3,646 matches
-
se referă la provocarea de suferință prin război, tortură sau pedepse inumane și degradante. Al doilea tip este sărăcia, înțeleasă ca lipsă a condițiilor materiale de viață, precum locuința, îmbrăcămintea, alimentele sau apa. În al treilea rând este vorba despre represiune, de pierderea libertății indivizilor de a alege sau a-și exprima propriile convingeri și, cel de-al patrulea tip de violență, este alienarea, înțeleasă ca lipsa condițiilor de a trăi într-o comunitate normală și de a stabili relații cordiale
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
amintite mai sus însă, noi avem o lucrare ce prezenta SUA în urma unei călătorii de studii, foarte temeinic realizată, însă în condițiile postbelice, autorul ei, profesorul Nicolae Cornățeanu, nu a mai fost în măsură să o publice, fiind victimă a represiunilor cunoscute asupra intelectualilor acelui timp. Lucrarea profesorului Nicolae Cornățeanu elaborată baza notelor de studii și călătorie în 28 de state americane, a fost și a rămas ilustrarea unei experiențe de excepție pentru acel timp. Într-o altă variantă, autorul a
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
1958, în cursul unui turneu în Franța și Anglia, i-a permis o împlinire imposibilă în lumea din care plecase. E suficient să citești memoriile pianistului Dan Mizrahy (Așa a fost... , Editura Hasefer, 2005Ă pentru a avea o idee despre represiune și constrângeri, chiar dacă nu toți au avut parte direct de ele. În așteptarea monografiei lui Ruth Guttman Ben Zvi, care l-a cunoscut bine și i-a dedicat numeroase cronici în presa de limbă română din Israel, unde Mândru Katz
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
prins niciun rid și nu sunt deloc redevabile vechiului său stalinism, sunt precedate de o introducere "pe linie". Adevărul este însă că Ceaușescu "iese bine" întrucât nu putem confrunta textul acestor stenograme, cu unele ale discuțiilor sale cu aparatul de represiunei. Se pare că ele nu există. Ceaușescu spune aici că Breban, plecat în străinătate unde a dat interviuri criticând regimul, nu va fi pedepsit, nu va fi împiedicat să revină în țară, nu trebuie împiedicat nici măcar să scrie. Pur și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de istorie cu un conținut mai accesibil elevilor. Voi exemplifica folosind conținutul lecției „Răscoala condusă de Horea. Cloșca și Crișan - 1784” la clasa a VIII-a. Lecția va fi împărțită în patru părți: cauzele răscoalei, izbucnirea și desfășurarea, programul răscoalei, represiune și urmări. Clasa va fi împărțită în grupe de câte patru elevi. Primul elev din fiecare grupă desemnat să fie profesor va avea de pregătit în 10 minute primul fragment din lecție. În acest timp ceilalți elevi din grupe vor
Coronița prieteniei by Iliese Dorina – Liliana, Şcoala. Nr. 88 „Mihai Viteazul”, Bucureşti () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93010]
-
etc. Nu am întrerupt-o imediat, întrucât am vrut să văd cum va coagula teoria ei. Într-adevăr, studenta respectivă a teoretizat un presupus comunism bun (care ținea de utopie și de patos revoluționar) și un comunism rău, concretizat prin represiune brutală (închisori, lagăre). Ea nu știa exact ce este acela Gulag; știa doar că, în România, regimul comunist se prăbușise deoarece reprezentase un comunism „rău”; dar asta nu însemna că nu era posibil să existe un comunism „bun”, măcar în
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
din Politicele lui H.-R. Patapievici (volumul a avut impact asupră-mi prin scrisorile incisive despre țara mea și prin mărturia atingătoare despre noaptea de 21 decembrie 1989, în care protestatarii anticomuniști au fost maltratați și batjocoriți de forțele de represiune). Nu statura intelectuală sau culturală a celor pe care i-am pomenit mai sus am împărtășit-o, ci sensul etic de recuperare a memoriei, pe care îl aveam în comun. Vreau să-l amintesc în mod aparte și pe istoricul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
informațiilor în mass-media; autorizarea unor posturi independente de radio și televiziune; încetarea presiunilor asupra mass-media; numirea unui civil ca ministru de Interne; trimiterea în judecată a militarilor din Ministerul de Interne și din Ministerul Apărării Naționale care au participat la represiunea din decembrie 1989; adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, adică obstrucționarea foștilor membri ai nomenclaturii și foștilor securiști de a accede în straturile Puterii. Manifestația-maraton declanșase de fapt o a doua revoluție, spirituală de data aceasta. Acuzându-i pe
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
temă, întrucât mărturiile sunt abundente și detaliate, în câteva cazuri (dar las în seama unui alt virtual analist să realizeze o astfel de lucrare). Milițienii, securiștii, anchetatorii (chiar dacă nu toți) au practicat schingiuiri colerice și sălbatice, semn că aparatul de represiune din România comunistă nu sublimase deloc violența din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (primul dictator comunist), ci rămăsese fidel acelorași metode brutale, staliniste, ale Securității. Victimelor li se inculca ideea că vor fi oricum lichidate prin împușcare și că maltratarea este
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mărturisesc că am recepționat oarecare temeri din partea lor, din pricina ambiguității formulării în cazul condamnării comunismului. întrucât aproape toți m-au întrebat ce înseamnă exact, rațional, logic, un „Proces al comunismului”: inculparea unor indivizi care au fost membri ai aparatului de represiune în România comunistă? Un proces la tribunal, ca la carte, la adresa ideologiei comuniste (cam romantic ori chiar patetic, au comentat studenții mei)? Este vorba despre un gest simbolic de condamnare a comunismului, întru purificarea morală a românilor și regăsirea unui
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
i se pare a fi neimportant în economia gesturilor sale de președinte al României. Domnul Băsescu ar mai trebui să aibă în vedere și altceva: cu cât ezită sau refuză să condamne comunismul, cu atât foști membri ai aparatului de represiune din România comunistă ies la iveală, în mass-media și nu numai, cu o insolență sfidătoare, simțindu-se protejați de absența unei reacții etice la nivel de instituție oficială, astăzi, în România. Dau aici doar cazul generalului Pleșiță, dar mai sunt
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
protejați de absența unei reacții etice la nivel de instituție oficială, astăzi, în România. Dau aici doar cazul generalului Pleșiță, dar mai sunt destule altele. La fel s-a întâmplat cu Alexandru Drăghici și cu Alexandru Nicolski, doi capi ai represiunii de tip comunist, care, menajați în timpul primului regim Iliescu, au reușit să se sustragă justiției. Și aici apare o altă chestiune: este posibilă iertarea călăilor? Nu știu ce ar putea răspunde exact societatea civilă de astăzi din România (deși s-au dat
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
acest lucru depinde numai și numai de conștiința sa. Un început potrivit ar fi să viziteze Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet, singurul muzeu de acest tip care există actualmente în România și care concentrează întreg Gulagul românesc, pe etape ale represiunii și zone, sintetizând suferința românilor (dar și rezistența lor, atunci când a existat) în timpul regimului comunist. Ce știe și ce nu știe președintele Băsescu despre Gulagul românesc Traian Băsescu este un președinte voluntarist și cu morgă virilă politic: are chiar un
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
existența Gulagului românesc. În cele ce urmează nu voi demola însă răspunsurile lui Traian Băsescu la întrebările Rodicăi Palade, ci voi prelua ceea ce au ele constructiv, totuși, în ciuda alergiei pe care președintele în exercițiu al României o manifestă față de chestiunea represiunii comuniste din perioada 1944-1989 și față de o posibilă condamnare oficială a acesteia. Prima sugestie făcută de domnul Băsescu este aceea că, pentru a fi recunoscut în mod public de actuala președinție, Gulagul românesc are nevoie de credibilitate științifică, după modelul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
monitorizare a hărții Gulagului românesc. Academia Civică (realizatoarea Memorialului de la Sighet și responsabilă de editarea Analelor Sighet) ar putea furniza și ea cercetători în domeniu care să centralizeze documentele respectivei Comisii și să concretizeze secretariatul unui Raport de amploare în legătură cu represiunea din România în perioada 1944-1989. Traian Băsescu admite pe bună dreptate că nu poate judeca decât superficial represiunea comunistă: cu alte cuvinte, recunoaște că nu este un expert și că persoane mai abilitate ar putea face acest lucru. El afirmă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
putea furniza și ea cercetători în domeniu care să centralizeze documentele respectivei Comisii și să concretizeze secretariatul unui Raport de amploare în legătură cu represiunea din România în perioada 1944-1989. Traian Băsescu admite pe bună dreptate că nu poate judeca decât superficial represiunea comunistă: cu alte cuvinte, recunoaște că nu este un expert și că persoane mai abilitate ar putea face acest lucru. El afirmă, totuși, că este în măsură să crediteze existența unor orori ale comunismului în România, dar cataloghează textele scrise
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a auzit decât despre memorialistica de detenție. Pentru a-l iniția pe actualul președinte al României, menționez o listă succintă (și în ordine alfabetică) cu cei mai importanți istorici (și nu scriitori) care au publicat cărți științifice și studii despre represiunea comunistă și despre Gulag: Ion Bălan, Gheorghe Boldur-Lățescu, Stéphane Courtois, Dennis Deletant, Dorin Dobrincu, Vlad Georgescu, Ghiță Ionescu, Cicerone Ionițoiu, Reuben K. Markham, Marius Oprea, Șerban Papacostea, Doru Radosav, Vladimir Tismăneanu, Al. Zub și alții. Nu este necesar ca domnul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Marius Oprea, Șerban Papacostea, Doru Radosav, Vladimir Tismăneanu, Al. Zub și alții. Nu este necesar ca domnul Băsescu să citească lucrările științifice ale istoricilor menționați, dar este bine să știe că ele există și că posibila Comisie de cercetare a represiunii comuniste și a Gulagului românesc (care să întocmească un Raport științific documentat) este gata să funcționeze avându-i în componență pe majoritatea celor propuși mai sus. Fostul președinte Iliescu a înființat o Comisie de Cercetare a Holocaustului în România. Nu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din România; adaptarea Raportului final în scop didactic, pentru realizarea unui manual despre dictatura comunistă din România; modificarea legislației restrictive privind accesul la arhivele legate de perioada comunistă; stabilirea unei zile de comemorare a victimelor represiunii și terorii comuniste. Nu în zadar trei dintre invitații speciali la această reuniune au fost regele Mihai I, Lech Watęsa și Jelio Jelev - cu toții personalități legate de anticomunism și de pledoaria programatică pentru respectarea drepturilor omului și pentru democrație. Toți
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
risc este acela că pot fi lansate două aserțiuni ambigue și alunecoase: fie toți am fost vinovați, fie toți am suferit. Or, nici una dintre cele două afirmații nu este adevărată. Pentru că nu toți am fost vinovați: au existat creiere ale represiunii, apoi instrumente ale acesteia (care au participat benevol, din fanatism, ori s-au lăsat înregimentate în sistem pentru varii beneficii) și de-abia apoi cei care au colaborat. Și a existat, pe de altă parte, cât se poate de clar
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
trebuie judecată la scara ei). Orice exorcism autentic își propune să taie răul din rădăcină. De aceea, deconspirarea ar trebui să înceapă tocmai cu „bravele” cadre ale Securității și cu înalții activiști de partid implicați în structurile fostului aparat de represiune! Autolustrarea?! Grupul pentru Dialog Social a publicat în toamna anului 2006, în revista 22, un „Apel la responsabilitate și discernământ”. Pe lângă chestiunea logică și de bun-simț pusă de acest Apel, în care se insistă asupra primei etape necesare în Dosariadă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cu Securitatea; Parlamentul, pentru a vota o eficientă și echitabilă (sunt termenii Apelului) lege a lustrației. Există însă, deși vag intuibilă în acest Apel, și altceva: o sugestie ca, dacă mai există eventuali membri GDS colaboratori ai fostului aparat de represiune din România comunistă, aceștia să opteze pentru calea demisiei și retragerii din GDS, astfel încât GDS să nu fie pus în situația de a-i demite ori chiar dezonora. Am început acest text cu Apelul GDS nu pentru a face vreun
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
un fost colaborator al Securității are nevoie de mult curaj și chiar de impecabilitate și impetuozitate morală; curajul necesar de a se autolustra ar fi chiar mai mare, poate, decât acela de a fi refuzat colaborarea cu fostul aparat de represiune din comunism. Căci atunci, odinioară, informatorul își purta rușinea și culpa de unul singur, dar acum el se lasă practic la îndemâna oprobriului public dacă acceptă autolustrarea și se spovedește în plen. Cum ar fi ca posibilii parlamentari foști colaboratori și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
în pură utopie. Ce mai este apoi de observat: neîncrederea, suspiciunea (doar pe jumătate justificată) organizațiilor civice care vor să se asigure de integritatea morală a unor instituții și comisii axate tocmai pe radiografia concretă a comunismului românesc și a represiunii din timpul respectivului regim. Așa se explică solicitarea pe care Asociația Civic Media a făcut-o către CNSAS de a cerceta dosarele membrilor Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste (condusă de Vladimir Tismăneanu), a Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului (condus
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Din nou însă, cu obstinație parcă, ofițerii de Securitate care ar trebui întâi și întâi deconspirați au fost uitați de Asociația Civic Media. Din nou tot coada este cercetată și frământată ca o mantilă de corridă, evitându-se tăcerea capului represiunii comuniste. Oare de ce? De ce este necesară lustrația? Termenii lustrație și lustrare au sunat, la început, în urechile românilor, ca niște cuvinte ciudate și dificile. Deși lansate încă din 1990 (vezi Proclamația de la Timișoara ori fenomenul „Piața Universității 1990”), poate nu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]