6,715 matches
-
politice, personaje istorice, eroi etc. Efectele acestor mecanisme psiho-sociale vor face ca în timp să schimbe realitatea socială firescă înlocuind-o cu un stat artificial în care drepturile și libertățile naturale sunt suprimate. Acest tip de societate supusă unui control riguros, extins asupra tuturor domeniilor, va duce la acumularea unor tensiuni interioare care vor avea ca efect schimbarea oamenilor în planul sensibilității, gândirii, atitudinilor, conduitelor și al acțiunilor, al comunicării interpersonale. ***lipsește pag. 8*** automatizarea activităților, a conduitelor și a timpului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoanele cu venituri materiale mici, familiile numeroase, grupele marginale sau minoritare etc.). O societate modernă, cu cât este mai bine organizată, cu atât este mai puțin tolerantă față de bolnavii psihici și de bolile mintale. Comportamentele anormale sunt supuse unei cenzuri riguroase, organismele de asistență ale acestora au un caracter represiv, iar morbiditatea este în continuă creștere. Progresul material face ca, în mod paradoxal, individul să fie mai vulnerabil la suferințele morale și mai puțin dispus să le suporte. În felul acesta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologică colectivă. Ele se întâlnesc în toată istoria umanității și au aceleași mecanisme și motivații. Ceea ce le diferențiază este numai forma de manifestare și limbajul acestora. 41. PSIHOZELE COLECTIVE III (Caracteristicile și mecanismele psihozelor colective) Definiție și cadru O definiție riguroasă a psihozelor colective este destul de greu de făcut din mai multe motive. Termenul de psihoză, luat din clinica psihiatrică, desemnează o boală psihică gravă a unei persoane, o tulburare psihică individuală, cu caracteristicile sale bine delimitate. Cunoscute de multă vreme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a gândi obiectul, cu filozofia de la care preia metoda de studiu, cu psihiatria de la care preia materialul clinic și cu antropologia de la care preia spiritul științific. Scopul psihopatologiei este de a construi un „discurs epistemic” care să exprime coerent și riguros, semnificația obiectului cercetării sale. Acest „discurs epistemic” va constitui replica obiectului cunoscut. Deși este același lucru, ca obiect al cercetării pentru psihiatrie el va avea altă configurație, venind dintr-o intenție metodologică diferită și aducând alte date de cunoaștere științifică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
împreunat cu Zeus17. În acest fel moirele pot țese împreună trama vieții. Este ceea ce vechii greci numeau closma (klwsma = „reunirea firelor de pânză, urzeala cu suveica”) și care prezintă evidente analogii fonematice cu clotho. Closma este „destinul împletit și țesut” riguros din care nu se mai poate ieși. Nu trebuie să ne surprindă acest discurs aluziv și alegoric. Vechii greci foloseau sensurile conotative la fel de mult ca și pe cele denotative, reușind în acest fel să transmită mai mult decât reușesc textele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fiind la fel de vechi ca și educația. Din secolul XX au apărut curricula explicite: premoderne, moderne, postmoderne, „ultramoderne”. Le vom cerceta, în continuare, pe cele mai semnificative, încercând să sugerăm, din evoluția lor, fundamentele unei științe teleologice a curriculumului cât mai riguroasă teoretic și cât mai folositoare pentru formarea „omului complet” în „cetatea educativă” devenită „sat global”. Dar această zidire epistemologică o lăsăm pentru altă dată. (Va fi încercată în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă.) Note și referințe bibliograficetc " Note
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
situată lângă templul lui Ramses al II-lea. La fel, școala din Karnak se afla lângă templul zeiței Mut. În schimb, școala de la Deir-el-Medineh era lângă necropolă și-i adăpostea în permanență pe elevii meseriași, pictorii și scribii mormântului. Organizarea riguroasă a curriculumului atestă că aceste instituții educative complexe urmau o tradiție considerabilă. Planul de învățământ cuprindea un core curriculum având în centru scrierea hieroglifică, la care se adăugau desenul, legile, textele religioase, textele literare, geografia, aritmetica și tehnicile de construcții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
regulă restrictivă, similară celei mozaice, cuprinsă în Decalogul veterotestamentar („Să nu juri invocând, mereu, zeii nemuritori”). Altfel spus, gesturile celui care jură, precum și cuvintele folosite fiind sacramentale, nu trebuie puse necontenit sub oblăduirea zeilor. Sebou horkon („respectarea jurământului”) stabilește ierarhia riguroasă a instanțelor de cult din tradiția orfică și pitagoreică: (I) zeii, (II) eroii, (III) daimonii, (IV) părinții. Iată aceste „porunci fundamentale”, care au și valoarea unor axiome curriculare: „Pe zeii nemuritori cinstește-i mai întâi cum e rânduit de lege
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
completată la începutul secolului al V-lea de către Lysis, elevul lui Pitagora (cf. Banu-Piatkowski, op. cit., II, 2, pp. 62-63). 40. Kosmopoiesis înseamnă „facerea lumii”. La pitagoreici nu avem de-a face cu un mit cosmogonic oarecare, ci cu o construcție riguroasă bazată pe alegorism ezoteric. Alegorismul este un mod de a gândi, o tehnică de aplicare la un anumit domeniu a unor principii și concepte socotite fundamentale. Kosmopoiesis-ul pitagoreic s-a obținut prin alegorism matematic aplicat la mitologia hesiodică combinată, probabil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Geneza, din Sfânta Scriptură. 42. „Modul de viață pitagoreic”, așa cum apare el în Sentințele lui Aristoxenos, îngăduie această judecată. În confreria lor, dar și în întreaga viață, pitagoreicii practicau dreptatea, cumințenia, bărbăția și prietenia. Acestea erau asimilate într-o alcătuire riguros diriguită de paralgémata („precepte”), în ceea ce ei numeau pedartan, adică o viziune despre lume și viață care consta în coarticularea sufletului cu armonia universală. Fericirea despre care vorbim nu există în sensul în care înțelegem astăzi această stare. Pitagoreicii o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tocmai în aducerea tânărului în starea de perplexitate pe care psihopedagogia modernă o numește, banal, „formularea problemei”. Al doilea pas constă în transformarea tânărului într-o victimă - victima propriei curiozități. Pașii următori sunt revelații succesive - de fapt, etape ale unui riguros raționament analogic. Etapele sunt alcătuite din comparații, duble comparații și metafore. Fiecare pas este introdus printr-o interogație cu funcție de pretest comprehensiv și se încheie tot printr-o evaluare, cu funcție de posttest al înțelegerii de către tânăr a etapei respective. „Adu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și isocratictc "Curricula akademic și isocratic" 4.1. Școlile „veacului de aur”tc "4.1. Școlile „veacului de aur”" Dar marile școli din „veacul de aur al lui Pericle”, secolul al IV-lea î.Hr.? Să fi funcționat ele fără curricula riguroase, explicite? Invidioși parcă pe giganticul prestigiu al lui Platon (427-348 î.Hr.) în filosofie, unii istorici ai pedagogiei îi refuză meritul de a fi considerat întemeietorul tradiției clasice a educației eline. Alții, precum Henri-Irénée Marrou 1, consideră că acest merit Platon
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
symposiarh care conduce seminarii filosofice. În acest sens, vezi P. Creția, studiu introductiv la Platon, Banchetul, Humanitas, București, 2006. 11. După toate probabilitățile, acestea se organizau în corelație cu temele symposionice - ceea ce arată că este vorba despre un curriculum akademic riguros. Conținutul infernal-thanatic, rezultat din cultul lui Poseidon, Adrastes și Dionysos, se datora importanței pe care Platon o dădea problematicii morții și destinului omului - preși postthanatic -, pe care o regăsim în marile sale dialoguri Menon, Phaidon, Republica, Philebos ș.a. 12. Wilamowitz-Möllendorf
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
celebru, s-au strâns adepți și s-a constituit o comuniune: monastirea. Aceasta era deja o instituție care avea nevoie de reguli de organizare și funcționare. Birocrația s-a impus repede, anarhia a fost abolită și înlocuită cu o ierarhie riguroasă care a rezistat veacurilor. Istoria ecleziastică a consemnat o evoluție semnificativă. Înființarea mănăstirilor a fost un proces exploziv între veacurile al IV-lea și al VI-lea, când s-a descoperit un sistem monastic uriaș care se întindea în întreg
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a atras mii de călugări, pe care a trebuit să-i organizeze. Se înțelege că a recurs la principii și metode militare, cu care era obișnuit. Așa se face că mănăstirea a asimilat reguli severe și o disciplină de viață riguroasă, sobră, care rezona profund cu misticismul și asceza eremitică. Pachomius a decretat un ideal de educație și viață creștină - Omul pios - și cel puțin patru principii pedagogice-religioase: simplitatea vieții, munca, devoțiunea și ascultarea. Se visa chiar la imitatio Christi.... 7
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modul de viață lumesc”. În 370, renumele de „bun creștin” i-a adus rangul de episcop al Capadociei. Și-a păstrat rangul până la moarte, folosindu-și autoritatea pentru a consolida sistemul monastic răsăritean. A conceput, în acest sens, un regulament riguros, de fapt, un nou curriculum monastic care durează și astăzi în mănăstirile ortodoxe din Răsărit. A întărit idealul pietății, a impus izolarea călugărilor de lume, a abolit fanatismul și autoflagelările și a formulat reguli precise - dar mai puțin severe - pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mănăstiri se învăța știința practică a ascezei care conducea spre știința teoretică a contemplării 3. Cassian susținea că coenobium este o școală pregătitoare (iuniorum schola) pentru școala de grad înalt care era „viața de sihastru”4, ceea ce sugerează o concepție riguroasă despre formarea creștinului. Dar lucrurile nu se opreau aici. Educația monastică se baza pe reguli. Le creaseră acei asceți prestigioși precum Pachomius sau Vasile 5 în Orient. Dar în mănăstirile Europei Occidentale au existat și „regulatori ai educației creștine”. Era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
răspândirea și consolidarea creștinismului. Școlilor „interne”, monastice, li s-au adăugat altele, „externe”: școlile parohiale, pe lângă fiecare biserică, în fiecare comunitate creștină; și școlile episcopale, de pe lângă episcopii, în marile centre urbane ale creștinilor. Li s-a impus tuturor un curriculum riguros, inflexibil chiar: septem artes liberales. Dar acest curriculum nu mai purta haina umanistă de altădată, ci hlamida care exhala miros de tămâie a creștinismului; și, în plus, acest „veșmânt” punea „chingi epistemice” școlilor bisericești. În următoarele două secole acestea s-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a curții merovingiene, vezi Fustel de Coulanges, La Monarchie Franque, Hachette, Paris, 1888, p. 153. 14. Găsim această varietate în câteva „vieți” (biografii) dedicate unor nobili ai vremii, foști învățăcei palatini: Vita Germeri, Vita Filiberti, Vita Licini ș.a. Un studiu riguros pe această temă a realizat P. Guilhiermoz, Essai sur l’origine de la noblesse en France au Moyen Âge, Alphonse Picard, Paris, 1902. Detalii interesante și la C. Galy, La famille à l’époque mérovingienne, Paris, 1901. 15. Despre „hrăniții” (nutriti
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
va aduce renumele de „părinte al pedagogiei”. Dintr-un anumit punct de vedere, putem considera că, în această carte, și-a găsit moartea paideia ca viziune mitică și speculativă și s-a născut ceea ce s-a numit pedagogia, ca știință riguroasă a educației. Vom reveni asupra acestei ciudățenii pe care istoricii nu au apreciat-o exact. În 1637, îndemnat de „baconieni”, Samuel Hartlib, îl invită insistent să vină în Anglia pentru a contribui la întemeierea Academiei Regale. Îl doreau să se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cucerire măreață a spiritului mi se pare că a fost risipită în zorii istoriei moderne a Europei. Proiectul comenian era însă complet și perfect asamblat. Reforma educațională propusă în a treia carte a Consfătuirii universale era însoțită de precizări pedagogice riguroase în cartea următoare, Pampaedia. Este probabil cea mai elevată și mai convingătoare theoria despre ceea ce astăzi anglo-saxonii numesc lifelong education (educația de-a lungul întregii vieți, educația permanentă) care s-a conceput vreodată. Vom stărui în subcapitolul următor asupra acestei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care s-a conceput vreodată. Vom stărui în subcapitolul următor asupra acestei demonstrații monumentale a tezei după care tota vita schola est (toată viața este o școală). Să amintim celelalte trei componente ale profeticei scheduling comeniene. Căci despre o „prognoză” riguroasă este vorba în acestea. În cea de-a cincea lucrare, Panglottia, Comenius discută despre importanța învățării limbilor. Las la o parte corectitudinea fundamentului psihologic pe care își sprijină demersul. Triada obiect - idee (reprezentare) - cuvânt, ca substrat mathetic, este astăzi în afara
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
visul lui Comenius! Se părea că „arta de a-i învăța pe toți totul” nu mai este o himeră. Anii ’70 au fost anii de glorie nu numai ai „ingineriei pedagogice” reprezentate de designul curricular modern și de proiectarea pedagogică riguroasă, ci și ai unui mit: mitul eficienței educative și al formării acelui one-dimensional man produs de societatea de consum și deconspirat de Herbert Marcuse cu două decenii mai înainte. Protestele postmoderniste împotriva unidimensionalizării omului prin instruire eficientă și a abandonării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
notoriu eficientist și emul al lui Tyler, Benjamin Bloom, care, în 1956, a publicat Domeniul cognitiv al vestitei sale Taxonomii de obiective pedagogice 21. Taxonomia lui Bloom permitea designul unor curricula centrate pe obiective comportamentale consistente, promițând chiar o știință riguroasă a curriculumului și o știință obiectivă a instruirii; ambele păreau similare celor botezate generic de către epistemologii germani Naturwissenschaften. 11.6. Deceniul marii literaturi curricularetc " 11.6. Deceniul marii literaturi curriculare" Istoricii educației consideră anii ’50 nu doar vremea contestațiilor, ci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era doar o reeditare a unei sinteze oneste despre curricula eficientiste și curricula progresiviste; fusese realizată încă din anii ’40 și nu a mai fost folosită în anii următori. Dar cartea lui J. Gwynn (1950) aspira la fundamentarea unei științe riguroase, cumulative și obiective a dezvoltării curriculumului ca disciplină socioeducațională și tehnologie eficientistă de tip life adjustment. Cartea lui Alberty (1953) nutrea ambiții similare, dar de pe poziții reconstrucționiste și progresiviste. Capodopera deceniului a fost însă cartea lui Smith, Stanley și Shores
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]