2,158 matches
-
a găsit pe locul 17. Promovarea imediată le-a fost barată de Viitorul Scornicești, promovată din Divizia C după un „senzațional” 18-0 cu echipa clasată pe 15, în timp ce Flacăra Moreni câștiga cu 2-1, la aceeași oră, un meci cu Rova Roșiori. Nici 1979-80 nu a fost prea bun pentru ploieșteni, Rapidul și Progresul s-au duelat pentru locul 1, iar „arbitru” a fost tot Metalul Plopeni, care a câștigat la București cu Rapidul și a pierdut la Progresul. În 1980, Petrolul
FC Petrolul Ploiești () [Corola-website/Science/302194_a_303523]
-
forțele proprii din Transilvania să fie împărțite în două mari grupuri: "Grupul de nord", la comanda căruia a fost numit generalul Traian Moșoiu. Acest grup cuprindea detașamentul mixt condus de generalul Olteanu, în regiunea Sighet, constituit dintr-o brigadă de roșiori, două batalioane de infanterie și o baterie de artilerie. "Grupul de sud", la conducerea căruia se afla noul comandant al Comandamentului Trupelor din Transilvania, generalul Gheorghe D. Mărdărescu (numit în funcție la 12 aprilie 1919), în sarcina căruia cădeau obiective
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
spre 20 iulie 1919, armata ungară a atacat puternic armata română, respingând-o până la Oradea. A avut loc o contraofensivă și, după șapte zile de lupte crâncene, trupele române se apropiau de Budapesta. La 3 august 1919, patru escadroane de roșiori, dintre care unul din Craiova, au pornit spre Kecskemét. Grupul avea patru sute de cavaleriști și era dotat cu două tunuri și zece mitraliere. Colonelul Rusescu, fără ordin, a pătruns în Budapesta. În jurul orei douăzeci, detașamentul român intră în Budapesta descălecând
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
părea puțin străini."” În conformitate cu uzanțele caselor regale și într-o încercare de a asigura o implicare mai mare a principesei de coroană în activitățile statului, Regele Carol I decide, în 1896, numirea principesei Maria în calitate de comandant onorific al Regimentului 4 Roșiori. Maria va fi foarte mândră de această numire, purtând uniforma și conducând regimentul la manifestațiile oficiale, dar și fiind aproape de soldații săi pe timpul războiului. S-a implicat activ în toate acțiunile pe care Regimentul 4 Roșiori (denumit mai târziu Regimentul
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
onorific al Regimentului 4 Roșiori. Maria va fi foarte mândră de această numire, purtând uniforma și conducând regimentul la manifestațiile oficiale, dar și fiind aproape de soldații săi pe timpul războiului. S-a implicat activ în toate acțiunile pe care Regimentul 4 Roșiori (denumit mai târziu Regimentul 4 Roșiori „Regina Maria”) le-a desfășurat de-a lungul vremii. Anul următor, 1897, aduce un eveniment trist la Palatul Cotroceni: îmbolnăvirea principelui Ferdinand de o formă gravă de febră tifoidă, care a fost aproape de a
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
va fi foarte mândră de această numire, purtând uniforma și conducând regimentul la manifestațiile oficiale, dar și fiind aproape de soldații săi pe timpul războiului. S-a implicat activ în toate acțiunile pe care Regimentul 4 Roșiori (denumit mai târziu Regimentul 4 Roșiori „Regina Maria”) le-a desfășurat de-a lungul vremii. Anul următor, 1897, aduce un eveniment trist la Palatul Cotroceni: îmbolnăvirea principelui Ferdinand de o formă gravă de febră tifoidă, care a fost aproape de a-i cauza moartea. Pentru Maria, eventuala
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
comunicație. Face legătura între capitala țării, București, și multe dintre orașele de provincie sau leagă aceste orașe între ele: Distanțele în km între Alexandria și principalele orașe din zonă sunt: Orașul Alexandria se află pe linia de cale ferată CFR Roșiorii de Vede - Zimnicea, realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a construit și gara, legându-l de un important nod de cale ferată, Roșiorii de Vede, prin care se poate ajunge la toate magistralele feroviare din țară.
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
orașe din zonă sunt: Orașul Alexandria se află pe linia de cale ferată CFR Roșiorii de Vede - Zimnicea, realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a construit și gara, legându-l de un important nod de cale ferată, Roșiorii de Vede, prin care se poate ajunge la toate magistralele feroviare din țară.
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
și produsele petroliere.. În 1991, devin cenzori apoi asociați în firma ROCAS din Comuna Albeștii de Muscel, Argeș care se ocupă cu extracția pietrei ornamentale pentru construcții. Doi ani mai târziu, Adriean Videanu se numără printre asociații firmei SECON din Roșiorii de Vede, înființată pe baza unui credit aprobat de banca franceză BNP Paribas. Firma se ocupă cu comerțul de produse petroliere. În 1994, Adriean Videanu intră în capitalul firmei PECON din aceeași localitate, al cărei obiect de activitate este creșterea
Adriean Videanu () [Corola-website/Science/297992_a_299321]
-
orei 11 cele șapte grupuri de juni se îndreaptă spre Piața Prundului (azi Unirii) din fața Bisericii Sfântul Nicolae. Urmează încolonarea grupurilor după o ordine bine stabilită și devenită tradițională: mai întâi Junii Tineri, urmați de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanți, Brașovecheni, Roșiori și Albiori. Coloana este deschisă de fanfară. Fiecare grup are în frunte vătaful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armași. Vătaful poartă lenta roșie pe piept, iar armașii mare și mic, galbenă și albastră, formând astfel tricolorul, ca pe
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
azi, în schimb îngroparea vătafului", în care apare și un popă mascat, își are sensuri care sunt cu greu înțelese azi. Există mai multe grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Bătrâni, Junii Curcani, Junii Dorobanți, Junii Brașovecheni, Junii Roșiori și Junii Albiori. Junii Tineri reprezintă vechea ceată a feciorilor, adevărați întemeietori ai obiceiului, fiind prezenți pe tot parcursul anului în ritualurile junilor. Atributul de „tânăr” li s-a alăturat pentru a desemna deosebirea între cei necăsătoriți, care, prin căsătorie
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
în valea dintre străzile „Podul lui Grid” și „General Moșoiu” fiind cea mai nouă parte a cartierului Șchei în urma așezării pe aceste meleaguri a românilor izgoniți din Apața și Crizbav de către Sigismund de Luxemburg în secolul al XIV-lea. Junii Roșiori constituie un grup care, prin accesoriile costumului și onomastică, amintește de Războiul de Independență din 1877-1878. Grupul Junilor Roșiori a fost fondat în 1908 prin scindarea Societății Junilor Naționali Albi, din care s-au desprins cacovenii care astfel au organizat
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
așezării pe aceste meleaguri a românilor izgoniți din Apața și Crizbav de către Sigismund de Luxemburg în secolul al XIV-lea. Junii Roșiori constituie un grup care, prin accesoriile costumului și onomastică, amintește de Războiul de Independență din 1877-1878. Grupul Junilor Roșiori a fost fondat în 1908 prin scindarea Societății Junilor Naționali Albi, din care s-au desprins cacovenii care astfel au organizat un grup separat. În procesiunea festivă la Pietrele lui Solomon, Junii Roșiori poartă costumul cel mai pitoresc: cămașa le
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Războiul de Independență din 1877-1878. Grupul Junilor Roșiori a fost fondat în 1908 prin scindarea Societății Junilor Naționali Albi, din care s-au desprins cacovenii care astfel au organizat un grup separat. În procesiunea festivă la Pietrele lui Solomon, Junii Roșiori poartă costumul cel mai pitoresc: cămașa le este bogat brodată cu motive populare romanești, decorate cu mii de paiete din argint aurit, sau alamă, chimirul sau „șerparul” este cusut cu mărgele și fluturi aurii. „Laibăricile” sunt din dimie albă, brodate
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
ele sunt împodobite si cu găitane. O particularitate insemnatac a portului Junilor Rosiori consta in faptul că vătaful poartă lăibărica pe umărul stâng, iar ceilalți juni rosiori o poartă pe umărul drept. Caracteristica lor — de unde și numele — este căciula de roșior cu „pompon roșu”. Din spusele unor bătrâni reiese că actualele caciuli sunt date ca model de Nicolae Iorga, care le procurase de la regina Maria dupa ce aceasta promise in 1926 să ajute chiar si in plan material traditiile junilor. Astfel
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
transmită junilor aceste elemente ale uniformei de paradă a militarilor din acest regiment. Actualul steag este confecționat din mătase la 1977, cu prilejul centenarului Independenței, purtând pe una din fețe chipul voievodului Mihai Viteazul, iar pe cealaltă față, un June Roșior. Suportul steagului are placate în metal numele membrilor grupului. Anual organizează maialul la Troița de la Pietriș, cunoscută și sub numele de Crucea lui Furnică, fiind ridicată de Dumitru și Paraschiva Furnică în anul 1930, înlocuind vechea troiță a lui Iosif
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Notar și soția sa Paraschiva, din anul 1909. Adeseori făceau maialuri în Duminica Mironosițelor și la Troița de la Șargu (actuala stradă Traian Moșoiu), ridicată de vechea familie Stinghe. În Muzeul Junilor din Șchei se păstrează cel mai vechi costum de roșior, dăruit de cunoscutul organizator și conducător al Junilor Roșiori, Gheorghe Gal. Tot de la el se păstrează diverse obiecte etnografice, legate de acest obicei. Numiți din vechime „ăi albi”, deoarece costumul lor era alcătuit din veșminte albe, Junii Albiori (Junii Naționali
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
făceau maialuri în Duminica Mironosițelor și la Troița de la Șargu (actuala stradă Traian Moșoiu), ridicată de vechea familie Stinghe. În Muzeul Junilor din Șchei se păstrează cel mai vechi costum de roșior, dăruit de cunoscutul organizator și conducător al Junilor Roșiori, Gheorghe Gal. Tot de la el se păstrează diverse obiecte etnografice, legate de acest obicei. Numiți din vechime „ăi albi”, deoarece costumul lor era alcătuit din veșminte albe, Junii Albiori (Junii Naționali Albi) s-au construit în anul 1860 în contextul
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
țesute cu „troaca” (un război de țesut arhaic, cu ciocănele, care a dat șcheienilor porecla de „trocari”). Astăzi, contrar vechiului obicei, Junii Albiori, în cadrul încolonării spre Pietrele lui Solomon și înapoi, nu mai ocupă locul al treilea, ci ultimul, permițând Roșiorilor, Curcanilor, Dorobanților și chiar Brașovechenilor să defileze în fața lor, Abiorii încheind plutonul. Actualul steag este confecționat în 1977, cu ocazia centenarului Războiului pentru Independență, purtând pe o parte portretul marelui poet al deșteptării noastre Andrei Mureșianu, iar pe cealaltă parte
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Bușulenga și Alexandru Graur. În anii 1938-1939 face stagiul militar la Școala de Ofițeri de Cavalerie de la Târgoviște, absolvită cu gradul de sublocotenent în rezervă. A luat parte la războiul din răsărit ca sublocotenent comandant de pluton, cu Regimentul 2 Roșiori, din 1941, de la cucerirea Odesei până la 2 februarie 1943, când cade prizonier în cercul de la Stalingrad. A cunoscut viața din lagărul de la Oranki (circa 400 km est de Moscova), unde au fost duși toți prizonierii ofițeri români. Nu s-a
Horia Stamatin () [Corola-website/Science/310986_a_312315]
-
a îndeplinit funcția de secretar de stat în Ministerul de Interne (1991). s-a născut la data de 6 august 1925, în localitatea Tudora, județul Botoșani. A luptat în cel de-al doilea război mondial ca voluntar în Regimentul 11 Roșiori (1942) din Cernăuți și mai apoi ca radiotelegrafist în cadrul Diviziei 8 Cavalerie - Escadronul de transmisiuni, obținând gradul de caporal T.R. A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Jandarmi (1946-1948), absolvite în noiembrie 1948 ca șef de promoție. După absolvire, a
Dumitru Penciuc () [Corola-website/Science/311350_a_312679]
-
îl iau ca ostatic pe Iusuf Pașa și pleacă spre țară. Intrați pe teritoriul țării, Costea fuge cu căruța unde se afla lada, însoțit de Ioana, și este găsit apoi spânzurat. Oștenii ajung la ruinele unei cetăți, păzite de un roșior pe nume Mohor (Alexandru Dobrescu). Ei așază pe cel mai înalt bastion steagul Unirii, iar Dumitru este trimis la București pentru a discuta cu domnitorul. Dumitru se întoarce din capitală cu vestea că Radu Șerban nu mai era domn de
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
berindei în acea epocă istorică. Rămâne incert dacă cele două grupuri etnice au interacționat, știindu-se că varegii au fost șiei, ca gărzi militare, în solda împăraților bizantini la Constantinopole. Pe teritoriul României, berindeii sunt semnalați în Teleorman în jurul localității Roșiorii de Vede alături de pecengi, uzi și cumani. În județul Olt există localitatea Berindei. Patronimul Berindei a supraviețuit în numele mai multor figuri politice de marcă române cum ar fi Dimitrie I. Berindei respectiv Anton Berindei, ambii născuți la Roșiorii de Vede
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
în jurul localității Roșiorii de Vede alături de pecengi, uzi și cumani. În județul Olt există localitatea Berindei. Patronimul Berindei a supraviețuit în numele mai multor figuri politice de marcă române cum ar fi Dimitrie I. Berindei respectiv Anton Berindei, ambii născuți la Roșiorii de Vede. Un sat cu numele Berindeești, situat în apropiere de Roman, este menționat pentru prima dată într-un act emis de cancelaria moldovenească în anul 1453. În ceea ce îi privește pe berindeii migrați în Ungaria medievală, ei sunt mentionați
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
crăițe, felimică, filimica, fetișcă, flori galbene, flori oșenești, gălbenioare, hilimică, năcoțele, ochi-galbeni, gălbenare, ochișele, roșioare, rujinele, rujulițe, rușculițe, salomie, salunii, sinilii, stîncuțe, tătăiși, vâzdoage, chilimiche, cilimini, filimină, filimini, filincică, hloare, floare galbenă, gălbănușe, gălbioare, hilimică, năcoțele, ochiul boului, ogriștene, roșioara, roșiori, roșulița, ruginele, ruguliță, rujinei, rujinele, rujmică, rujnică, rușnici, rușori, rușulițe, salomie, sălunină, silinii, silunini, stăncuța, rătăiși.
Calendula () [Corola-website/Science/310184_a_311513]