521,664 matches
-
maculată, dirty love, (el este căsătorit și nu are intenția de a divorța, ea, deși îl iubește, are pe durata relației lor legături, inclusiv fizice, și cu alți bărbați) o frumoasă amăgire fără nici un viitor, așa cum este pentru mulți dintre români și nesfîrșita tranziție spre nicăieri. Popeye este o victimă a tranziției. Dezumanizat complet în nesfîrșita alergătură pentru o viață mai bună, obligat să coabiteze cu o soție pentru care nu (mai) simte nimic, el trăiește o angoasă perpetuă: „Nu mai
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
benzinei a crescut, iar Guvernul „a văzut că lucrul acesta era bun.” (citat din memorie după Genesa, 1; 10, 12, 17, 21). Din nefericire, din cauza blestematei confidențialități, domnul ministru nu ne-a putut spune și venitul mediu lunar al contribuabilului român... II. În dimineața de 14 iulie, ziua națională a Franței, la TV România 1, Leonard Miron și zvăpăiata sa coleguță de emisiune, Alina Sorescu, l-au avut ca invitat pe ambasadorul Franței la București. Normal și frumos, dar cel mai
Minunății by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13648_a_14973]
-
cu dispariția: coșarul, cizmarul, ceasornicarul, potcovarul... Asta îl așteaptă și pe scriitorul de azi? Și ce facem, lăsăm manualele de literatură, de la un moment încolo, cu paginile albe? Totuși, nu cred. Deși nu ființează în limitele năzuite ale decenței, literatura română supraviețuiește, își găsește, își inventează adăposturi, căi sau măcar cărări, supape. Publicul i-a întors spatele (cum se pot reface punțile rupte cu publicul? - aceasta mi se pare cea mai dificilă problemă...), autoritățile, vedem, nu se topesc de grija sa
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
și atunci literatura s-a retras într-o lume a ei. S-a retras într-o lume a ei, cam așa cum se retrăgeau în păduri locuitorii medievali ai satelor când vremurile le deveneau ostile. Și cum se configurează ea, literatura română de azi, în această lume a sa de refugiu, în această „pădure” a sa? Sper să nu greșesc în aprecierile mele (să nu greșesc din partizanat, dintr-un atașament prea accentuat), dar cred că, negreșit, cine urmărește atent ce se
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
colțuri și cu muchia de pînză smolită, cenușie, o singură dată dacă ai pipăit așa ceva nu ai cum să te înșeli, ele sînt acolo, un pic prea departe ca să le văd însă și numărul. Dosarele MT despre care funcționarii Serviciului Român de Informații mă asigură că nu există? Contrazicînd oarecum răspunsul primit oficial de la directorul de azi al SRI, Costin Georgescu, care nu spune că nu există, ci că nu are cadrul legal care să-i permită să mi le dea
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
dat telefon și i-a spus “Vreau să vă văd” și s-a dus și i-a vorbit. Da, telefon direct Lui, nu prin intermediari, da, și i-a vorbit pe larg despre situația tragică în care se zbate cultura română, scriitorimea română. Iar președintele țării l-a ascultat atent. Pe cine mai cunosc eu, scriitor român care să fi ajutat astfel alt scriitor român? De acum, Dumnezeu cu mila. Tot n-am nici o șansă să aflu cine știe ce astăzi. Îi spun
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
și i-a spus “Vreau să vă văd” și s-a dus și i-a vorbit. Da, telefon direct Lui, nu prin intermediari, da, și i-a vorbit pe larg despre situația tragică în care se zbate cultura română, scriitorimea română. Iar președintele țării l-a ascultat atent. Pe cine mai cunosc eu, scriitor român care să fi ajutat astfel alt scriitor român? De acum, Dumnezeu cu mila. Tot n-am nici o șansă să aflu cine știe ce astăzi. Îi spun și eu
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
a vorbit. Da, telefon direct Lui, nu prin intermediari, da, și i-a vorbit pe larg despre situația tragică în care se zbate cultura română, scriitorimea română. Iar președintele țării l-a ascultat atent. Pe cine mai cunosc eu, scriitor român care să fi ajutat astfel alt scriitor român? De acum, Dumnezeu cu mila. Tot n-am nici o șansă să aflu cine știe ce astăzi. Îi spun și eu fermă: „Pentru ca să ajuți trebuie să ai și mijloacele. Să poți. Care scriitor își permitea
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
intermediari, da, și i-a vorbit pe larg despre situația tragică în care se zbate cultura română, scriitorimea română. Iar președintele țării l-a ascultat atent. Pe cine mai cunosc eu, scriitor român care să fi ajutat astfel alt scriitor român? De acum, Dumnezeu cu mila. Tot n-am nici o șansă să aflu cine știe ce astăzi. Îi spun și eu fermă: „Pentru ca să ajuți trebuie să ai și mijloacele. Să poți. Care scriitor își permitea, în 1982, să-l sune direct pe Nicolae
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
știa dacă vor fi sau nu vor fi rupte paginile din manuale cu poza și poeziile lui, se va reveni sau nu asupra ordinului dat în acest sens. Spunînd peste tot, mai ales pentru urechile informatorilor, că în ciuda interdicției, poezia română este de neconceput fără Marin Sorescu. Actorii înșiși confirmă, iar informatorul raportează, că Păunescu i-a solicitat să recite în cenaclu poezii de Marin Sorescu. La spectacolul de la Craiova, un spectator l-a întrebat în acele momente dacă Marin Sorescu
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
un spectator l-a întrebat în acele momente dacă Marin Sorescu face parte dintr-o sectă, iar Adrian Păunescu i-a răspuns textual: „Mi-ar părea rău să fie așa, dar eu știu că el face parte din elita poeziei române. Viața omului nu e ultima lui acțiune, ci o suită de acțiuni și, dacă a greșit, viața lui trebuie văzută prin marile lui merite.” Ceea ce înseamnă că Adrian Păunescu a făcut mai mult decît să pledeze cauza scriitorilor români aflați
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
poeziei române. Viața omului nu e ultima lui acțiune, ci o suită de acțiuni și, dacă a greșit, viața lui trebuie văzută prin marile lui merite.” Ceea ce înseamnă că Adrian Păunescu a făcut mai mult decît să pledeze cauza scriitorilor români aflați la ananghie, a cerut, cu incontestabilă diplomație, și iertare în numele lor, de la Părintele în fața căruia scriitorii greșiseră. Raportul Securității spune că Adrian Păunescu a scris și o poezie în apărarea lui Sorescu pe care o citește celor din anturajul
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
fost încă o întrebare care nu l-a iritat: bardul este bucuros să i se ceară părerea. Vrea, oricît de obosit ar fi, să-i ajute pe oameni să limpezească situațiile. Iată ce crede el azi, 12 septembrie 1998: Intelectualii români nu au fost vinovați că au vrut să-și purifice ființa la o meditație transcendentală. Dacă a existat vreo ticăloșie, vreo perversiune, vinovați sînt cei care au făcut-o, și Elena Ceaușescu, pentru că ea veghea la Ministerul Învățămîntului, care n-
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
vorbească singur.” Și aici, cu o notă de amărăciune sinceră: „Ăsta e avantaj? Ăsta e privilegiu, pe care l-am avut eu, doamnă? Sau e imensa povară pe care trebuia s-o duc fiindcă era vorba de un mare scriitor român? Ce mă interesa pe mine problema lui Gheorghe Zamfir? De ce-l invitam eu în emisiunile mele, în ciuda interdicției, aveam eu un dat, de undeva?” O voce mică-mică de nici nu se aude, propria mea voce, îndărătnică: „Aveați emisiune, ceea ce alții
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
noastră", așa cum o fac francezii, italienii, germanii" ( "Mica soră latină"). Este greșit a invoca o tradiție de câteva sute de ani și a trata cu ironie frazele în care intră Decebal și Traian. Va adânci această idee în Istoria literaturii române: "Suntem niște adevărați autohtoni de o impresionantă vechime". Noi nu suntem primitivi, ci bătrâni". "Creangă arată contemporaneitatea civilizației noastre cu cele mai vechi civilizații din lume, vârsta noastră asiatică". "Factorul etnic" reprezentând "originalitatea noastră fundamentală" s-a menținut printr-o
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
din lume, vârsta noastră asiatică". "Factorul etnic" reprezentând "originalitatea noastră fundamentală" s-a menținut printr-o "tradiție culturală neîntreruptă", văzută eminescian: "ea nu înseamnă altceva decât înaintarea organică după legi proprii și nu este îndoială că organicismul există în literatura română ( Prefață la Istoria literaturii române). Etnicitatea și tradiția au generat specificul, care nu se capătă cu vremea ( și aici, G. Călinescu polemizează cu M. Ralea, după cum polemiza cu E. Lovinescu în problema sincronismului), ci este "un cadru congenital". Specificul, cum
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
Factorul etnic" reprezentând "originalitatea noastră fundamentală" s-a menținut printr-o "tradiție culturală neîntreruptă", văzută eminescian: "ea nu înseamnă altceva decât înaintarea organică după legi proprii și nu este îndoială că organicismul există în literatura română ( Prefață la Istoria literaturii române). Etnicitatea și tradiția au generat specificul, care nu se capătă cu vremea ( și aici, G. Călinescu polemizează cu M. Ralea, după cum polemiza cu E. Lovinescu în problema sincronismului), ci este "un cadru congenital". Specificul, cum bine remarcă și C. Schifirneț
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
cu E. Lovinescu în problema sincronismului), ci este "un cadru congenital". Specificul, cum bine remarcă și C. Schifirneț, nu e o normă, ci o particularitate a unei culturi, caracterul ei inconfundabil, personalitatea ei. De aceea pentru marele critic "Istoria literaturii române nu poate fi decât o demonstrație a puterii de creație române, cu actele ei specifice, arătarea contribuției naționale la literatura universală." În acest sens îi va invoca mereu pe corifei, și antologatorul procedează adecvat reproducând texte de înaltă valoare, precum
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
Specificul, cum bine remarcă și C. Schifirneț, nu e o normă, ci o particularitate a unei culturi, caracterul ei inconfundabil, personalitatea ei. De aceea pentru marele critic "Istoria literaturii române nu poate fi decât o demonstrație a puterii de creație române, cu actele ei specifice, arătarea contribuției naționale la literatura universală." În acest sens îi va invoca mereu pe corifei, și antologatorul procedează adecvat reproducând texte de înaltă valoare, precum M. Eminescu, poet național, Creangă în timp și spațiu. Realismul și
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
chiar unele prelegeri și cursuri universitare, cu toate că nu au totdeauna legătură directă cu tema în discuție. Sensul clasicismului și Domina bona. Adevăratul patriotism G. Călinescu îl definește nu atât în demersuri teoretice, cât în afirmarea unei mari încrederi în literatura română, despre care vorbește cu efectivă mândrie. După ce desenează harta poporului român, a României Mari, prin creatorii ei cei mai semnificativi, unii, strălucite spirite tutelare ale nației, el încheie Prefața citată cu admirabila frază: "Și după toate, după o prea lungă
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
directă cu tema în discuție. Sensul clasicismului și Domina bona. Adevăratul patriotism G. Călinescu îl definește nu atât în demersuri teoretice, cât în afirmarea unei mari încrederi în literatura română, despre care vorbește cu efectivă mândrie. După ce desenează harta poporului român, a României Mari, prin creatorii ei cei mai semnificativi, unii, strălucite spirite tutelare ale nației, el încheie Prefața citată cu admirabila frază: "Și după toate, după o prea lungă desconsiderare de noi înșine, e timpul de a striga cu mândrie
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
măgulit cu «sărumâna» și cu «să trăiți șefule». Nu are spirit arhitectonic, îl domină prostul gust, este individualist, "descurcăreț". Mai toți românii sunt apatici, n-au "simțul eternității" ( 1939), ceea ce contrazice, fie și în parte, afirmațiile capitale din Istoria literaturii române. Apatia însă, din păcate, s-a accentuat mult în perioada comunistă. Unde G. Călinescu are iarăși dreptate este în privința lipsei interesului pentru lectură, cu atât mai gravă și mai întristătoare azi: "Cu cât individul e mai bogat, cu atât citește
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
aveau ce căuta în antologie articole pur propagandistice în slujba P. C. R., precum: 1948, Res-publica, Săptămâna curățeniei, I. L. Caragiale împotriva șovinismului și cosmopolitismului, Patria poporului muncitor și încă altele. Sunt efectiv uluit de prezența într-un volum, consacrat culturii și națiunii române a dezamăgitorului encomion, intitulat Mareșalul Stalin, unde cel care a ucis vreo 20 de milioane de oameni, are în viziunea criticului-publicist "un profil fin și blând ", o măreție făcută dintr-o "aureolă imensă de iubire", în ochii lui "geniali" citindu
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
geniali" citindu-se nici mai mult, nici mai puțin decât "bunătatea ". Ce a vrut autorul antologiei să demonstreze n-am înțeles în ruptul capului. Revenind la tema cărții, rămânem cu ideile capitale despre națiune, vechime, tradiție, specific din Istoria literaturii române, despre psihicul și mentalitatea românului din alte câteva articole antebelice, conferințe și fragmente de monografie, unde sunt ilustrate adesea în mod strălucit. Restul cred că e mai bine să fie uitat, înmormântat în presa și antologiile prea generoase ale epocii
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
evita catastrofa căderii felinului ( masculinul de la felină). Prim plan cu forțele de ordine privindu-se întrebătoare, chiar discutând și gesticulând ceva spre copac, dovadă că le frământă problema. Și, în sfârșit, în sfârșit... S-a găsit soluția: un viteaz ostaș român e gata să-și dea viața pentru onoare, patrie și pisic. Se urcă în copac viteșește ( repet) urmărit de cameraman, și toată suflarea ( tăiată) a celor prezenți. Prinde pisicul, coboară și, cu el pe-un umăr raportează cu mândrie și
Oscar pentru un pisic by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13674_a_14999]