6,737 matches
-
o companie. Măsurarea acestui indicator are la bază modele recunoscute, printre care cel mai utilizat este CAPM (Capital Assets Pricing Model). Pornind de la acest model, am calculat costul capitalului propriu pentru cele 15 companii analizate. Rentabilitatea totală a acționarilor reflectă rentabilitatea reală obținută de un investitor în decursul unei perioade. Diferențele dintre estimare și rentabilitatea reală pot să confirme existența unei perioade dificile în evoluția companiei, fie ca factor intern de performanță, fie ca factor extern. În acest sens, am urmărit
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
utilizat este CAPM (Capital Assets Pricing Model). Pornind de la acest model, am calculat costul capitalului propriu pentru cele 15 companii analizate. Rentabilitatea totală a acționarilor reflectă rentabilitatea reală obținută de un investitor în decursul unei perioade. Diferențele dintre estimare și rentabilitatea reală pot să confirme existența unei perioade dificile în evoluția companiei, fie ca factor intern de performanță, fie ca factor extern. În acest sens, am urmărit raportul dintre TSR și Costul capitalului propriu, numit în această lucrare, coeficientul de relevanță
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
și Costul capitalului propriu, numit în această lucrare, coeficientul de relevanță „C”. O valoare mai mare sau egală cu 1 confirmă așteptările și chiar le depășește, exprimând totodată pesimismul nejustificat al investitorilor. O valoare mai mică decât 1 confirmă supraestimarea rentabilității cerute de acționari, exprimând optimismul exagerat. În tabelul 3.17 am calculat numărul companiilor cu un coeficient de relevanță „C” mai mare sau egal, și mai mic decât 1. Indicatorul poate reflecta discrepanța dintre așteptări și rentabilitatea reală. Urmărind acest
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
1 confirmă supraestimarea rentabilității cerute de acționari, exprimând optimismul exagerat. În tabelul 3.17 am calculat numărul companiilor cu un coeficient de relevanță „C” mai mare sau egal, și mai mic decât 1. Indicatorul poate reflecta discrepanța dintre așteptări și rentabilitatea reală. Urmărind acest coeficient, putem observa perioadele în care investitorii au estimat și chiar depășit rentabilitățile cerute. În figura 3.16 am prezentat companiile cu un coeficient „C” mai mare sau egal cu unu și companiile cu un coeficient de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
numărul companiilor cu un coeficient de relevanță „C” mai mare sau egal, și mai mic decât 1. Indicatorul poate reflecta discrepanța dintre așteptări și rentabilitatea reală. Urmărind acest coeficient, putem observa perioadele în care investitorii au estimat și chiar depășit rentabilitățile cerute. În figura 3.16 am prezentat companiile cu un coeficient „C” mai mare sau egal cu unu și companiile cu un coeficient de relevanță „C” mai mic decât unu. Anii de boom economic (2006-2007) prezintă un număr ridicat de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
16 am prezentat companiile cu un coeficient „C” mai mare sau egal cu unu și companiile cu un coeficient de relevanță „C” mai mic decât unu. Anii de boom economic (2006-2007) prezintă un număr ridicat de companii ce au subestimat rentabilitatea obținută, în timp ce în anul 2008 la toate companiile observăm un coeficient de relevanță „C” mai mic decât 1, și implicit optimismul nejustificat al investitorilor, ca urmare a dificultăților de a previziona evoluția cursurilor bursiere în perioade de incertitudine. d) Corelația
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
corelația existentă între TSR și indicatorii de măsurare a performanței și a valorii create. În figura 3.18 se pot observa valorile obținute, precum și corelația pozitivă puternică existentă la anumite companii. Spre exemplu, în cazul corelației TSR și rata de rentabilitate financiară, se poate observa că la 13 companii există o corelație pozitivă, dintre care doar la o companie regăsim o corelație puternică. Acest lucru ar putea fi explicat și prin faptul că în calculul TSR intră pe de-o parte
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
financiară, se poate observa că la 13 companii există o corelație pozitivă, dintre care doar la o companie regăsim o corelație puternică. Acest lucru ar putea fi explicat și prin faptul că în calculul TSR intră pe de-o parte rentabilitatea cursului bursier, și pe de altă parte, dividendele acordate. Concluzii Problematica indicatorilor de creare de valoare a determinat numeroase opinii în literatura de specialitate. În capitolul 3 am urmărit calcularea celor mai relevanți indicatori, precum: Valoarea Economică Adăugată, EVA Momentum
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de altă parte, dividendele acordate. Concluzii Problematica indicatorilor de creare de valoare a determinat numeroase opinii în literatura de specialitate. În capitolul 3 am urmărit calcularea celor mai relevanți indicatori, precum: Valoarea Economică Adăugată, EVA Momentum, Valoarea de Piață Adăugată, Rentabilitatea Totală a Acționarilor, precum și indicatori propuși, precum: Profitul economic mediu la un leu capital investit și Valoarea lichidă la un leu capital investit. Calcularea indicatorilor a vizat un număr de 15 companii listate la Bursa de Valori București din cinci
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
având în vedere modelele existente, precum și componentele din cadrul acestor modele. Totodată, în acest capitol am calculat indicatorii Valoarea de Piață Adăugată și EVA Momentum, cel din urmă fiind totodată unul dintre cei mai noi indicatori de calculare a valorii create. Rentabilitatea Totală a Acționarilor a fost calculată ținându-se cont de creșterea sau scăderea prețului acțiunilor, precum și de randamentul dividendelor. Acest indicator este foarte relevant pentru investitori, reprezentând rentabilitatea reală obișnuită. În acest sens, am urmărit raportul dintre TSR și Costul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
totodată unul dintre cei mai noi indicatori de calculare a valorii create. Rentabilitatea Totală a Acționarilor a fost calculată ținându-se cont de creșterea sau scăderea prețului acțiunilor, precum și de randamentul dividendelor. Acest indicator este foarte relevant pentru investitori, reprezentând rentabilitatea reală obișnuită. În acest sens, am urmărit raportul dintre TSR și Costul capitalului propriu (considerat rentabilitatea cerută), sub forma unui Coeficient de relevanță „C”, care arată estimarea corectă sau incorectă a viitoarei rentabilități pentru acționari. Pentru testarea legăturilor și realizarea
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
a fost calculată ținându-se cont de creșterea sau scăderea prețului acțiunilor, precum și de randamentul dividendelor. Acest indicator este foarte relevant pentru investitori, reprezentând rentabilitatea reală obișnuită. În acest sens, am urmărit raportul dintre TSR și Costul capitalului propriu (considerat rentabilitatea cerută), sub forma unui Coeficient de relevanță „C”, care arată estimarea corectă sau incorectă a viitoarei rentabilități pentru acționari. Pentru testarea legăturilor și realizarea modelelor econometrice am utilizat instrumente de tip „pool” și „panel”, seriile de timp fiind utile pentru
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
indicator este foarte relevant pentru investitori, reprezentând rentabilitatea reală obișnuită. În acest sens, am urmărit raportul dintre TSR și Costul capitalului propriu (considerat rentabilitatea cerută), sub forma unui Coeficient de relevanță „C”, care arată estimarea corectă sau incorectă a viitoarei rentabilități pentru acționari. Pentru testarea legăturilor și realizarea modelelor econometrice am utilizat instrumente de tip „pool” și „panel”, seriile de timp fiind utile pentru obținerea unui număr mare de variabile. În acest sens, peste 100 de variante de modele au fost
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
profitul net sau rezultatul exploatării. Totodată, există o relație de dependență între EVA și MVA. Indicatorul propus în capitolul 2, și anume Profitul economic mediu la un leu capital investit, este analizat în acest capitol, prin legătura cu rata de rentabilitate comercială și Valoarea lichidă la un leu capital investit. Având în vedere eșantionul reprezentativ selectat, rezultatele obținute prezintă un grad ridicat de relevanță. Rolul indicatorilor de creare de valoare este necesar în stabilirea performanței companiei, însă acest lucru trebuie realizat
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
la un leu capital investit. Având în vedere eșantionul reprezentativ selectat, rezultatele obținute prezintă un grad ridicat de relevanță. Rolul indicatorilor de creare de valoare este necesar în stabilirea performanței companiei, însă acest lucru trebuie realizat utilizând și indicatori de rentabilitate, profitabilitate, eficiență sau indicatori bursieri. Capitolul 4 Managementul prin valoare „Managementul prin valoare introduce o stare de spirit prin care toți din organizație învață să prioritizeze deciziile prin felul în care ei percep impactul deciziilor asupra valorii.” James A. Knight
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
profitabilitatea și responsabilitatea sunt contradictorii, ducând la decizii ale managementului îndreptate spre unul din cele două concepte. Pe de-o parte companiile trebuie să fie profitabile pentru a supraviețui și marile companii trebuie să remunereze capitalul la o rată de rentabilitate care depășește costul acestuia. Această rată de rentabilitate ar trebui să fie mai mare decât dobânda obținută în cazul unui depozit bancar fără risc, pentru ca dezvoltarea afacerii să fie justificată. Creșterea rentabilității și, implicit, un profit mai ridicat conduce la
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
ale managementului îndreptate spre unul din cele două concepte. Pe de-o parte companiile trebuie să fie profitabile pentru a supraviețui și marile companii trebuie să remunereze capitalul la o rată de rentabilitate care depășește costul acestuia. Această rată de rentabilitate ar trebui să fie mai mare decât dobânda obținută în cazul unui depozit bancar fără risc, pentru ca dezvoltarea afacerii să fie justificată. Creșterea rentabilității și, implicit, un profit mai ridicat conduce la creșterea încrederii investitorilor, reflectată prin creșterea cursului acțiunilor
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
trebuie să remunereze capitalul la o rată de rentabilitate care depășește costul acestuia. Această rată de rentabilitate ar trebui să fie mai mare decât dobânda obținută în cazul unui depozit bancar fără risc, pentru ca dezvoltarea afacerii să fie justificată. Creșterea rentabilității și, implicit, un profit mai ridicat conduce la creșterea încrederii investitorilor, reflectată prin creșterea cursului acțiunilor, ceea ce face mai ușoară atingerea obiectivelor companiei pe termen mediu și lung. Astfel, profiturile obținute nu sunt doar rezultate, ci o sursă viitoare pentru
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
prin managementul prin valoare este un proces ce duce la o performanță ridicată, ce poate fi dificil de atins; necunoașterea managementului prin valoare. Companiile analizate ce sunt listate la Bursa de Valori București urmăresc performanța în special prin indicatorii de rentabilitate. În noile condiții de piață și deschidere europeană, impactul tratamentelor contabile poate afecta rezultatele. În acest sens, utilizarea indicatorilor de creare de valoare ar fi mult mai oportună. Subiectul managementului prin valoare rămâne unul deschis cercetării, întrucât oferă suficiente teme
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
preponderentă până în 1985. În perioada 1985-1995, conform autorului, indicatorii de profitabilitate au fost utilizați de companii. Accentul pe „valoare” a fost pus începând cu 1995, prin apariția și utilizarea în practică a valorii economice adăugate, valorii de piață adăugate sau rentabilității totale a acționarilor. Pentru o prezentare completă a stadiului cunoașterii nu putea fi neglijat conceptul de „valoare”. Cele două direcții principale de definire a valorii „valoare = utilitate” și „valoare = muncă” au fost prezentate prin abordările lui Aristotel, Adam Smith, David
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
argument important în alegere, mai ales că relevanța cercetării trebuie confirmată și în practică. Pentru o imagine în detaliu asupra indicatorilor utilizați am prezentat indicatorii recunoscuți și utilizați în practică, printre care amintim: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor, valoarea lichidă adăugată, rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar, EVA Momentum, precum și alți indicatori moderni de măsurare a performanței. Modalitatea de calcul a acestor indicatori a urmărit utilizarea acestora în practică, menționând avantajele și limitele utilizării
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
trebuie confirmată și în practică. Pentru o imagine în detaliu asupra indicatorilor utilizați am prezentat indicatorii recunoscuți și utilizați în practică, printre care amintim: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor, valoarea lichidă adăugată, rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar, EVA Momentum, precum și alți indicatori moderni de măsurare a performanței. Modalitatea de calcul a acestor indicatori a urmărit utilizarea acestora în practică, menționând avantajele și limitele utilizării lor. Acești indicatori sunt utilizați încă din anii ’90
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
fi utilizate și în domenii precum evaluarea și finanțele întreprinderii. Analizarea indicatorilor de creare de valoare a ținut cont de abordările conceptual-metodologice din capitolul 2, calculându-se indicatorii: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, EVA Momentum, valoarea lichidă adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor și surplusul de valoare adăugată. Pentru calcularea valorii economice adăugate am prezentat calculul rentabilității capitalului investit, costul mediu ponderat al capitalului, coeficientul de volatilitate beta (cu și fără exprimarea nivelului de îndatorare), riscul specific și riscul sistematic
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
ținut cont de abordările conceptual-metodologice din capitolul 2, calculându-se indicatorii: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, EVA Momentum, valoarea lichidă adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor și surplusul de valoare adăugată. Pentru calcularea valorii economice adăugate am prezentat calculul rentabilității capitalului investit, costul mediu ponderat al capitalului, coeficientul de volatilitate beta (cu și fără exprimarea nivelului de îndatorare), riscul specific și riscul sistematic, indicatorul Jensen’s Alpha, structura capitalului investit, costul capitalului propriu și costul datoriilor financiare. Informații statistice precum
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
exploatării, MVA și profitul net, MVA și rezultatul exploatării. În urma testării mai multor variante de modele, am dezvoltat și un model de regresie multiplă, având ca variabilă dependentă profitul economic mediu la un leu capital investit și variabile independente: rata rentabilității comerciale și valoarea lichidă la un leu capital investit. Conform rezultatului, la o creștere sau scădere cu un procent a ratei rentabilității comerciale și cu 1% a valorii lichide la un leu capital investit, profitul economic mediu la un leu
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]