îi suprasolicita, iar materialele utilizate în scop didactic să fie atractive. Nu depinde decât de inspirația profesorului valorificarea la maximum a potențialul lor educativ și relațional.
Integrarea metodelor activ-participative ?n activitatea de educare a limbajului a elevilor deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84354_a_85679]
-
60 1.10. Accepțiunea pedagogică / 64 1.11. Accepțiunea semiotică / 69 Capitolul 2. Aplicații semiotice / 75 2.1. Semioza didactică / 75 2.2. Analiza semiotică a discursului didactic / 77 Capitolul 3. Valorizarea gestului în comunicarea didactică / 91 3.1. Dimensiunea relațională / 91 3.2. Rolul gestului. Funcții și disfuncții / 96 3.3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică / 101 Capitolul 4. Cercetarea educațională / 119 4.1. Premise teoretice / 119 4.2. Scopul, obiectivele și ipotezele cercetării / 122 4.3. Lotul de subiecți
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestului), accepțiunea etologică (caracterul universal al gestului), accepțiunea psihologică (caracterul personalizat al gestului), accepțiunea socială (caracterul dobândit al gestului), accepțiunea culturală (caracterul local al gestului), accepțiunea artistică (caracterul estetic al gestului), accepțiunea pedagogică (caracterul educativ al gestului), accepțiunea semiotică (caracterul relațional, contextual al gestului). În capitolul consacrat valorizării gestului în comunicarea didactică, autoarea prezintă o tipologie specifică fundamentată pe funcțiile gestului: emblemele (gesturi care substituie comunicarea didactică), ilustratorii (gesturi care însoțesc comunicarea didactică și au rolul de a descrie termenii), reglatorii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestului, în sensul că semnificația acestuia depinde de cultura societății; * accepțiunea artistică ilustrează caracterul estetic al gestului în toată splendoarea și naturalețea sa; * accepțiunea pedagogică prezintă caracterul educativ al gestului, care facilitează înțelegerea unităților de învățare; * accepțiunea semiotică relevă caracterul relațional și contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicării didactice prin adăugarea unui plus de inteligibilitate, cu ajutorul ideografelor și kinetografelor, rapiditate, prin utilizarea emblemelor și pictografelor și atractivitate, în special oferită de gesturile expresive și personale. Cercetarea educațională prezentată în capitolul 4 s-a înscris pe linia conceptului relațional de funcție-semn (introdus de Umberto Eco, 1976/2008) și s-a centrat pe observarea, analizarea, interpretarea gestului în comunicarea didactică în termeni relaționali (funcții și disfuncții) și contextuali (comunicarea gestuală în trei licee diferite), ceea ce ne-a permis identificarea lui
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de gesturile expresive și personale. Cercetarea educațională prezentată în capitolul 4 s-a înscris pe linia conceptului relațional de funcție-semn (introdus de Umberto Eco, 1976/2008) și s-a centrat pe observarea, analizarea, interpretarea gestului în comunicarea didactică în termeni relaționali (funcții și disfuncții) și contextuali (comunicarea gestuală în trei licee diferite), ceea ce ne-a permis identificarea lui cu o semioză comprimată. În vederea realizării profilurilor profesorilor care eficientizează și devalorizează gesturile în comunicarea didactică, am cercetat cum este influențată gestica acestora
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mișcări analogice, nonlingvistice, care se manifestă direct, natural și continuu, limbajul gestual a reprezentat o preocupare constantă pentru oameni și cercetători, cu o intensitate și amplitudine variabilă de-a lungul timpului. În interacțiunile umane, explorarea registrului limbajului gestual corespunde nivelului relațional al comunicării (comunicării analogice), conform axiomelor comunicării formulate de reprezentanții Școlii de la Palo Alto, Paul Watzlawick, Janet Helmick și Don Jackson (1972). Dacă nivelului informațional al comunicării îi corespunde modalitatea lingvistică, nivelului relațional îi este asociat repertoriul vast de mijloace
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
umane, explorarea registrului limbajului gestual corespunde nivelului relațional al comunicării (comunicării analogice), conform axiomelor comunicării formulate de reprezentanții Școlii de la Palo Alto, Paul Watzlawick, Janet Helmick și Don Jackson (1972). Dacă nivelului informațional al comunicării îi corespunde modalitatea lingvistică, nivelului relațional îi este asociat repertoriul vast de mijloace analogice: gest, mimică, privire, atingere, miros, mers, posturi ale corpului etc. Prezentarea succintă a dimensiunii istorice (a modului de utilizare și descifrare a limbajului gestual în diferite perioade de timp), este provocatoare și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dominant, ureche dreaptă la telefon; • creativ: braț drept dominant, deget mare stâng dominant, ureche stângă la telefon; • idealist: braț stâng dominant, deget mare stâng dominant, ureche dreaptă la telefon; • narcisic: braț drept dominant, deget mare dominant, ureche stângă la telefon; • relațional: braț stâng dominant, deget mare drept dominant, ureche dreaptă la telefon; • senzitiv: braț stâng dominant, deget mare stâng dominant, ureche stângă la telefon. În concluzie, semnificația simbolică a limbajului corporal se realizează prin intermediul tipului constituțional și temperamental al persoanei, care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vocii, atingeri, expresii faciale, priviri, posturi 74. Prin aceste manifestări, profesorul poate influența pozitiv sau negativ imaginea de sine a elevilor, motivația învățării și rezultatele școlare. De fapt, autorul accentuează influența stilului de predare al profesorului asupra climatului afectiv și relațional din sala de clasă, care este descifrat rapid de elevi pe baza comportamentului nonverbal al acestuia. Prin urmare, mișcările profesorului, postura și gestica acestuia, intensitatea și orientarea privirii, alături de nenumărate indicii, unele aproape insesizabile, contribuie din plin la identificarea stilului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Stănciulescu clarifică faptul că semioza este obiectul de studiu al semioticii, iar semnul, înțeles ca ,,funcție-semn" (după Umberto Eco), reprezintă ,,nucleul dur" al semiozei. Dintr-o perspectivă pragmatic-situațională, în care semioza este ,,situație de comunicare", autorul definește semnul în termeni relaționali și situaționali: ,, Semnul este o realitate semnificativă, informațional-comunicabilă (de natură biopsihologică sau obiectuală), denotând sau conotând o realitate oarecare (fizică, psihică, socială, transfizică etc.), exprimată prin intermediul unui suport semnificant aflat cu tipul de informație conținut (semnificat) într-o diversă relație
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
analiză și sinteză etc.) și nonintelectuali (motivația, atitudinea și aptitudinea); • factorii sociali: familie, mediu de proveniență, școli urmate, integrarea socială și profesională, rolul și statutul social etc. 2) Conținutul (ce?) se referă la: • definirea tipului de conținut (informativ, interpretativ, inovativ, relațional, evaluativ, pragmatic, emoțional etc); • identificarea unităților de învățare (teme principale și secundare, subteme) și realizarea conexiunilor dintre acestea; • referințe la alte conținuturi/tematici complementare; • adecvarea conținutului cu forma discursului. 3) Elevii (cui?) se descriu prin: • determinarea grupului de elevi (nivel
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rafinate, profesorul accentuează anumite aspecte cheie ale unităților de învățare care sunt considerate relevante cu scopul de a fi reținute, de a face analogii, de a medita asupra lor. Mai mult, intonația poate fi considerată drept un indicator al competenței relaționale: dacă intonația plată poate traduce un fond afectiv sărac, inhibiții în comportamentul social, timiditate și incapacitate de exteriorizare a propriilor sentimente, intonația dinamică este specifică profesorului pasionat de cariera didactică, sociabil, expresiv, senzitiv, capabil să-și dezvăluie sentimentele și temerile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
decât atmosfera de ,,tăcere" produsă prin captarea atenției elevilor cu ajutorul întrebărilor care creează dileme cognitive. Aprofundarea unităților de învățare solicită și tăcerea, mai ales în timpul provocărilor și căutării aspectelor esențiale. Capitolul 3 Valorizarea gestului în comunicarea didactică 3.1. Dimensiunea relațională Orice intervenție educativă în cadrul școlar se bazează pe comunicarea didactică, bidirecțională și în spirală dintre profesor și elevi, pe construirea și menținerea unei relații, pe schimbul reciproc de informații, credințe, sentimente, comportamente, valori, atitudini etc. În contextul poziționării / considerării elevului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sentimente, comportamente, valori, atitudini etc. În contextul poziționării / considerării elevului ca subiect activ în școala postmodernă, responsabil de propria formare, partener în actul educativ, caracteristicile comunicării didactice legate de conținutul și procesul de învățământ s-au diminuat, evidențiindu-se latura relațională a comunicării. Putem justifica deplasarea accentului de la conținutul didactic la relația educațională dacă luăm în considerare cea mai importantă schimbare care s-a produs în câmpul educativ școlar după căderea comunismului: pierderea poziției unice a profesorului și acceptarea elevilor, părinților
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reușită dintre motivațiile, atitudinile, intențiile, sincronizările corporale dintre profesor și elevi. f) caracterul personalizat se referă la faptul că profesorul acționează ca un adevărat filtru ce selectează, structurează, reformulează, în funcție de context, auditoriu și conținuturile didactice. Una dintre dimensiunile comunicării (informativă, relațională, pragmatică) este accentuată de trăsăturile, competențele și valorile profesorului. Personalizarea comunicării didactice face ca același conținut și același potențial uman (clasa/clasele de elevi) să fie explorate și exploatate în mod diferit în privința rezultatelor obținute. g) caracterul mediat prin tehnologia
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și legitimate"106. Schimbarea de paradigmă în analiza comunicării didactice, de la o tranzacție educațională la o relație cu rezonanță, aduce în prim plan elevul, cu nevoile, posibilitățile, interesele și expectanțele sale. În acest sens, se dezvăluie și capătă amploare dimensiunea relațională a comunicării didactice. O analiză pertinentă asupra locului și rolului ocupat de profesor care astăzi nu mai poate reprezenta ,,centrul", polul de cunoaștere și autoritate și de elevi ,,marginalii" care se îndreaptă către ,,centru" este realizată de Emil Stan în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de către Charles Morris (1938): vehicolul semnului (representamen), obiectul desemnat prin semn (denotatum) și agentul semiozei (designatum). Pe lângă analiza triadică, cercetarea de față urmează linia conceptului funcție-semn (promovat de Umberto Eco, 1976/2008) și interpretează gestul în comunicarea didactică în termeni relaționali și contextuali. În acest sens, accepțiunea la care aderăm în partea practică a lucrării ne permite să evidențiem funcții și disfuncții ale gestului în comunicarea didactică. În literatura de specialitate, cercetări întreprinse de Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prin acte pedagogice mereu înnoite în expresia lor, comunicarea didactică, în ciuda unui conținut semantic similar, face mai mult decât să enunțe și să transmită cunoștințe. Elaborați o definiție a comunicării eficiente profesor-elev din punctul dumneavoastră de vedere. 2. Analizați dimensiunea relațională a comunicării didactice. 3. Precizați situațiile în care profesorii și elevii comunică în sala de clasă cu ajutorul emblemelor. Ce rol joacă aceste gesturi? 4. Menționați rolurile și funcțiile indexului, cel mai expresiv dintre cele cinci degete, în comunicarea didactică. 5
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
puternice centre de consiliere. Deși la începutul anilor '60 trei orientări mari dominau (abordarea psihodinamică, teoriile directive și cele centrate pe client), următorului deceniu a însemnat o explozie a unei multitudini de alte teorii: rațional-emotive (A. Ellis), comportamentale (Bandura, Wolpe), relaționale (W. Glasser), gestaltiste (F. Perls), analiza tranzacțională (Berne), abordările existențialiste (Frankl, Arbuckle). Dezvoltarea teoretică la o asemenea scară a fost posibilă și datorită cererii sociale fără precedent. Măsurile legislative legate de proiectul "Great Society" al președintelui Johnson au dus la
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]