5,758 matches
-
element de ordin biografic care să meargă În sensul ce va fi impus de tradiția ulterioară. Să mai amintesc doar că sub Irod Antipa, Magdala trece printr-o perioadă fastă din punct de vedere economic. Atitudinea lui Isus intra În rezonanță cu atitudinea critică a aristocrației galileene față de stăpânii de la Ierusalim, din Iudeea. * Maria Magdalena este apoi amintită la răstignire. Mi se pare interesantă și necesară compararea listelor furnizate de evangheliști. Matei (27,55-56) pomenește următoarele nume: Maria Magdalena, pe primul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
atât mai puțin „novatoare” (În acest sens a fost deformat ulterior), Conciliul Încheie totuși o perioadă nefastă (dar necesară, Întrucât era impusă de contextul vremii), dominată de un tomism dogmatizat, steril, caricatural. După Vatican II, Biserica intră, din nou, În rezonanță cu lumea și cu istoria lumii noastre, deschizându-se, În același duh patristic, atât spre celelalte religii, cât și spre curentele pe care, până atunci, le tratase cu un radicalism neîngăduitor: mă refer În primul rând la ateism și la
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
face doi ani la Școala Politehnică (1960-1962) și apoi practică diverse meserii până în 1970, când va absolvi Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Lucrează ca regizor de film la Studioul Cinematografic București, debutând cu o peliculă documentar-artistică de rezonanță, Apa ca un bivol negru. În 1975 regizează lungmetrajul Tufă de Veneția, după un text de Valentin Silvestru. În 1978, se stabilește în SUA. Va conduce un teatru în Alberta, apoi va trece în Australia, ca profesor de artă dramatică
BOKOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285800_a_287129]
-
păstorilor macedoneni, care evocă, cu o sobrietate rar întâlnită la B., gesturi rituale, într-o mișcare lină, desfășurată în ritmurile eternității, cu fiorul spațiului nemărginit și a timpului derulat în cicluri prestabilite. În Conrad, poetul dă, pe motivul, cu adânci rezonanțe interioare, al exilului, unele din cele mai bune pagini lirice ale sale. Proscris politic, Conrad rătăcește, ca și Childe Harold, eroul lui Byron, prin lume, oprindu-se în locuri marcate de o istorie revolută, în fața ruinelor antice, pentru a cugeta
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
diaconul Grigorie), mucenicului Artemie (de Ioan din Rhodos) etc. Pe acest fundament va fi zidită prestigioasa activitate de panegirist a lui Eftimie de Târnova, care, în strădania sa de a-i nemuri pe „martirii naționali” (cu scopuri de o profundă rezonanță patriotică și politică), a consacrat literatura hagiografică și sub unghiul originalității. Lângă hagiografie trebuie înregistrate oratoria (căci numeroasele „cuvinte” care se prefac sau se compilează erau destinate și rostirii) și epistolografia (Eftimie de Târnova a fost și un autor de
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
fenomen unic prin asimilarea metafizică a folclorului, B., care reia figurația blagiană (Ruga profetului, Moartea lui Zamolxe, Cântă Pan), rămâne, cu lumea lui „de ciobani și doine”, în orizontul, mai mult plastic, al sămănătorismului. Căutarea armoniei muzicale, mirajul purității conferă rezonanțe proprii unui limbaj poetic ce sună adesea ca o reminiscență (Simfonia rustică). Logodna alegorică cu moartea, din Baladă de Sânziene, aduce reușite transparențe feerice și cadențe de rit mioritic, în timp ce fluxul metaforic dezlănțuit în jurul motivului magic al „vestirii”, din poemul
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
cu largi posibilități analitico-explicative, demonstrând preferința statornică pentru imaginea unei personalități reprezentative, și numai implicit a unui aspect tematist, a unui curent sau a unei epoci. Sintezele globale însă își așteaptă un timp al marilor retrospective. Monografiile punctează momente de rezonanță universală în evoluția literelor italiene. Precedate mai totdeauna de investigații parțiale, publicate în revistele de specialitate sau în Studii italiene, ele conțin împliniri nuanțate față de cercetările anterioare, exegetul străduindu-se de fiecare dată să pătrundă în esența operei pentru a
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
cu fidelitate canonul genului. În romanele polițiste Gentlemanul șchiop (1970), Samsarul (1975), Casa păcatelor (1980), ideologizarea dublează intriga detectivistă, altminteri bine condusă. Stânjenitor este, în schimb, maniheismul autorului: hoții, falsificatorii sau proxeneții sunt îndeobște semnalați prin onomastica lor - nume cu rezonanță grecească ori armenească, drept reprezentanți irecuperabili ai „vechiului regim”. O calitate a scrisului lui B. este aceea de a oferi o bună radiografie a mediilor infracționale, chiar dacă sensul demonstrației e fals, iar incursiunile psihologice extrem de sumare. În Samsarul, bunăoară, sunt
BARBUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
aventura existențială a poetului (care e aventură a spiritului), lumea se esențializează și astfel se adeverește, oglinda eului poetic „dizolvă” în ea chipul fenomenal și-l transferă în numenal. Răsfrângerea înseamnă și oglindire reciprocă a lucrurilor - mod de a induce rezonanța universală și euritmia. Jubilația ei apare însă contrapunctată de insistenta prezență a simbolului trecerii. Confesiunea lirică se drapează deocamdată într-o rostire aproape axiomatică, abstractă, ce răcește fluidul vital și impersonalizează experiența care îi stă la bază: „Cel ce nu
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
celălalt ca pe ceva al meu și simțind că la rândul meu și eu sunt ceva al lui, se stabilește Încrederea și siguranța reciprocă, care anulează singurătatea și angoasa. Cuplul stabilizează sufletește partenerii. Fiind construită din sentimente morale, intimitatea are rezonanțe profunde În valorile morale. În egală măsură, fiind fundamentată sufletește, intimitatea are și o dimensiune psihologică. Se poate În felul acesta afirma că, În cazul intimității, componenta psihologică și cea morală, sunt cel mai bine reprezentate. Dacă În cazul Întâlnirii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
6,7% dintre cei care au răspuns sunt conștienți că pot răspândi o infecție cu transmitere sexuală altor persoane. O mare parte a lor asociază o infecție cu transmitere sexuală cu moartea (aprox. 50%), acest procent ridicat provenind probabil din cauza rezonanței pe care o are în general SIDA. 30,4% nu știu ce consecințe poate avea o infecție cu transmitere sexuală. Ierarhia în ceea ce privește sursele de informare asupra consecințelor infecțiilor cu transmitere sexuală se menține: grupul de prieteni, specialiștii, mass-media. ● Modalități de protecție Folosirea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
multe informații despre infecție. Cele de mai sus sunt confirmate indirect atunci când subiecților li se cere să menționeze simptome existente în cazul altor infecții cu transmitere sexuală, 72,6% dintre ei neputând identifica nici un simptom. Dacă HIV/SIDA are o rezonanță mai mare, în general, în rândul populației, celelalte infecții cu transmitere sexuală sunt mult mai puțin cunoscute, și cu atât mai puțin simptomele lor. Toate acestea corelează cu educația sexuală foarte precară, cunoștințele despre infecțiile cu transmitere sexuală fiind parte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
punct iritată din partea celui care era, de pe acum, un poet consacrat. Dacă apărarea valorii versurilor criticate era zadarnică, în schimb, principiile în numele cărora polemizează publicistul prezintă interes prin încercarea de a aduce în discuție un punct de vedere înnoitor, de rezonanță romantică, în aprecierea poeziei. Confruntarea dintre B. și A. Mureșanu este una dintre primele polemici literare din presa românească din Transilvania și dovedește creșterea interesului pentru problemele meșteșugului poetic, precum și pătrunderea unor tendințe estetice noi în judecarea poeziei. SCRIERI: Cauza
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
și, implicit, dezvoltarea rețelelor de distribuție • Implicarea cetățenilor români în activități de trafic în calitate de curieri, depozitari, intermediari sau distribuitori • Creșterea criminalității în domenii aflate în strânsă legătură cu traficul și consumul ilicit de droguri, inclusiv cele vizând spălarea banilor, cu rezonanță în sfera financiar-bancară • Extinderea criminalității transnaționale prin implicarea directă în activitățile ilicite de pe teritoriul României a unor organizații criminale ce acționează în mai multe state • Diversificarea modalităților de săvârșire a infracțiunilor, în special prin folosirea și achiziționarea de armament, respectiv
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
nervi. Versurile din volumul Viorele sunt, în mod evident, tributare unor influențe de lectură. Se recunosc tipare și cadențe coșbuciene, multiple ecouri din Eminescu, dar, oricât de frapante ar fi ele, s-a observat, chiar atunci, că motive, teme și rezonanțe consacrate dobândesc la C. o anume prospețime neașteptată, ce-și are sursa în autenticitatea trăirii. C. are o veritabilă sensibilitate pentru natură, ceea ce a făcut să fie comparată cu D. Anghel, dar acesta, la rându-i, pare feminin, lilial, estet
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
a otrăvit și sfâșiat pentru totdeauna sufletul, îmbolnăvindu-l de nostalgia unui pierdut suflu divin; filtrul magic este vinul morții turnat în cupa de crin a purității, metafore uzitate și de Ion Minulescu, într-o romanță cu fior tragic. Alte rezonanțe baudelaireene se fac simțite în gustul estet pentru mătăsuri, parfume și licori, pentru aerul din muzee, spațiu al „semnelor tainice” ale timpului, pentru șerpi și perle, acestea din urmă, metaforă a cuvintelor poeziei, smulse în teribila explorare a profunzimilor. Romanul
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
sensibilă evocare a unor crâmpeie din copilărie. Dar și un eseu, de o rară calitate a introspecției, despre fluidul imprevizibil al memoriei. Pentru C., „totul are un sens”, detectabil, dincolo de ceea ce se vede, prin „intuiția suprarealității”. În „heraldica” de mitice rezonanțe a îngânduratului epistolier, și opera de artă poate să incite la o „evadare în supranatural”. Descinzând din imperiul „irealității” în orizontul realului, memorialistul povestește, cu un fior al retrăirii, despre lumea de culori, miresme și forme prin care i-a
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
înzestrat cu un acut simț al observației. Îmbină lirismul sentimental (scrie și lirică propriu-zisă) cu notația ironică și satirică, maliția cu poanta umoristică, particularități evidente și în următoarele volume: Stele verzi (1967), Oglinzi (1974), Parodii și epigrame (1976), Vatra (1980), Rezonanțe (1985), Penița și bărdița (1988), Săgeți (1990), Fulgere basarabene (1997). Debutul și evoluția lui C. s-au așezat sub influența benefică a lui G. Topîrceanu, de la care a asimilat dezinvoltura versificării, simplitatea expresiei și arta poantei. Umorul și satira, uneori
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
Chișinău, 1974; Micul ștrengar, Chișinău, 1975; Parodii și epigrame, Chișinău, 1976; Ionică Tropoțel, Chișinău, 1978; Urzicuțe, Chișinău, 1979; Între patru ochi, Chișinău, 1979; Vacanța lui Tropoțel, Chișinău, 1980; Vatra, Chișinău, 1980; Luminișuri, Chișinău, 1983; Drum deschis - Put’otcrât, Chișinău, 1984; Rezonanțe, Chișinău, 1985; Tropoțel ajunge primul, Chișinău, 1985; Zurgălăi, Chișinău, 1987; Comedii, Chișinău, 1988; Penița și bărdița, Chișinău, 1988; Săgeți, Chișinău, 1990; Zâmbăreți și cucuieți, Chișinău, 1990; În ajun de Anul Nou, Chișinău, 1992; Fulgere basarabene, Chișinău, 1997. Traduceri: Heine, Poezii
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
Reprezentant al generației ‘60 - alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Adrian Păunescu și Ana Blandiana -, A. a contribuit în mod esențial la înnoirea poeziei românești postbelice, într-o perioadă în care climatul cultural era supus unor sufocante comandamente ideologice. Rezonanțele grave ale lirismului său sunt datorate îndeosebi revitalizării tradiției, în sensul asimilării, pe de o parte, a experiențelor poetice ale lui Eminescu și Blaga, și, pe de altă parte, al valorificării folclorului și istoriei naționale. Devenirea în sens tradiționalist a
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
de o poezie vitalistă, frustă, ale cărei puternice accente expresioniste sunt transpuse într-un limbaj direct, lipsit de subtilități stilistice. Universul liricii sale este acela al satului ardelean, simțit ca loc originar, în care gesturile cele mai mărunte capătă o rezonanță cosmică, ritualică: „Într-o poiană largă am înălțat un foc / Cum știu să-nalțe focuri ardelenii unii; / Pui vreascuri piramidă, frunzare la mijloc, / Te-așterni apoi pe burtă și îți încerci plămânii. Slănina încrestată, înfiptă în frigare, / Ce lacom o
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
prezența unor domenii în care dezvoltă abilități extraordinare (desen, muzică, memorare, abilități matematice). Pot fi evidențiate și anumite semne clinice care fac parte din tabloul simptomatologic al autiștilor; este vorba despre sinestezie, anormalități la nivelul creierului observate la examenele RMN (rezonanță magnetică nucleară) și un nivel crescut al secreției de serotonină în creier. AUTOCONTROL (engl. self-control) - Operație complementară comenzii prin care se supraveghează, pe baza feedbackului (retroaferentației și aferentației suplimentare), propriile reacții și comportamente, determinând ponderea, accelerarea sau suspendarea lor; capacitatea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
le formulează”. Deși sunt reglementări exterioare, normele acționează ca fiind de „natură internă”. În acest sens, A. Nicolau (1987) consideră că sfera acestor norme de comportament cotidian sunt în funcție de aria lor de acțiune, deosebind patru categorii: a) norme de largă rezonanță, caracterizând o colectivitate (spre exemplu: omenia, simțul măsurii); b) norme referitoare la respectarea și consolidarea valorilor comune (simțul răspunderii, setea de cunoaștere); c) norme referitoare la relațiile interpersonale cotidiene (respectul reciproc, solidaritatea, tactul, politețea, ospitalitatea, buna-cuviință, generozitatea, încrederea, recunoștința); d
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu o relevanță crescută din punctul de vedere al încărcăturii psihice: manifestări de conduită, inclusiv cele implicate în diferite activități de joc, învățare sau muncă; manifestări implicate în comunicare (conduitele verbale, orale și scrise, mimica, gestica etc.); manifestările neurovegetative sau rezonanțele vegetative ale activității psihice (modificarea bătăilor inimii și respirației, înroșirea feței, paloarea, tremurul vocii etc.). Observația, ca metodă indispensabilă cunoașterii persoanelor cu cerințe speciale, poate fi: spontană sau provocată, integrală sau selectivă, continuă sau situațională, directă sau indirectă, structurată (folosind
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
corpului, pentru a obține unele date referitoare la starea fizică a organelor subiacente. Prin lovirea unui corp elastic, capabil să vibreze, se produc unele sunete care au intensitate, înălțime și timbru ce pot varia în funcție de starea fizică a corpului respectiv. Rezonanța obținută poate fi: slabă (matitatea este normală) - a unui organ plin, cum ar fi la nivelul ficatului, inimii etc., ceea ce permite aprecierea limitelor; matitate patologică- a unui revărsat lichidian, a unui infiltrat pulmonar; sonoră - sonoritate normală la percuția plămânului sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]