5,534 matches
-
pe zi. Cu cît loviți mai mult În timp ce rostiți afirmația pe un ton pozitiv, cu atît va fi mai rapid și mai puternic efectul asupra sistemului nervos și a cîmpului energetic. Bătaia Temporală combină o varietate de elemente puternice, inclusiv repetiția, autosugestia și reprogramarea neurologică. Influențează nu doar creierul, ci și fiecare meridian În parte, astfel Încît mesajul intenției dumneavoastră va fi transmis fiecărui sistem din organism. Este o cale dezarmant de simplă de a schimba multe din modelele care nu
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
fi numiți fenomenologi, deși pornesc de la tradiția secolului XX, care Începe cu Husserl. Ei bine, la un anumit moment e nevoie de un alt tip de limbaj, tocmai pentru a scăpa de zgura și de praful conceptelor tradiționale și de repetițiile de gândire cu care acestea, În mod normal, lucrează. Este astfel o provocare, În primul rând pentru un cititor care nu se mai poate agăța de niște concepte pe care deja le are, și trebuie să citească fiecare concept ca și cum
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
multe dintre ele sunt șocante, deloc complezente... Scriitorii construiesc mai greu reprezentări. Marius Jucan: Cred că am să Încep cu repetabilitatea, o sugestie foarte interesantă. Îmi propui să văd dacă ceea ce desemnez printr-o tranziție continuă nu este cumva o repetiție. Dar asta ar Însemna că noi nu putem ieși dintr-o anumită formă, că suntem condamnați să o repetăm. Nu cred Însă că am Întâmpinat provocări noi cu același set de reacții culturale. Datorită unei tranziții neîntrerupte, a apărut și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
desentimentalizării - sau oricum, ale atenuării sentimentalității - mențin intimismul în marginile unei discreții delicate, chiar dacă nu îl ridică permanent la condiția artistului. Dar ele introduc în poezie note simboliste. Acestea se precizează printr-o fluență muzicală de factură minoră, produsă prin repetiții, tehnica laitmotivului, prin multiplicarea rimelor, îndeosebi a celor feminine, în strofe de mai mult de patru versuri. Simbolismul poetei se află în preajma poeziei lui Paul Verlaine, Henri de Regnier, Émile Verhaeren și Maurice Maeterlinck, poeți din care a tradus. S-
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
81). Ca scriitor, Chiril nu e deloc atrăgător. Formația sa culturală, potrivită pentru acea epocă, îl determină să caute termeni rari și forme și expresii sobre și elegante; însă stilul e sărac, compoziția lipsită de rigoare, scriitura extrem de prolixă, iar repetițiile frecvente. Uneori, ca în descrierile primăverii din epistolele sărbătorești, el dă dovadă de o anumită grijă pentru stil. Într-adevăr, chiar genul acestor epistole și caracterul lor de act oficial îl determină pe autorul lor să aibă mai multă grijă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Ioan de Scythopolis). Împărțit în trei cărți de mărime diferită (a doua ne-a parvenit incompletă), tratatul a fost completat abia în timpul primului său exil egiptean, către 520. Textul respectă ordinea operei combătute, dar e plin de digresiuni și de repetiții. Prima carte respinge afirmația conform căreia opoziția față de Calcedon ascunde intenția de a legitima greșeala lui Eutihie care condunda cele două naturi în Cristos. În următoarele două, Sever combate interpretarea adversarului său care îl citește pe Chiril ca și cum ar fi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
s-a pus problema eventualei dependențe a unui scriitor de celălalt, cercetătorii au crezut că au descoperit în Sozomen imitatorul. Însă e vorba de o imitație cu scopuri foarte precise, o imitație care tinde mai mult către diversificare decât către repetiție. Sozomen a folosit opera lui Socrate ca model, a verificat-o consultând documente, a extins-o și a corectat-o pentru că și el a utilizat exact aceleași surse ca și Socrate, iar uneori le-a exploatat în mai mare măsură
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
forțării limbajului poetic: „Sângele meu îngheață/ iarna în formă de pasăre,/ se ridică cu roșii aripi/ deasupra orașului nostru/ desenat pe nisip.” Există numeroase ecouri, anumite zone intertextuale, nesemnalate, care vin în sprijinul propriului discurs. G. nu se ferește de repetiții, dar cuvintele apar de fiecare dată altfel, se diferențiază semantic, mai ales atunci când fac parte din același poem. Este remarcabil faptul că poetul își construiește cărțile în jurul câte unei metafore, de aceea unele texte se resemantizează atunci când sunt recitite din
GIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287282_a_288611]
-
de-o viață, lupta cu bolile, suferințele materne sau deziluziile sentimentale ar fi numai câteva aspecte alături de multe altele, reconstituite cu spirit de observație, într-o relatare concisă și plină de naturalețe. Nu lipsesc unele căderi în patetic, tușele moralizatoare, repetițiile, dar în general nota de firesc rămâne dominantă. În basme, H. respectă, când și când, linia tradițională a poveștii populare, derulată în limbajul său specific, dar nu de puține ori o modifică printr-o prelucrare liberă, unde apar și excesive
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
ocupație străină”, mutatul într-o casă nouă devine un dezastru, iar plecarea în concediu echivalează cu o rătăcire ș.a.m.d. Prozatorul exploatează eficient potențialul comic al proiectării în negativ, răsturnând datele inițiale ale narațiunii, sau utilizează procedeul amplificării prin repetiție, aglomerare și treptată stilizare în sensul caricaturii. Relatarea, aparent impasibilă, e condusă, în general, spre un final neașteptat, contrastant ori paradoxal-sinonimic, iar dialogurile vii, percutante, aglutinează deformări uneori funambulești ale vorbirii de zi cu zi ori clișee din cea mai
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
într-un mod nou a proverbelor populare (Citirea proverbelor, 1979). Echilibrul între reflecție și simțire, expresia concentrat-metaforică reprezintă particularități ale manierei sale lirice. Asimilând poetica folclorică și bogatul ei registru de formule și tipare, ritmuri și tonalități, definiții metaforice și repetiții stilistice, R. a împrumutat, de fapt, și fondul etosului popular. Volumele de versuri mai târzii - Din tată în fiu (1984), Ce am pe suflet (1988), Note de provincial (1991), Un timp fără nume (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) și
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
său, pastișat și de cei mai apropiați colaboratori - Winterhalder, Carada sau Costinescu - își are sursa în oratoria revoluționară pașoptistă, amintind și de înflăcărarea romantică a publicisticii franceze de la 1848. Frazele se desfășoară larg, încărcate de patos, argumentele se succedă torențial, repetițiile abundă, trimiterile istorice prisosesc și se sprijină pe date memorabile. Efectul imediat e impresionant. Cu trecerea vremii, se observă totuși reluarea vechilor idei, cât și o anumită desprindere de realitate. Ca om politic, Rosetti rămăsese prizonierul unei epoci, fapt oglindit
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
al simbolurilor complexe ar conține un bit de informație, adică nu ar exista redundanță. Într-un act comunicațional, cantitatea de informație (ceea ce aflăm nou în acea secvență) este invers proporțională cu redundanța. Forma cea mai pură de redundanță este simpla repetiție, dar, de foarte multe ori, prin cuvinte sau alte semne diferite se transmite în fond același mesaj. Din punct de vedere strict formal-teoretic, redundanța este parazitară comunicării, dar, de fapt, în anumite limite, ea servește înțelegerii mesajului transmis. Aceasta pentru că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de timp) și, pe de altă parte, suprasaturație, intervenind plictiseala, de unde proiecțiile negative asupra sursei emitente. Studenții au prilejul de a audia și cursuri prea „ermetice”, dense, precum și unele cu excesivă redundanță. „Plictiseala” în comunicare se datorează însă nu numai repetiției, redundanței, ci și faptului că informația oferită nu este interesantă pentru destinatar. 3) Comunicarea umană este prin esența ei intenționată. Intenționată în sensul că emițătorul dorește ca mesajul transmis să ajungă la un anumit receptor și să fie înțeles într-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fie alta, dimensiunea paralingvistică fiind însă prezentă întotdeauna în cea verbală, chiar dacă nu există contact fizic direct. De exemplu, prin telefon, tonul, pauzele, fluența, iar în scris - cu atât mai mult în cel de mână - caracterele literelor, semnele de punctuație, repetițiile. În mod obișnuit însă, în relațiile interpersonale sau de grup, comunicarea verbală este însoțită de cea nonverbală, putând fi în raport de: consonanță, atunci când se susțin reciproc; de neutralitate - când au mesaje independente; sau de disonanță, în sensul că semnalele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prezentarea evidenței („acest lucru se întâmplă în proporție de atât la sută în fiecare an”); trebuie însă să ne asigurăm că datele obținute sunt reale și de aceea trebuie să verificăm onestitatea sursei de la care obținem datele și actualitatea acesteia; repetițiile (readucerea unui fenomen în atenție folosind aceleași cuvinte) și reformulările (readucerea unui fenomen în atenție folosind alte cuvinte); citatele (pasaje din diferite domenii și autori care pot ilustra materialul nostru), depozițiile (utilizarea unei acțiuni ori declarații făcute de o altă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
numere specifice încercând să fim cât de preciși putem, să folosim fraze-ghid pentru ca audienței să-i fieușor să treacă de la o idee la alta, termeni reduși ca întindere, familiari audienței și cu o utilizare frecventă în vocabularul comun, să utilizăm repetiții și rezumate interne; • însuflețirea - prin utilizarea verbelor active, a figurilor de stil, exemplificarea prin imagini; • personalizarea - utilizarea întrebărilor adresate direct audienței, a elementelor care conduc la experiența auditoriului, spunând mai degrabă „ați aflat că...” decât „oricine a aflat că...”; • convingerea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de asemenea, faptul că metoda jocului de rol aduce cu sine, pe lângă sporirea învățării, și dezvoltarea abilităților de relaționare, a nivelului la care individul evoluează în plan intrași interpersonal. Autorii menționați ne indică trei pași în jocul de rol: planificarea; repetiția și performarea; evaluarea. La nivelul planificării, se parcurg următoarele etape: se vor stabili obiectivele de învățare; se va identifica situația ori problema care va genera jocul de rol ce va urmări obiectivele stabilite; se vor dezvolta roluri și se va
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și catastrofe. / Apă de trandafiri. Mari și simple idei. Cine să creadă / Iadul justificat din acest echilibru?” (Chiar bătăile inimii). Poezia scrisă de Ș. glisează fin, aproape imperceptibil secvențial, între „stări” și „climate” foarte diferite, parcurse rapid și tratate intensiv. Repetiție zilnică (1986) este o plachetă mult mai puțin pregnantă, diluată liric și valoric. Ea reia două din titlurile de secțiune anterioare (Schițe și povestiri și Mici planete pentru adăpostit îndoiala) și are o tonalitate de ansamblu mai luminoasă, verificabilă inclusiv
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
preiau titluri mai vechi (Schițe și povestiri, Mici planete..., Scenarii dintr-un punct de vedere, Personajul de zi cu zi), iar trei poeme sunt reluate, cu mici modificări, din cărțile anterioare (Odă gândului zilnic și Odă aprigei tinereți din volumul Repetiție zilnică, iar Înăuntru, sub capace din Linia de plutire). Simptomatică este, în ultimul caz, epurarea unor cuvinte, considerate probabil prea „tari” de către cenzura vigilentă: de la „femeia aceasta poartă în pântec / un soare negru și dureros, un fel de tumoră” se
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
mai vrea să destructureze poezia, cu temele ei mari și cu simbolurile ei uscate, ci însăși realitatea dată. Și, de asemenea în mod semnificativ, în contextul liberal postrevoluționar, poeta a intrat pe terenul publicisticii. SCRIERI: Linia de plutire, București, 1983; Repetiție zilnică, București, 1986; Schițe și povestiri, București, 1989; Câteva amănunte, București, 1990; Alinierea la start, București, 1996; Drept minoritar, spaime naționale (György Frunda în dialog cu Elena Ștefoi), București, 1997; Petre Roman, Mărturii provocate (Convorbiri cu Elena Ștefoi), București, 2002
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
O, 1984, 24; Viorel Dirja, Rămășițele unui război sufletesc, CL,1984, 6; Radu G. Țeposu, O față a liricii feminine, F, 1984, 15; Mincu, Eseu, II, 106-109; Nicolae Manolescu, Antiromantism, RL, 1987, 2; Mihail Iordache, Zale și catifele: Elena Ștefoi -„Repetiție zilnică”, CL, 1987, 2; Traian T. Coșovei, „Repetiție zilnică”, VR, 1987, 2; Al. Cistelecan, „Repetiție zilnică”, F, 1987, 4; Zaharia Sângeorzan, „Aș putea povesti...”, CRC, 1987, 10; Marian Papahagi, Pasteluri fericite și alte poezii, TR, 1987, 14; Miruna Runcan, Îndoiala
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
sufletesc, CL,1984, 6; Radu G. Țeposu, O față a liricii feminine, F, 1984, 15; Mincu, Eseu, II, 106-109; Nicolae Manolescu, Antiromantism, RL, 1987, 2; Mihail Iordache, Zale și catifele: Elena Ștefoi -„Repetiție zilnică”, CL, 1987, 2; Traian T. Coșovei, „Repetiție zilnică”, VR, 1987, 2; Al. Cistelecan, „Repetiție zilnică”, F, 1987, 4; Zaharia Sângeorzan, „Aș putea povesti...”, CRC, 1987, 10; Marian Papahagi, Pasteluri fericite și alte poezii, TR, 1987, 14; Miruna Runcan, Îndoiala deloc retorică, AST, 1987, 5; Andrei Bodiu, Un
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
O față a liricii feminine, F, 1984, 15; Mincu, Eseu, II, 106-109; Nicolae Manolescu, Antiromantism, RL, 1987, 2; Mihail Iordache, Zale și catifele: Elena Ștefoi -„Repetiție zilnică”, CL, 1987, 2; Traian T. Coșovei, „Repetiție zilnică”, VR, 1987, 2; Al. Cistelecan, „Repetiție zilnică”, F, 1987, 4; Zaharia Sângeorzan, „Aș putea povesti...”, CRC, 1987, 10; Marian Papahagi, Pasteluri fericite și alte poezii, TR, 1987, 14; Miruna Runcan, Îndoiala deloc retorică, AST, 1987, 5; Andrei Bodiu, Un titlu (sub)minat: Elena Ștefoi - „Repetiție zilnică
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
Cistelecan, „Repetiție zilnică”, F, 1987, 4; Zaharia Sângeorzan, „Aș putea povesti...”, CRC, 1987, 10; Marian Papahagi, Pasteluri fericite și alte poezii, TR, 1987, 14; Miruna Runcan, Îndoiala deloc retorică, AST, 1987, 5; Andrei Bodiu, Un titlu (sub)minat: Elena Ștefoi - „Repetiție zilnică”, ECH, 1987, 5; Constanța Buzea, „Repetiție zilnică”, AMF, 1987, 7; Mircea Mihăieș, „Repetiție zilnică”, O, 1987, 11; Simion, Scriitori, IV, 575-579; Nicolae Manolescu, Poezie și cenzură, RL, 1990; Coșovei, Pornind, 155-160; Milea, Sub semnul, 146-148; Cistelecan,Top ten, 85-86
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]