2,211 matches
-
este să îi anunțați că nu îi puteți plăti și vedeți cât de mulți ies pe ușă. +++ Ideea 128. Corectați și treceți mai departe Se știe că, dintre toate greutățile pe care le veți întâmpina, cea mai mare este invidia. Resentimentele, ciuda și invidia pot afecta chiar și cel mai stimulativ mediu de afaceri. Urmați cei trei pași - a confrunta, a corecta și a merge mai departe - și veți însenina atmosfera și veți elimina imediat tensiunea din afacerea dumneavoastră. Prietenul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
leurs mères pour y chercher de quoi briller. Enfin elles font leș cent mille coups" [Balzac, Le père Goriot, p.98]. Banul, minciună, corupția transforma personalitatea umană. În aceste condiții, Pariziana devine "un animal cu sânge rece", fără iluzii și resentimente. Românul La Duchesse de Langeais, scris în perioada "pierderii iluziilor" pe care Balzac le nutrea față de aristocrație, este "un virulent act de acuzare împotriva orgoliosului foburg aristocratic Saint-Germain, a faimoaselor ducese îngâmfate, vicioase și frivole" [Ion, p.288-289]. Făcând concurență
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și impunerea lor sunt acte ale voinței de putere, fiind și în deosebire de actele altor tipuri umane, care sunt conservatoare, protectoare față de "neantul" valorilor. Între alte tipuri se află savantul (omul de știință). Acest "soi nearistocratic" poartă însușirile "omului resentimentului" din Antichristul. Mai presus de toate, savantul este un instrument, cel mai prețios din câte există, o unealtă care ratează putința de a fi "scop în sine". Omul de știință este, potrivit lui Nietzsche, omul reprezentativ pentru décadence, pentru minciuna vieții
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Omul nu se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat, ca ipostazele personalității din filosofia lui C. Rădulescu-Motru, ci în identitate totală cu polii existenței. E drept că se află în această poziție numai legiuitorul, pe când omul obișnuit, "mul resentimentului", fiind consumatorul "alorilor eterne", migrează când către un capăt, când către celălalt, nereușindu-i nici renunțarea la propria natură sau identificarea cu ea, nici deicidul. Prin acest topos antropologic, filosofia lui Nietzsche dezvăluie un model de reconstrucție a umanului diferit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aproape tot ce e omenesc. Era o experiență catarctică într-o cultură istoric saturată de autostigmatizare: părea un excelent mod de a reconcilia trecutul cu prezentul, de a amalgama naționalismul și comunismul, cu ajutorul celui mai mic numitor comun al lor, resentimentul antioccidental 14. În manifestările sale cele mai vulgare și vehemente, protocronismul acuza deschis Occidentul de a-i fi furat României cele mai mari realizări intelectuale și artistice și de a organiza un complot ticălos împotriva a tot ce este românesc
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
-și însă vehemența contestatară împotriva culturii oficiale, împotriva grupurilor deja consolidate, acuzându-le pe acestea din urmă de elitism și tactici conspiraționiste de recrutare, consolidare și cenzură. Gâlceava generațiilor, sănătoasă în principiu, capătă astfel o notă suplimentară și otrăvită de resentiment. Amărăciunea unei societăți care nu-și găsește făgașul și precaritatea materială endemică a multor contestatari amplifică radicalismul confruntării și îi determină retorica ad hominem (știm că în România problema nu e să obții un post universitar, ci să găsești mereu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
demascare”). Radicalismul multor luări de poziție este, pe de altă parte, tipic culturilor afectate de perioade lungi de izolare și suspendare a exercițiului gândirii libere: „tenorii” aflați în competiție tind să adopte adesea cauze extreme, în care se angajează până la resentiment, ca veritabili Weltanschauungskrieger. Pentru a da numai patru exemple: controversele în jurul „Generației ’27”, în țară și în străinătate; gâlceava în jurul „grupurilor de presiune” („cu pivotul lor”, „Grupul de la Păltiniș”), dispută pornită de la o banalitate sociologică și de la o analiză tendențioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
moderat, cel mai adesea chiar inofensiv, al revendicărilor sale, și asta nu doar la nivelul administrației centrale, ci și pe plan local. Pe de altă parte, nici majoritarii nu au avut motive de protest, și au acceptat în genere fără resentimente atât faimoasele "plăcuțe bilingve" cu numele de străzi și localități în ambele limbi, cât și alte semne exterioare ale noului statut al minoritarilor. Asta nu i-a împiedicat pe reprezentanții la vârf ai discursului antimaghiar din PRM și PUNR, dar
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de bucurii, supunerea la munci mai mult sau mai puțin covârșitoare. Verdictul Fiamettei este dur: „bărbații de acest soi merită a fi încornorați, și mai cu seamă atunci când gelozia lor e fără de temei”185, și nu are nici un fel de resentimente 183 Ibidem, vol. II, p. 84. 184 Ibidem, p. 120. 185 Ibidem, p. 181. 73 în privința înfăptuirii dreptății prin răzbunare, de aceea eroina nuvelei din această zi, prin felul în care reușește să-și păcălească soțul zuliar, prin priceperea de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
autoapreciere subiectivă ............................................... 12 Simbolurile și capacitatea de reprezentare, de explicare; proiectul ..................................... 16 Logică/coerență, certitudine, realism - ilogism, nerealism, ambiguitate ........................... 18 Dimensiunea imaginativă și creativă a psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul ............... 27 Conștiință, cunoaștere, conștientizare; niveluri ale conștiinței............................................. 29 Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simțul realității..................................... 34 Nebunia judecății (delirul) .................................................................................................... 37 Sens și semnificație (farmecul lumii Înțelesurilor) .............................................................. 39 Fascinația paradoxurilor......................................................................................................... 55 Intuiție, fler, tact psihologic ................................................................................................ 82 Capacitatea anticipativă: prudență, simț al măsurii - grabă, precipitare, excese ................ 85 Inteligență - prostie ..................................................................................................... 87 Excelența psihică: talent, geniu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
perfecționării mijloacelor de trai și unui egoism al fericirii individuale: „Nu există decît o cale către adevărata măreție umană: calea suferinței... Cinste celui care a trecut prin viață ajutîndu-i mereu pe alții, fără să cunoască frica, și căruia agresivitatea și resentimentele i-au rămas străine. Asta e materia din care sînt plămădiți marii lideri morali.” (idem). * „Tot ce se Întîmplă fiecăruia, folosește Întregului.” (Marc Aureliu) Pentru că atît reușitele, cît și eșecurile se constituie În experiențe individuale de viață, care pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acest „sâmbure” misterios al zestrei noastre sufletești, care este remușcarea, căința. Depinde doar de noi să facem ca acest sâmbure să Încolțească și să rodească: „CÎnd conștiința supremă se stinge, se face noapte În suflete” (Ștefan Petică). Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simț al realității „Cel mai ușor e să te Înșeli singur; căci fiecare crede ceea ce dorește.” (Demonstene) Însă mai există o cale de autoînșelare, pe care ne-o reprezintă La Rochefoucauld: „Niciodată nu sîntem Înșelați atît de ușor ca
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu oricine are capacitatea de a se face că nu observă unele fapte sau situații, atunci cînd lucrul acesta se impune. Intransigența În a observa și În a critica orice greșeli sau lipsuri nu face decît să Întrețină conflicte și resentimente dintre cele mai violente Între oameni. E o dovadă a „tactului” să poți să-ți dai seama că nu totul poate fi spus, la un moment dat, și mai ales că nu tuturor oamenilor li se poate spune orice lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acela a cărui nenorocire ajunge a fi de ceilalți privită cu pizmuire.” (M. de Cervantes) Observația aceasta este pertinentă, pentru că nu oricine se poate lăuda , de exemplu, cu un spirit incoruptibil al dreptății (care, se știe, dincolo de invidii, produce atîtea resentimente și chiar dușmănii pentru cel care-l deține!). * „Fericirea are nenorocirea să pară ceva absolut.” (H. de Balzac) În realitate, „fericirea”este relativă, deoarece o trăim după cît sîntem de Înclinați să vedem Într-un necaz și o parte de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a considerat că cei doi străini se implicau mult prea mult în problemele statului francez, iar faptul că aceștia au avut un cuvânt greu de spus în privința deciziei de a se căsători cu Ana de Austria au atras asupra lor resentimentele viitorului rege. La vârsta de șaisprezece ani, Ludovic intră în scena politică, ca urmare a unui complot pe care l-a regizat împotriva mamei sale, folosindu-i ca pioni de sacrificiu chiar pe protejații reginei. În aprilie 1617, unul dintre
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
un eveniment foarte important atât pentru atitudinea de mai târziu a primului ministru, cât și pentru tânărul Louis al XIV lea care va rămâne marcat pentru toată viața: nemulțumirea populară a răbufnit într-un scurt război civil, numit Frondă. Motivul resentimentelor francezilor de rând se datorau politicii demografice inițiată de Mazarin. În 1644 Parisul număra deja jumătate de milion de locuitori, iar condițiile precare de igienă îi puteau transforma în orice moment într-un focar pentru ciumă și holeră. Mazarin a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nu se poate reduce la conflicte, la confruntări mai mult sau mai puțin violente. Ea nu este și nici nu poate fi, în primul rând, o "vale a conflictelor". Desigur, confruntarea, dorința (obsesivă, compulsivă) de succes (financiar, profesional), invidia, gelozia, resentimentul, frustrarea pot atrage spre un asemenea tip de raporturi. Conflictul este un aspect important al relațiilor interpersonale, dar nu unicul și nici cel mai important. El reflectă starea neîngrijită a acestora. "O relație scrie L. Marinoff (2009) necesită reparații și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
eficiență, sentimentul forței, ușurare, camaraderie, sentimentul dezvoltării, senzația succesului, lărgirea și aprofundarea relațiilor, somn fără griji (și câte și mai câte), totuși acestea relațiile conflictuale generează (în grade diferite): îngrijorare, amânare, mânie înăbușită, neputință, frustrare, dezamăgire, confuzie, scăderea productivității, apatie, resentiment, presiune sangvină, stres, oboseală, singurătate, agravarea bolii etc. (Cornelius, Faire, 1996). Pe scurt, în mod obișnuit și onest, ele pot fi acceptate și, cu atât mai puțin, cultivate în viața și în relațiile noastre. Întrucât suntem cei mai mulți cu nevoi, cu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
tip câștig-pierdere; • focalizează atenția participanților pe pozițiile ocupate, nu pe interese și pe deblocarea/ rezolvarea situației; • orientează eforturile participanților spre confruntare; • menține un nivel ridicat de imprevizibilitate a interacțiunilor (ulterioare: cu celălalt sau cu persoane ocazionale); • induce participanților insatisfacție și resentimente legate de soluționarea dezacordurilor. Stadiile relațiilor conflictuale Potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev (2005), relațiile conflictuale pot parcurge următoarele momente: a. Începutul: incidentul Conflictul începe atunci când, urmărindu-și fiecare scopurile/interesele, părțile încep să se opună în mod activ una
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Persoanele din prima categorie încearcă, de obicei, să atragă atenția asupra unor probleme ce trebuie soluționate, oferind (de multe ori) și alternative pe lângă nemulțumirea exprimată. Al doilea tip de plângeri poate avea efecte terapeutice, de descărcare a frustrărilor și a resentimentelor care se adună în timp. Al treilea tip de plângeri are însă prea puțin de-a face cu reducerea stresului, reprezentând un mod de a fi. Jeluitorul nu caută niciodată soluții și nu dorește schimbarea situației. Perfecționiști, jeluitorii se retrag
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din jur. Pasivi, nonasertivi, evitanți, "serviabilii" nu spun "nu" nimănui. Răspund afirmativ la orice solicitare sau la orice rugăminte. Ei pun nevoile celorlalți pe primul loc, neglijându-se și suprasolicitându-se. Nu pot finaliza multe dintre cele promise. Sunt plini de resentimente, considerând că sunt niște victime. R. Brinkman și R. Kirschner consideră că sunt nerecomandabile: • tendința de a-i blama sau de a-i certa pentru că nu-și respectă promisiunile; • tendința de a-i repezi, de a le cere socoteală, de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mic și fără nicio legătură pentru a se dezlănțui. În raport cu ele, nu sunt recomandabile: • tendința de a deveni la fel de agresivi și de violenți ca și ei; • tendința de a părăsi terenul, de a-i lăsa să vorbească singuri; • acumularea de resentimente față de astfel de persoane. Pentru o (foarte) bună gestionare a relației cu acest tip de persoane, autorii recomandă: • ca și în cazul "tancului", primul pas este să ne menținem pe poziții și să le întrerupem atacul; • le putem propune o
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aibă șansa să se schimbe este importantă mai întâi schimbarea noastră. Autoarele au ajuns la concluzia că "putem să ne bizuim doar pe propria noastră dispoziție de a rezolva conflictul, fără a depinde de disponibilitatea celuilalt. Doi oameni blocați în resentiment sunt de asemenea blocați emoțional și energetic. Dacă ne vom detensiona mai întâi noi, este posibil ca cealaltă persoană să se simtă stimulată să facă pasul următor" (1996, pp. 164-165). Schimbările noastre (interioare și comportamentale) le permit celorlalți să se
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Explorarea emoțiilor, sentimentelor, dispozițiilor, pasiunilor noastre ne ajută să ne identificăm nevoile, trebuințele de fond și de moment; ne ajută să ne eliberăm mintea și sufletul de tot ceea ce generează divizare, separare, despărțire, etichetare (ironică, arogantă, disprețuitoare etc.), comandă, jignire, resentiment, șantaj (sentimental) (Forward, Frazier, 2008). Stă în puterea noastră să (ne) vorbim (unii altora) cu sensibilitate, curaj și sinceritate despre adevăratele noastre stări și nevoi sufletești, în loc să ne evităm, să ne certăm, tatonăm, distanțăm, disprețuim, urâm sau însingurăm. Este foarte
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
André (2009) crede că sunt legate și alte stări sufletești, precum: a. amărăciunea: este starea sufletească în care ne repetăm mereu că am fost dezamăgiți, trădați, subestimați, neînțeleși, bătaie de joc. Ea este un amestec de decepție, de tristețe, de resentiment, uneori, de rușine; suntem cuprinși de un sentiment de "sumbră deziluzie față de viață și față de omenire", scrie Ch. André (p. 183); b. îmbufnarea: este o stare sufletească și o atitudine care nu poate exista decât față de niște persoane care ne
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]