3,455 matches
-
simbolurilor se asociază teoriei lui Gilbert Durand. Eliade afirma că lumea "se revelează" prin simboluri. Simbolul nu este o copie a realității obiective. El revelează ceva profund, fundamental. Eliade încearcă să pună în evidență diferitele aspecte ale revelației. Simbolurile pot revela o modalitate a realului sau o structură a Lumii care nu e manifestată în planul experienței imediate. ... pentru populațiile primitive, simbolurile sunt totdeauna religioase, din moment ce vizează fie ceva real, fie o structură a Lumii. O caracteristică esențială a simbolismului religios
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
tocmai ceea ce este ascuns și nu se lasă văzut de prima dată. Fără îndoială, toate proiecțiile personajului blecherian sunt în strânsă legătură cu modul său de a fi în lume, iar realitatea este percepută cu un sigur scop: de a revela ceea ce nu se vede. Este interesant de observat cum se produce în textul blecherian ceea ce Heidegger numea ,,de-periferizarea obiectului": ,,aducerea obiectului din periferia vederii în centrul ei"266. Plecând de la teoria heideggeriană conform căreia ființa, chiar tematizată, este singura
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
un reflex sau o componentă a gîndirii religioase, conținută în texte cu valoare sacramentală, cum ar fi Upanișadele, Artaas-tra, Darmasastra, Legile lui Mănu, Învățăturile lui Ipuver sau Codul lui Hamurabi, texte care, pe lîngă regulile de bază ale conduitei morale, revelau nu puține și însemnate precepte și învățături cu caracter economic. Și iarăși, nu întîmplător s-a afirmat că istoria doctrinelor economice a început cu de-calogul lui Moise. Marele filosof creștin Petre Țuțea afirma într-un interviu că s-a străduit
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de semnificații vide, ca și reciclarea privilegiată a unor sensuri private, pălesc în fața noii noze, care ne reamintesc că ființăm în Dumnezeu, că suntem numai în El. Adevărata cunoaștere nu este cea găsită prin raționamente, ci cea trăită prin iubire, revelată prin cuvinte vii și fapte de viață. Căci nimic nu poate combate viața prin iubire. Astfel, religia și știința au aceeași finalitate supremă. Numai că "pentru religie, Dumnezeu este la începutul gîndirii, pentru știință, El este atins la sfîrșit". BIBLIOGRAFIE
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ani”. “Nu am simțit o schimbare radicală în ceea ce privește elevii si violența”. PĂRINȚII: În fine, dintre toți protagoniștii, părinții au exprimat cea mai entuziastă aprobare a experienței. De altfel, un grup de părinți au constituit un comitet de susținere. 61% au revelat că copiii lor le-au raportat regulat despre trăirile si experiențele lor privind instruirea si practica de mediere. 78% din părinți sunt convinși că medierea de către semeni va permite reducerea simțitoare a violenței între elevi, dar si între elevi si
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
cîte 38}. Renumit că predicator, nu pierdea nici o ocazie să se adreseze oamenilor pe probleme de doctrina. Nu ni s-au păstrat prea multe predici de la el, dar cele pe care le avem la îndemână și sunt recunoscute că autentice, revelă pe ierarhul convins până în adâncul ființei sale de adevărul că predică constituie o necesitate absolută pentru mântuirea credincioșilor, adică pentru refacerea sau întărirea comuniunii lor cu Dumnezeu și cu ceilalți semeni. Predicile sale erau cunoscute până în Italia, unde Sfanțul Ambrozie
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
dogmă și morală creștină. Ei au fost, totuși, moderați în a aprecia cultură și filosofia antică, neelogiindu-le pe acestea în mod exagerat, pentru că pentru dânșii adevărată filosofie ce duce la viață veșnică este Evanghelia, căci ea conține adevărul deplin, revelat în mod supranatural de Însuși Hristos Domnul. Biserică Ortodoxă și-a arătat aprecierea față de unii înțelepți antici prin zugrăvirea chipurilor lor pe pereții exteriori ai unor biserici, cum este de exemplu, la Biserică Sfanțului Nicolae (Domnesc) din Iași. Liturghia, molitvele
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
crea bucurie estetică. Adausul, de orice fel, numai aparent dublează și repetă. În fapt, acesta "luminează" aspecte spre înțelegere și "deschide uși" dincolo de limitele narațiunii propriu-zise. Alternativ, textul constituit clasic al oricărui roman, respectiv adausurile hiperbatice, de tipurile amintite anterior, revelă punctul de vedere diferit al unui personaj sau al autorului despre un fapt, despre un alt erou. Metaforic, perceperea acestei prelungiri a "spațiului" survine, de pildă, în capitolul O după-amiază de august: sufrageria meschină a Emiliei vs. dormitorul ei. Sugestivă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în Dictionnaire de Théologie Catholique, Tome X, 2ᵉ Partie, Paris, 1928, col. 2586. footnote>. În același sens, Mântuitorul Hristos le vorbea ucenicilor despre taina Împărăției cerurilor (Mc. 4, 11), iar Apostolul Pavel despre taina ascunsă de veacuri care s-a revelat prin Iisus Hristos (Rom. 16, 25; Col. 1, 26; Efes. 3, 9). Misterul suferinței ne este dezvăluit pe cruce. Suferința ne este revelată într-o indisolubilă legătură cu iubirea. Pare un paradox, căci am fi tentați mai degrabă să afirmăm
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
taina Împărăției cerurilor (Mc. 4, 11), iar Apostolul Pavel despre taina ascunsă de veacuri care s-a revelat prin Iisus Hristos (Rom. 16, 25; Col. 1, 26; Efes. 3, 9). Misterul suferinței ne este dezvăluit pe cruce. Suferința ne este revelată într-o indisolubilă legătură cu iubirea. Pare un paradox, căci am fi tentați mai degrabă să afirmăm că suferința se leagă de păcat, de ură, de necurăție, de minciună, dar nu de iubire. Și totuși, pe Cruce, Hristos Își îndură
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
în Dictionnaire de Théologie Catholique, Tome X, 2ᵉ Partie, Paris, 1928, col. 2586. footnote>. În același sens, Mântuitorul Hristos le vorbea ucenicilor despre taina Împărăției cerurilor (Mc. 4, 11), iar Apostolul Pavel despre taina ascunsă de veacuri care s-a revelat prin Iisus Hristos (Rom. 16, 25; Col. 1, 26; Efes. 3, 9). Misterul suferinței ne este dezvăluit pe cruce. Suferința ne este revelată într-o indisolubilă legătură cu iubirea. Pare un paradox, căci am fi tentați mai degrabă să afirmăm
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
taina Împărăției cerurilor (Mc. 4, 11), iar Apostolul Pavel despre taina ascunsă de veacuri care s-a revelat prin Iisus Hristos (Rom. 16, 25; Col. 1, 26; Efes. 3, 9). Misterul suferinței ne este dezvăluit pe cruce. Suferința ne este revelată într-o indisolubilă legătură cu iubirea. Pare un paradox, căci am fi tentați mai degrabă să afirmăm că suferința se leagă de păcat, de ură, de necurăție, de minciună, dar nu de iubire. Și totuși, pe Cruce, Hristos Își îndură
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
sunt evocate episoade arhicunoscute, ca, de pildă, cel cu Iisus urcând muntele Golgotei spre locul osândei, schimbarea la față a lui Miriam sau Maria din Magdala (de care Cartaphilus fusese îndrăgostit fără speranță), din clipa în care i s-a revelat mirele mistic. Marie, personajul ce-l descoase și-l provoacă epic la Vama Mării, seamănă izbitor cu Maria din Magdala, observă Simon Fussgänger, și amândouă cu portretul Fecioarei, în viziunea lui Masaccio, cea care va anunța învierea Lui. Evident, masiva
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
harul epic și umorul său când acid, când tandru și mâhnit poematic, conferă celebritate, id est autenticitate narațiunii. Distins cu Premiul "August" în 1998, romanul dă la iveală caractere și tipologii masculine (dar și feminine) polisate ca o medalie sau revelate de trecerea timpului (sfârșit de partidă, oniric, fantastic), relaționându-le într-o frescă suedeză cu vocație europeană și universală. O istorie locală a sufletului suedez ca parte a istoriei spiritualității creștine. Așadar, Stellan este interfața dintre autor și cititor, martor și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Într-un teritoriu al descompunerii faza preliminară oricărei fantezii. Ea va rămîne prizoniera acestei fantezii care o excită pe tot parcursul poemei și nu va ieși din ea decît atunci cînd va suporta atacurile imediate ale pajului care Îi va revela o altă emoție nefiltrată prin nici un concept estetic sau mistic. Dar pînă la acest moment ea va rămîne În starea Teresei de Avilla, În care mistica profundă va elimina senzația, biciuirea simțurilor naturale fiind mai confortabilă din starea de perplexitate
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
fapt trans-senzoriale, nu e decât un pas, cel din Underground, aventură eroico-erotică "în cloaca augustă, dedesubt, în intermundii". Dar textele înregistrează, simultan, o mișcare de recul a subiectului poetic "cu nervii întinși, cu mintea tocită de fantasme", căruia i se revelează, neașteptat, spectrul pierderii propriei identități, și așa fragile. Erosul se va dovedi, până la urmă, un mijloc eficace de cizelare a identității poetice. Actantul prins în vârtejul istoriei de dragoste va experimenta, prin urmare, formule stilistice noi, jonglând, la rigoare, cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
alta./ fericita contopire în identitatea suferinței și a Creației". Inclusiv în cele Zece autoportrete în acuarela nebuniei, o lumină stranie transfigurează spovedania misticului care știe, precum Vassilis Vitsakis, că "este una cu acest tot, divin și veșnic", ce i se revelează prin eros. Referințe critice (selectiv): Adrian Alui Gheorghe, în "Convorbiri literare", nr. 4, aprilie 2000; Ionel Gherghina, în "Cronica", nr. 8, august 2000; Bogdan Crețu, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2000; Dan Bogdan-Hanu, în "Convorbiri literare", nr. 7, iulie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care să o privească (...)/ la un colț/ verbul a nu fi rânjește din toate literele". Starea funciară este dictată de o conștiință ardentă a camuflării sacrului în banalitatea cotidiană, căci pentru Marius Chelaru a exista presupune a căuta și a revela misterul imuabil, sensurile adânci ale lumii esențelor, încă ocultate în oglinzile înșelătoare ale lumii: În rest/ ard ca o flacără răstignită între două poezii nescrise,/ numai Dumnezeu există/ simt mâna lui pe ceafa mea acoperită cu hârtie albă nescrisă/ degetele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
zeii vor părăsi tăcuți/ această lume", în fine, autorul Taxi-ului negru se vede obligat să mărturisească sotto voce "că sunt acel biet cățel/ dând târcoale copacului vast al cunoașterii". În fapt, la fel cum în universul care i se revelează sunt inscripționate semnele unei fertile coincidentia oppositorum, codul atitudinal al acestui vizionar însumează o serie de contrarii (umilință și orgoliu suprem, naturalețe și emfază, austeritate și ostentație ori, în termenii poetului: "bunul scut al durerii", "durere grațioasă") care așază adesea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un moment dat încolo, devine dominanta tematică a textelor. Renunțând la echivalarea directă sau la obsesia complementarității ambelor forme de expresie estetică pe care le stăpânește, ea preferă să apeleze uzual la strategia sublimării sau a anamorfozei pentru a-și revela profilul interior, particularizat de ceea ce poeta (în viața de toate zilele, medic!) numește "etiopatogenia singurătății și desăvârșire". Acest gen nou de artă poetică este inaugurat de promițătorul poem Nu-mi amintesc, inclus în ciclul În simetrie cu Orion, din Acuarele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
treacă "jurământul tăcerii și al supunerii", neofitul pătrunde "în sanctuar/ alături de hierofant", parcurge "un vestibul negru", apoi un tunel îngust, după care coboară adânc sub pământ, ajunge într-o sală ai cărei pereți sunt plini de fresce simbolice, cu litere revelate de "Marele Preot", în fine, condus de "cavalerii/ cu săbii, făclii și ramuri de salcâm", se prosternează "în fața altarului unde se'nălța/ în centrul unei cruci/ într'o diademă de șapte raze/ trandafirul" (Calea robilor din Beggarland Poema inițierii (Falii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
absolute sub formă de comuniune și cu comunicare a Ființei pare să se justifice de la sine" Poezia Ființei: de la Hölderlin la Paul Celan). Pe urmele lui Baudelaire, care percepea poezia ca "vrăjitorie evocatoare", ca funcție sacră, prin care se poate revela "tenebroasa și profunda unitate" a lumii, poetul orfic ieșean pare, într-adevăr, a avea certitudinea existenței unor analogii secrete dintre om și univers. Peste tot în cărțile sale strecoară dovezi ale încrederii în hieroglifele originare care ar atesta, pe de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de résoudre șes propres conflits" [Milner, ÎI, p.485]. 63 O trăsătură intrinseca mitului este căutarea. Lucian Blaga clasifică mitul (împreună cu viziunile religioase, concepțiile metafizice teoriile științifice, întruchipările în arta) printre "plăsmuirile spirituale prin care ființă umană încearcă să-și reveleze sieși misterul existenței" [Ființă istorică, p.243]. Mitul eroului împrumuta întotdeauna aceeași structură, fie că e vorba de ficțiune mitologica, de povestiri biblice, de românul propriu-zis, de românul polițist sau de propagandă politică. Mitul se prezintă că "un exemplu logic
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
poate fi interpretată ca limită ce a pierdut funcția de filtrare, ce nu mai dă glas vântului care, în consecință, nu mai adâncește experiență cognitivă. Învestirea motivelor leopardiene cu noi valente dezvăluie efortul quasimodian de reelaborare. Noul poet ni se revelează că individualitate, ca voce nouă în cadrul literaturii italiene atunci când se îndepărtează și se abate de la modele. Și nu ne-ndestulează / chip schimbător de aer și coline (Mobil al sferelor și al tăcerii) declară creatorul ermetic, semnalând un moment de ruptură
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
figurilor (Intertextualitatea mitului, nu intertextualitatea care funcționează pe Principiile mitului idee lansată în prezenta lucrare, vezi infra, capitolul care propune o perspectivă antropologică asupra intertextualității). Analiza straturilor povestirii oferă imaginea firului roșu intratextual: examinarea mai multor variante ale aceluiași text revelează și o circularitate a referinței care dezvăluie originea (Samoyault: 2001, 92) textului în cauză. Cercetătoarea funcției mnezice a intertextualității lasă să-i "scape" o nemulțumire voalată la adresa neclarității terminologice a conceptului kristevian, în formularea lui "maternă": "în orice text, cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]