2,724 matches
-
Sală - la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 419-424. Pana Dindelegan, Gabriela (editor), The Grammar of Romanian, Oxford University Press, Oxford, 2013. Ploae Hanganu, Mariana, Português contemporâneo. Fonologia. Vocabulario, Tipografia Universității București, 1981. Posner, Rebecca, The Românce Languages, Cambridge University Press, Cambridge, 1996. Pușcariu, Sextil, Limba română, vol 1: Privire generală, Fundația pentru Literatură și Arta "Regele Carol ÎI", București, 1940 (reeditare 1976); vol. 2: Rostirea, ediție îngrijita de Magdalena Vulpe, Studiu introductiv de Andrei Avram, Editura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1999; Ratengo kara rumaniago he-rumania goshi, Osaka, 2001; Del latín al rumano, Unión Latină/Univers Enciclopedic, Paris/București, 2002; Dal latino al romeno, Edizioni dell'Orso, Torino, 2004; From Latin to Romanian. The historical development of Romanian în a comparative Românce context, Românce Monographs, University of Mississippi, 2005. Sală, Marius; Munteanu, Dan; Neagu, Valeria; Șandru-Olteanu, Teodora, El léxico indígena del español de América. Apreciaciones sobre șu vitalidad, Editura Academiei, București, 1977. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
kara rumaniago he-rumania goshi, Osaka, 2001; Del latín al rumano, Unión Latină/Univers Enciclopedic, Paris/București, 2002; Dal latino al romeno, Edizioni dell'Orso, Torino, 2004; From Latin to Romanian. The historical development of Romanian în a comparative Românce context, Românce Monographs, University of Mississippi, 2005. Sală, Marius; Munteanu, Dan; Neagu, Valeria; Șandru-Olteanu, Teodora, El léxico indígena del español de América. Apreciaciones sobre șu vitalidad, Editura Academiei, București, 1977. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1989
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Louvain, 1988. Simenschy, Theofil; Ivănescu, Gheorghe, Gramatică comparată a limbilor indoeuropene, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1981. Simenschy, Theofil, Gramatică limbii latine, Editura Viața Românească, București, 1924. Solodow, Joseph B., Latin Alive. The Survival of Latin în English and the Românce Languages, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. Tagliavini, Carlo, Originile limbilor neolatine. Introducere în filologia romanica, Versiune românească îngrijita și coordonată de Alexandru Niculescu, traducere: Anca Giurescu și Mihaela Cârstea-Romașcanu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1977. Theban, Maria, Português contemporâneo. Morfologia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
rare languages, many of them being imperilled or recently disappeared. The Romanian linguistics of world languages has remarkable representatives, famous worldwide, who wrote important works, many of them published or translated în internațional languages. For instance, the Romanian school of Românce linguistics is considered one of the best în the world. Because the writer of this volume is a disciple of linguistic integralism, a school founded by Eugenio Coseriu, a large part of the book is dedicated to the perspective which
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
and 1965, namely between the publishing of the study Sistema, normă y habla (which was to revolutionize the whole linguistic thinking of the latter part of the 20th century) and the presentation at the 11th Internațional Congress of Linguistics and Românce Philology at Madrid of the study Sincronía, diacronía y tipología (published în 1968). Most linguists, some of them very good connoisseurs of Eugenio Coseriu's work have seen în it the change from the famous trichotomy system-norm-speech to the quadrichotomy
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
oferit tribunelor înmărmurite o mostră de ceea ce înseamnă să fii campion al lumii, câștigând finala cu un avans uriaș nu numai față de a doua clasată ci de tot restul finalistelor, grupate la un nivel valoric evident departe de cel al româncei. Faptul că însuși președintele F. I. S. A., Thomas Keller a oficiat festivitatea de premiere, felicitând-o personal pe timișoreancă a fost nu numai o onoare pentru noi, dar și o mare recunoaștere venită chiar de la conducătorul canotajului internațional. După campionatul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
relații și colaborări. Un punct culminant al problemei a fost atins prin declarațiile oamenilor politici italieni și a celor din administrația Romei. Senatorul de dreapta Piergiorgio Stiffoni, de exemplu, declara în aprilie 2007, imediat după uciderea italiencei Vanessa Russo de către românca Doina Matei în metroul din Roma,: "De zece ani de zile acești domni din Est, cunoscuți ca bețivani violenți, asasini, care exploatează minorii și copiii, criminali ai străzii, vin în țara noastră pentru a comite infracțiuni". Pe 4 februarie 2009
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
nouă achiziție” îl urmărește pretutindeni (este considerată a doua soție oficială și a murit la Belgrad în anul 2010, în vârstă de 90 ani), la începutul războiului, în viața liderului iugoslav pătrunde Davorjanka Paunovici (numele de familie corect, Păun, fiind româncă din Valea Timocului), inițial secretara să. Rămasă însărcinată este obligată de împrejurări să dea copilul în adopție, în timp ce Tito criticat de tovărășii de idei promite că după război o va lua în căsătorie. Tânără îi va sta multă vreme aproape
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
vor cunoaște o dezvoltare constantă, partea cipriotă fiind gata să răspundă cu toată disponibilitatea oricăror solicitări sau propuneri ale părții române. Relațiile dintre Ambasadă și Comunitatea română din Cipru Încă de la prima convorbire, în cadrul unei vizite la Ambasadă, cu o româncă, am decis să sugerez, cu titlu de consultare, o reuniune cu toți foștii studenți de la facultățile din România și cu soțiile lor, mai ales cele născute în țară și care își păstrau cetățenia română. Ideea a prins și a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
10 persoane care formam colonia română din ambasadă eram invitați la o masă prietenească în zona munților Trodos, oferită de foștii studenți în România șefului misiunii diplomatice a României, familiei acestuia și celorlalți colaboratori. Această masă era dovada că toate româncele stabilite în Cipru prin căsătoriile mixte din perioada comunismului reveniseră la sentimente mai elastice, comunicau între ele, erau chiar bune colege, spre satisfacția soților lor. În cuvântul de salut, de bun venit în "inima Ciprului" cum erau considerați munții Trodos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
lăcaș de cult dintre cele mai importante din punct de vedere istoric, alături de bisericile din Peristorina și cea a sfântului Barnabas, tipice pentru bizantinismul mediu cipriot. * Mă limitam, în acele condiții, la relațiile cu ciprioții. Pe cât era posibil răspundeam invitațiilor româncelor și soților lor care lucrau indiferent de temperaturile cu care ei erau deja obișnuiți. Așa am reușit să răspund unor invitații amabile. O primă vizită în afara Nicosiei am efectuat-o la unul dintre liderii diasporei. Datorită profesiei soția fiind medic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
și începând din acea vineri făcând obiectul unui soi de trafic de carne vie. Dar să reamintim evenimentele, așa cum s-au desfășurat. Sâmbătă dimineața, pe la orele șase, primeam un telefon de la șoferul-administrator, care mă informa că la ambasadă sosise o româncă disperată care voia să discute cu șeful misiunii. Înainte de orele șapte eram la ambasadă, să discut cu o femeie speriată, care mi-a relatat: Sunt din București, am sosit azi noapte cu avionul "TAROM" în Cipru, împreună cu fata unei prietene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
permisiunea domniei voastre, vă voi relata o situație petrecută azi noapte la sosirea avionului "TAROM" la Larnaka, care poate deveni deosebit de gravă, dacă organele de resort cipriote nu vor acționa prompt și responsabil. I-am relatat tot ceea ce îmi povestise românca turistă. Acum, femeia din București se află la ambasadă? Da, este într-un birou alăturat, pune pe hârtie ceea ce v-am relatat mai devreme. Vă rog s-o rețineți în ambasadă până când colaboratorii mei vor reuși să afle despre cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
oferit cafea celor patru însoțitori, dintre care doi erau îmbrăcați civil. Ei îmi mărturisiră că îl reținuseră pe cel care plătise transportul din România și că acesta va rămâne în "custodia" până când vor fi aduse probe că integritatea fizică a româncei sechestrate nu fusese atinsă. Șeful echipei mă rugă să îl ajut, ca translator, în convorbirea cu tânăra româncă. A întrebat-o dacă a fost agresată fizic, dacă a dormit în casa patronului, dacă a avut contact sexual cu cineva din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
cel care plătise transportul din România și că acesta va rămâne în "custodia" până când vor fi aduse probe că integritatea fizică a româncei sechestrate nu fusese atinsă. Șeful echipei mă rugă să îl ajut, ca translator, în convorbirea cu tânăra româncă. A întrebat-o dacă a fost agresată fizic, dacă a dormit în casa patronului, dacă a avut contact sexual cu cineva din casa unde fusese condusă de șoferul autoturismului, dacă i s-a oferit să bea alcool, vin sau suc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
cu curaj: Nu, tanti, sunt fată mare. În vinerea următoare, cele două femei s-au întors cu avionul înapoi la București. Astăzi nu le mai știu nici numele, nici ce au devenit. Întâmplarea mi-a adus în memorie reacțiile unor românce din timpul mesei din munții Trodos. Din vara anului 1991, insula Ciprului devenise un fel de pământ al făgăduinței. Explicația era foarte simplă: două curse "TAROM" pe săptămână, intrarea fără obligația de a avea o viză pe pașaport, o comunitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
am ajuns la sediul ambasadei, i-am telefonat "patronului". Acesta a venit la misiune, am discutat foarte civilizat, i-am propus să schimbe regimul inuman al muncitorilor români, fără să apelez la autoritățile locale. Dacă era vorba de o tânără româncă, evenimentele aveau alte trasee. Cel mai convenabil era, fără îndoială, vizita civilizată la ambasadă pentru un sfat sau o comunicare a unei intenții foarte serioase de căsătorie cu un român, lucrător în Cipru sau chiar cu un cipriot. După întoarcerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
data de 3 iulie, cu o zi mai devreme decât era normal, întrucât americanii respectă zilele libere ale propriilor cetățeni, aveam privilegiul ca în ziua de 4 iulie să oficiez o nouă căsătorie, aceea a unui tânăr cipriot cu o româncă angajată ca ospătăriță la un restaurant din orașul Larnaka. În iulie și august, deși luni de vacanță, eram într-un fel obligat să rămân în activitate pentru a avea un an de la concediul anterior și pentru a pregăti centrul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
spectacol al Vioricăi pe sacra scenă de la Palais Garnier a fost în 1970. Bondeville a fost ales în 1964 secrétaire perpétuel al Academiei de Arte Frumoase. Viorica i-a fost a patra soție. Se cunoscuseră la Toulouse, în 1964, când românca obținuse Marele Premiu la secțiunea Voci Feminine a reputatului Concurs de Canto ăiar Ludovic Spiess distincția similară la Voci Masculine). S-au revăzut cinci ani mai târziu, în juriul aceluiași concurs, el devastat de moartea soției, Dominique Plessis, ea devastată
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Amicul Fritz, iar pe Puccini nici mai mult, nici mai puțin decât Tosca. Între 1970 și mijlocul anilor 1990, Viorica Cortez a devenit una dintre cele mai importante succesoare ale acesteia, favorizată și de faptul că a fost unica mezzosoprană româncă de renume mon dial, după ce a eclip sat-o rapid pe Elena Cernei. Așadar, una dintre cele mai convin gătoare prezențe feminine, ală turi de Leontina Văduva, Nelly Miricioiu, Ileana Cotrubaș, Mariana Nicolesco, Eugenia Mol do veanu, Maria Slătinaru, pentru
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ușurința cu care acest lucru se întâmplă, precum și faptul că e mult mai ușor să identifici cine și ce fel de persoană e cel care se plânge.138 Pentru clienți, asta înseamnă, adesea, rezolvări mai rapide. Ruxandra Giura, o tânără româncă stabilită la Washington, nu reușea să obțină rambursarea unor bani pe care Austrian Airlines îi încasase dintr-o eroare, într-o încurcă tură la îmbarcare, în decembrie 2010. La telefonul pentru recla mații al companiei nu răspundea nimeni niciodată. A
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
am instalat fie la hotel, fie în locuința încăpătoare a socrilor mici, inspectorul financiar Mitiță Stavrat (fratele generalului, viitor guvernator al Basarabiei) și soția lui, directoarea liceului de fete. Cu acest prilej am constatat - ceea ce am verificat și ulterior - că româncele din protipendada orașelor noastre de vest vorbeau între ele, când se întâlneau, ungurește, obicei care a încetat doar atunci când românii lor au fost nevoiți să-și ia tălpășița împreună cu ele din Oradea și Satu Mare, în urma arbitrajului de la Viena. La balul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
său copil, Mihai, al treilea dintre cei care-i purtau numele, era, în realitate, răsadul lui Godini) și menajul lor a constat în mare măsură în producerea de urmași, ceea ce nu a împiedicat, se pare, intensa viață socială a prolificei românce, prin viață socială înțelegându-se mai ales jocul de cărți. Godini, care nu agrea pokerul, a fost din păcate un om slab; acceptând, la sugestia ROCHIA DE BAL soției, abandonarea unora dintre copii rudelor, care i-au adoptat, nici de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
zile de emoții. Nu se poate spune că nu era gentil. Ne studiam. Citeam afară cu pretextul că învăț limba pentru a putea conversa. Îmi arunca priviri clar nemulțumite. Nu era interesat de conversație. Am aflat apoi că avusese o româncă în casă, de asta voia tot româncă. Am cunoscut-o apoi. Era o fată de 24 de ani, micuță, blondă, gălăgioasă. Îi făcea hatârul. Scotea moșul din toate cele. Printre râsete și vorbe goale mi-a spus că are doi
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]