4,361 matches
-
însă, că dacă vrei să mergi cu barca, trebuie să fii aproape de râu. Interpreta din rolul pricipal are gripă. Așa bolnavă cum e, nu vrea să renunțe la spectacol. Zile în șir se târăște pe scenă, chinuindu-se până la finalul reprezentației. E luni seara și afară plouă și e umezeală. Actrița e pe punctul de a leșina. După ce trage cu ochiul de după cortină la puținii oameni din sală, cere să i se acorde liber în seara aceea. Directorul de scenă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
să-și pună capăt zilelor din cauza iubirii. Ia-mă cu tine! aud. Ia-mă cu tine! Restul audienței îi urmează. Și apoi întregul teatru suspină. Se aude ca o maree incredibilă. Val după val. Până la cer. Imens, înfășurându-mi urechile. Reprezentația e un succes. Se dovedește a fi cea mai bună ocazie la care puteam spera - în sală se află Domnul Zhao și un grup de critici, invitați de el pentru a face o recenzie spectacolului. Nu a sunat mai înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
el este atras de ea. Asta nu o oprește. Îi spune că i-ar face plăcere să cunoască oameni, să-i cunoască prietenii. El e bucuros. I se pare frumoasă și plăcută. A doua zi o duce să vadă o reprezentație stradală. O prezintă prietenilor săi. E impresionată și descoperă că el este iubit de aproape toată lumea, mai ales de femei. Carisma și capacitatea lui de a comunica și de a conduce fac din el un magnet natural. Stă în fața unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
văd totul prin ochii lui. O lume nouă care începe cu istoria lui Su Dong-po. Tang Nah compară întâlnirea lui Su cu Curtea din vechime cu guvernul nostru actual. Cu felul în care Nora a fost obligată să-și înceteze reprezentațiile. Cu felul în care mi-a fost luat rolul. Un grup de oficiali i-au făcut cunoscut împăratului faptul că nu-l au la inimă pe poet, îmi explică Tang Nah. Îl informează că au descoperit în versurile sale lipsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
gâtul celuilalt. Pe scenă, joc o fată aparținând clasei muncitoare, care se află la un punct de răscruce din viața ei. O fată care-mi seamănă foarte mult, dintr-un oraș mic, pe care traiul din metropolă o zăpăcește. În timpul reprezentației, mă folosesc de ocazie ca să plâng pentru mine însămi. Sunt bolnavă. Durerea mea de cap e groaznică, dar nu pot părăsi scena. Nu am unde merge în altă parte. Nu pot închide ochii. Dacă o fac, îmi apare Tang Nah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
vede situația fatală a țării. A numit-o „artă egoistă”. „Pentru mine, arta e o armă. O armă în lupta cu nedreptatea, cu japonezii, cu imperialiști și dușmani deopotrivă.” „O perspectivă asupra vieții noastre” a fost un strigăt puternic. Această reprezentație, s-a zis, a făcut picioare și și-a croit drum spre Yenan, în peștera lui Mao, în patul lui. Camionul vechi în care se află geme ca un animal pe moarte. Acoperită de praf roșcat, fata din Shanghai are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
el este complet dezgolit, vulnerabil și lipsit de apărare. El vine să mă ia în brațe, strângându-mă la pieptul său. Cupoane de mătase se întind în aerul imaginii din mintea mea. În această cameră, în acest pat, dă ea reprezentația vieții ei. Simte cum lumina se filtrează prin trupul ei. Cerul vine să devoreze pământul. Durerea ei din trecut dispare. Mai târziu, când el devine împăratul modern al Chinei, când ea a învățat tot ce era de învățat despre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
atât: copil al abuzului feudalist, tânără comunistă în Qing-dao, perioada petrecută la Shanghai ca actriță de stânga, devotată filmelor împotriva cotropitorilor japonezi, și, în sfârșit, ajungerea ei la Yenan ca revoluționară matură și soție a lui Mao. Ea își crede reprezentația ca fiind fără cusur. Cu toate astea, câțiva oameni din mulțime pun sub semnul întrebării perioada peste care ea a sărit. Se cere un martor, care să dovedească bravura ei în închisoare. Brusc, ea intră în panică și începe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
În timpul recitării, închide ochii pentru totdeauna. Speră oare că Mao va fi mișcat de o astfel de dovadă de loialitate? Speră că Mao va fi, în sfârșit, satisfăcut că s-a dus acum pentru totdeauna? Poporul chinez se întreabă în legătură cu reprezentația premierului Zhou. Poporul chinez se întreabă dacă premierul Zhou a părăsit lumea împăcat. Sau și-a dat seama că l-a ajutat pe Mao să pună în aplicare Revoluția Culturală și să îngroape, astfel, șansa Vhinei la prosperitate? Am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
nevoie. O operație a sufletului la scară mare! Avem nevoie de haos! Violența este singura alternativă pentru a schimba situația. O Chină nouă nu se poate naște decât din cenușa celei vechi. În inima ei, îl laudă pe Mao. Ce reprezentație! Haos, haos absolut. Ea zâmbește, deși chipul îi rămâne în continuare serios. Se întoarce spre Kang Sheng, care dă din cap, aruncându-i aceeași privire care spune câștigăm. Dați-mi voie să mă fac limpede înțeles, zice Mao mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
felul în care el o tratează. În public, ea este mai mult ca niciodată o prozelită înfocată a lui Mao. Locuiește la Shanghai și îi obligă pe toți membrii trupei sale de operă să poarte uniforme. Le spune că fiecare reprezentație ar trebui să fie luată la fel de în serios ca o bătălie. Pentru ea, asta e mai mult decât adevărat. Simte că trebuie să lupte pentru dreptul de a respira. Devine isterică și nervoasă. Nimic nu durează veșnic, comentează ea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Stau așezați față în față într-o ceainărie. El îi face complimente despre cât de bine arată. Locul cel mai înalt este cel mai rece, răspunde ea, citând dintr-un poem antic. Chipul lui pălește, dar merge mai departe cu reprezentația. Ea se convinge pe ea însăși că și el e la fel de interesat. Discută despre artă. Ea îi spune că rolul lui de mareșal al dinastiei Ching este preferatul ei. El o întreabă dacă ar putea să ridice cenzura. Tăcere. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
că problema lui era ca și rezolvată. ― Suntem amândoi tineri și tinerii se pot înțelege între ei, îi spuse pictorul, ținându-l încă de braț. Am ascultat fără să vreau și, dacă am înțeles bine, acorzi o importanță deosebită acelei... reprezentații. Din fericire, avem cam aceleași măsuri. Așa că m-am gândit să-ți ofer hainele mele. Te rog să-ți alegi ce vrei. Eu pot renunța la ele și, oricum, nu mi le-am comandat nici pentru balul ofițerilor ruși, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fericire, avem cam aceleași măsuri. Așa că m-am gândit să-ți ofer hainele mele. Te rog să-ți alegi ce vrei. Eu pot renunța la ele și, oricum, nu mi le-am comandat nici pentru balul ofițerilor ruși, nici pentru reprezentația primadonei Nanone. De altfel, sunt în măsură să spun că o cunosc destul de bine pe această cântăreață. ― O cunoști? Oh, spune-mi, vorbește-mi, te rog, despre ea! ― Este... foarte tânără... fascinantă... I-am făcut câteva schițe de portret când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
zâmbi triumfător. Reușise și de data asta să evite săpuneala. N-avea nici o veste pentru Excelența Sa, bineînțeles, dar nu îi era greu să brodeze ceva. PAGINĂ NOUĂ 8 Doi feciori nu mai pridideau să salte din sănii spectatorii sosiți pentru reprezentația din acea seară. Așteptau cu căciulile în mâini bacșișul, apoi dădeau fuga spre alte și alte sănii. Cei care veneau pe jos își ștergeau singuri încălțămintea de zăpadă cu șomoioage de paie luate din lădițele înșirate lângă zid, de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
anunțul de reluare a spectacolului, mergând spre fundul sălii. Instrumentiștii se furișară spre locurile lor și, un timp, se auzi doar rumoarea sălii punctată de sunetele stridente, oarecum haotice ale instrumentelor. Așa începu cea de a doua parte a acelei reprezentații despre care unii aveau să vorbească multe, dar să o uite destul de curând, după cum alții, fără să vorbească prea mult, aveau să-și amintească mereu de ea. Mai exact, unul. Cortina de chembrică scârțâi pe sârmă, dezvăluind o arcadă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mai atent pe viitor. Nici Toinette nu se simțea mai puțin mulțumită. Împăturise bine lucrurile. Mai învățase și ea câte ceva din arta diplomației de la Julien. Putea să viseze liniștită la chipul tânărului cu un nume atât de romantic, zărit la reprezentația primadonei Nanone. Simți o mișcare undeva, prin zona plexului, un roi de albine cu aripi neliniștite. Abia aștepta să mângâie panglica de pe ochiul lui nevăzător și, ah, ce poftă avea să-i sărute pleoapa cu gene lungi a celui sănătos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
dădea nici un semn de entuziasm, nici un zâmbet, nici o privire mai specială, decât acea uitătură indiferentă, chiar distantă. Cei doi își apropiară din nou capetele și contele mai află despre un pricaz de surghiun pentru un tânăr boier care, cu ocazia reprezentației acelei primadone londoneze și aflându-se într-o poziție de concurență cu Acvila la grațiile acesteia, ar fi îndrăznit să i-o sufle, plecând cu primadona sub privirile consternate ale Acvilei. Ciudată era nu atât semnarea unui astfel de pricaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
buluciră în întâmpinarea lui ca să-l salute cu temenele adânci. Prințul îl cunoștea mult prea bine ca să știe că Glavnoe Komandir nu era un om rău și nici insensibil la suferințele altora. Probabil că și uitase de acel incident de la reprezentația primadonei Nanone. Desigur, i-ar fi fost ușor să-i pomenească, între două feluri, despre suferințele unei mame care va rămâne, în curând, cu totul singură după plecarea iubitului ei fecior în acel surghiun și să-i sugereze generalului o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Nici măcar cu unchiul său Nicolae. Era o tristețe mândră, pe care o îndura cu toată demnitatea. Considera că trăise ceva esențial pentru existența lui, chiar dacă acum plătea cam scump epifania acelor nopți de iubire. Incidentul cu generalul Kutuzov din seara reprezentației ocupa un loc marginal, neînsemnat. De fapt, Iancu îl și uitase cu totul. Și, în dimineața Sfinților Mucenici, atunci când primise ucazul, își reamintise de el ca de o întâmplare petrecută în altă viață, într-o cu totul altă realitate. Zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
la Covasna. Apoi a fost rândul meu să-i descos și i-am întrebat despre signora Maria, signor Giovanni și ceilalți. Doar despre Anna m-am ferit să întreb. Înainte să se aducă mâncarea, a trebuit să dau o scurtă reprezentație cu înjurături în dialectul roman. În seara aceea, toată lumea a râs și nimeni nu s-a gândit la tovarășul. În ziua următoare, le-am arătat musafirilor noștri lucrurile demne de văzut din oraș. Însă ele abia au ajuns ca să umple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Acceptării. Îmi închipui că voi avea nevoie de ani întregi. Va trebui să facem împreună programul de vacanță al copiilor, să stabilim când îi poate vedea, cine îi ia de Crăciun și dacă are voie să-și aducă târfa la reprezentațiile lor sportive. Mi se pare cam mult pentru mine și nu știu dacă voi face față. Daisy, ar trebui să fii mândră de tine. Eu mă aflu încă în stadiul al patrulea, cel al Depresiei. Doctorul s-a oferit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
insuportabilă. „Mysterium Magnum”, zicea Agliè, acum cu voce tare și calm, stând lângă mine. „Renașterea omului nou prin moarte și pătimire. Bună execuție, trebuie s-o spun, chiar dacă gustul alegoric a influențat puțin precizia etapelor. Ceea ce ați văzut era o reprezentație, e firesc, dar vorbea despre un Lucru. Iar gazda noastră acest Lucru pretinde că l-a creat. Haideți, să mergem să vedem miracolul săvârșit”. 59 Iar dacă iau naștere astfel de monștri, trebuie să credem că sunt opera naturii, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
tocana ardelenească păstrată caldă. Gavrilaș era tot atât de mic la statură ca și nevastă-sa, avea niște mustăți groase și prea mari pentru chipul lui, fruntea foarte încrețită și o roșeață pe toată fața, parc-ar fi fost vopsit pentru o reprezentație de circ. Urmă o dezbatere amplă asupra perspectivelor tânărului. Se amestecă și doamna Gavrilaș cu amintiri discrete despre administratorul din Vlașca. Numai Marioara tăcea, pufnea din când în când spre Titu și-l bombarda cu cocoloașe de pâine, la care
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Fug. Trecusem numai ca să știe măicuța c-am fost aici... Pe curând, grăbitule! În urma ei rămase un surâs promițător. 2 Sezonul se anunța mai bogat și mai vesel ca totdeauna. Nadina era în friguri. Avea, numai pentru noiembrie, deschiderea Parlamentului, reprezentațiile Eleonora Duse și Feraudy, în afară de concertul Paderewski. Își adusese de la Paris câte ceva, când s-a întors în țară, dar observa cu groază că, față cu multitudinea evenimentelor care-i reclamau imperios prezența, ea se afla de fapt dezbrăcată. Grigore sosi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]