2,161 matches
-
poate fi compensat decât de o integrare, posibilă prin imitație. Or imitația înseamnă dezrădăcinare de sine, pierdere a identității, scufundare în artificiu, transformarea în marionetă a personajului care își va pierde sufletul. Pentru Kafka, problema migrantului este în centrul tramei romanești. El nu încetează să pună problema asimilării, aceea de a găsi un loc imposibil pentru un erou "deterotorializat"555. Obsesia găsirii locului său este foarte concret reprezentată de către gesturile lui Karl, neîndemânatic cu corpul său care trebuie să se ghemuiască
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Therezei este și ea semnificativă pentru o experiență americană fără iluzii. Celelalte povestiri ale lui Kafka scrise în aceeași epocă 570 ne lasă să ne gândim la o soluție fatală și a cărei logică este înscrisă în toate secvențele structurii romanești. În parcursul său picaresc Karl Rossmann termină întotdeauna prin a fi desemnat ca parazit și expulzat. Ostilitatea sau indiferența oamenilor aduce la coborârea, chiar nimicirea (ca în povestirea maicii Thereza) a subiectului care nu poate să-și găsească un loc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Editions de l'Armaçon, 1995. 238 "Ca și sentimentele, conjuncțiile de coordonare par niște ornamente de care libertinii știu să se lipsească. Dragostea se reduce la o dorință și decența la un cod monden" (Michel Delon, op. cit. p. 7). 239 Romanescul și surpriza merg prin tradiție bine împreună. Crébillon face aluzie la aceasta în Rătăcirile inimii și minții: Această pasiune se năștea în mine printr-una din acele surprize care caracterizează în romane marile aventuri". 240 Vezi La surprise, selecția textelor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
plăcută le-ar fi despăgubirea... Și apoi, la urma urmei, plăcere dar fără poticneli, necazuri și tirania unor obiceiuri" (Vivant Denon, op. cit., p. 53). 245 Trimitem la excelentul studiu a lui Ludovic Michel, La mort du libertin. Agonia unei identități romanești, Larousse, col. "Découvrir", "Jeunes Talents", 1993. 246 Vivant Denon, op. cit., p. 61. 247 Marmontel, "L'heureux divorce", în Contes moraux. 248 Dorat (Claude-Joseph), Les sacrifices de l'amour, 1771. 249 La Place (pierre-Antoine de), Les erreurs de l'amour propre
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
voix). 638 OC, II, 418. 639 Citat de către Sainte-Beuve, Causeries du lundi, I, Garnier Frères, f.d., p. 160. 640 Ar fi, evident, multe de spus asupra acestei chestiuni care, de la Cervantes la Flaubert și la Calvino, a alimentat multe creații romanești și a constituit obiectul a numeroase studii; vezi Wolfgang Iser, Der Akt des Lesens: Theorie äthetischer Wirkung, München, fink, 1976; A. Montandon (ed.), Le Lecteur et la lecture dans l'oeuvre, Presses Universitaires Blaise Pascal, Clermont-Ferrand, 1982; Michel Picard, La
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bătrânețe, un anume portret al meu și al generației spirituale de care aparțin s-ar putea desprinde ca din ceață sau peșteră...". O monografie în toată puterea cuvântului, care ar fi putut totuși exploata mai mult, laolaltă cu opera, existența romanescă a ,minerului filozof". Chiar și așa, debutul lui Antonio Patraș e sinonim cu scrierea celei mai bune cărți despre Ion D. Sîrbu din câte avem.
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
romanul deține și privilegiul dezbaterii momentelor de criză care inflamează umanitatea unui timp. O poate face în registru serios-impresionant sau în excese analitice discret minate de un umor conținut, dar nu mai puțin îngrijorător. Acest al doilea tip de experiență romanescă i-a reușit exemplar lui Karel Capek nu numai în Fabrica de absolut (1922), dar și în Război cu salamandrele (1936), roman ce pare o continuare a celui dintâi prin personaje și discurs excesiv. Numai că este extrapolat la o
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
demonstrarea romanității românilor. În același an Eminescu scrie în Curierul de Iași un scurt necrolog al celebrului romanist Friedrich Diez (1794-1876) pe care îl elogiază pentru faptul "de a fi nimicit pe cale științifică toate basmele despre originea slavă a limbei romanești" - Diez a studiat limba română în contextul limbilor romanice. Pentru Eminescu originea romană este premisa istoriei naționale. Faptul că regatul lui Decebal s-a romanizat în atât de scurtă vreme se explică în opinia lui Eminescu prin aceea că geto-dacii
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
Maiorescu, nici Lovinescu, nici Călinescu nu ne mai pot ajuta cu nimic." l E de reținut și mărturisirea că excepționalul prozator, revelat deplin abia odată cu memorialistica din Caietul albastru, a visat mereu să-și poată povesti viața într-o sumă romanescă și că abia în ultimele două decenii s-a dedicat construirii acestui proiect, din care a fost publicată prima parte, compusă ca un palimpsest: jurnalul din 1954-55, Timp mort, și comentarii tîrzii din anii’90, Remember. Ce urmează? "Anii de
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
reprezintă lumea, în știința lor, fizicienii erei atomice și modelul lumii din romanul pe care ei îl înțeleg și acceptă. E bizar, dar adevărat: niște intelectuali care citesc lumea fizică prin prisma lui Einstein și Heisenberg continuă să citească lumea romanescă prin vechea grilă newtoniană. Altfel spus, rămîn atrași de realismul romanului din secolul al XIX-lea, incapabili să admită relativismul noului roman post proustian. Acest fapt n-are decît o singură explicație, aceea că fiecare domeniu al cunoașterii - umaniste sau
Cum se înțeleg intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16675_a_18000]
-
nestatornic, primul volum din trilogia La Medeleni. Îi urmează, tot la distanță de un an, Drumuri și Între vînturi. Olguța, Monica și Dănuț cresc, iubesc, suferă și chiar mor (cazul Olguței) într-o lume atît de diferită de orice „cadru romanesc” cunoscut, încît fenomenul începe să poarte un nume: medelenism. Dincolo de rostirile critice cu accent pe toate bunele și relele acestui stil „liric” și „estet”, se dezlănțuie un public pătimaș ce reclamă neostoit din partea autorului autografe, conferințe și ... explicații cu privire la identitatea
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
ele, adeseori descurajante, practic neglijabile în desfășurarea acțiunii". Sau această execuție gravă, punînd la contribuție citate edificatoare, aidoma unor corpuri delicte: "Petre Sălcudeanu scrie rudimentar, cu o lipsă de har stilistic neîndoielnica. oricît de serioasă ar fi înzestrare de dulgherie romanesca a unui autor, ea nu poate suporta tot greul. Iată cum poate fi comentat de scriitor zbucimul lăuntric al unui erou: aCu toate că încerca să se convingă că n-are pentru sora Verona nimic deosebit, în ultima vreme tot
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
Un epilog stăruie, cam didactic, asupra ideii că Toma e întruparea ultima a celorlalți eroi ai românului, prototipul, împreună cu Ileana, al perechii eterne. Român sau, cum a apreciat Călinescu, un fel de poem metafizic, cartea e, totuși, modestă că narațiune romanesca. Și, pe deasupra, aglomerată etnografic (de hărnicia documentarii), de aceea, binișor exotică. Scriitorul a voit să realizeze o performanță. A izbutit, demonstrînd chiar invenție epica. Din păcate, nu a izbîndit pe plan estetic. Dl Ion Simut pledează contrariul în densă lui
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
Articolul 1 Se aprobă trecerea în proprietatea publică a statului și în administrarea unor instituții publice beneficiare a bunurilor imobile împreună cu dotările specifice activității din patrimoniul Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A., identificate conform anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri obligațiile Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A. față de bugetul de stat, reprezentând impozite, taxe, majorări de întârziere și
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 13 noiembrie 2002 privind trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile şi dotări specifice activităţii din patrimoniul Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A., supuse executării silite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145986_a_147315]
-
a bunurilor imobile împreună cu dotările specifice activității din patrimoniul Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A., identificate conform anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri obligațiile Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A. față de bugetul de stat, reprezentând impozite, taxe, majorări de întârziere și penalități de întârziere aferente acestora, datorate în anul 2002 conform legii și neachitate până la data de 11 noiembrie 2002, se sting cu valoarea declarata de societate a bunurilor
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 13 noiembrie 2002 privind trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile şi dotări specifice activităţii din patrimoniul Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A., supuse executării silite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145986_a_147315]
-
imobile împreună cu dotările specifice activității, prevăzute în anexa nr. 1, și valoarea de evaluare a acestora efectuată în conformitate cu dispozițiile legale privind executarea creanțelor bugetare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată calculată potrivit legii. ... (2) În cazul în care Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A. nu achită până la data de 16 decembrie 2002 diferențele în minus rezultate în urma regularizării, acestea pot fi stinse până la data de 19 decembrie 2002 cu valoarea altor noi imobile identificate de Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A. cu instituțiile publice
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 13 noiembrie 2002 privind trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile şi dotări specifice activităţii din patrimoniul Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A., supuse executării silite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145986_a_147315]
-
care Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A. nu achită până la data de 16 decembrie 2002 diferențele în minus rezultate în urma regularizării, acestea pot fi stinse până la data de 19 decembrie 2002 cu valoarea altor noi imobile identificate de Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A. cu instituțiile publice beneficiare. ... (3) Dacă și după aceasta stingere rămân diferențe în minus, acestea se înscriu în contul Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A., în evidenta pe plătitori, conform legii. ... Articolul 4 Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 682/2001 privind
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 13 noiembrie 2002 privind trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile şi dotări specifice activităţii din patrimoniul Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A., supuse executării silite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145986_a_147315]
-
până la data de 19 decembrie 2002 cu valoarea altor noi imobile identificate de Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A. cu instituțiile publice beneficiare. ... (3) Dacă și după aceasta stingere rămân diferențe în minus, acestea se înscriu în contul Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A., în evidenta pe plătitori, conform legii. ... Articolul 4 Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 682/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile ale debitorilor persoane juridice, supuse executării silite, sunt aplicabile cu
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 13 noiembrie 2002 privind trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile şi dotări specifice activităţii din patrimoniul Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A., supuse executării silite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145986_a_147315]
-
care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 5 (1) Predarea-preluarea bunurilor imobile împreună cu dotările specifice activității, prevăzute la art. 1, se va face în maximum 3 zile de la termenul prevăzut la art. 3 alin. (1) între Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A. și instituțiile publice beneficiare. (2) Până la această dată bunurile rămân în custodia Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A. pe cheltuiala proprie. ... PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu București, 13 noiembrie 2002. Nr. 1.269. Anexa
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 13 noiembrie 2002 privind trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile şi dotări specifice activităţii din patrimoniul Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A., supuse executării silite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145986_a_147315]
-
prevăzute la art. 1, se va face în maximum 3 zile de la termenul prevăzut la art. 3 alin. (1) între Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A. și instituțiile publice beneficiare. (2) Până la această dată bunurile rămân în custodia Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A. pe cheltuiala proprie. ... PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tanasescu București, 13 noiembrie 2002. Nr. 1.269. Anexa 1 Anexa 2 1. Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București va efectua evaluarea bunurilor imobile
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 13 noiembrie 2002 privind trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile şi dotări specifice activităţii din patrimoniul Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A., supuse executării silite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145986_a_147315]
-
primite comisia analizează și decide asupra sumei cu care urmează a se efectua regularizarea prevăzută la art. 3 alin. (1) din hotărâre. 4. În baza deciziei comisiei Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București va solicita Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A. regularizarea prevăzută la art. 3 alin. (1) din hotărâre până la data de 10 decembrie 2002. 5. Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A. datorează taxa pe valoarea adăugată utilizata la stingerea creanțelor bugetului de stat, prin înscrierea acesteia în decontul de
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 13 noiembrie 2002 privind trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile şi dotări specifice activităţii din patrimoniul Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A., supuse executării silite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145986_a_147315]
-
hotărâre. 4. În baza deciziei comisiei Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București va solicita Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A. regularizarea prevăzută la art. 3 alin. (1) din hotărâre până la data de 10 decembrie 2002. 5. Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A. datorează taxa pe valoarea adăugată utilizata la stingerea creanțelor bugetului de stat, prin înscrierea acesteia în decontul de taxa pe valoarea adăugată pentru luna în curs în care se efectuează regularizarea prevăzută la art. 3 din hotărâre. 6. Direcția
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 13 noiembrie 2002 privind trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile şi dotări specifice activităţii din patrimoniul Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A., supuse executării silite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145986_a_147315]
-
la art. 3 din hotărâre. 6. Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București va comunică instituțiilor publice beneficiare ca urmează a se proceda la preluarea bunurilor imobile trecute în proprietatea publică a statului, aflate în custodia Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A., indicând și valoarea de predare. 7. Predarea-preluarea bunurilor imobile și a dotărilor specifice activității se face prin proces-verbal încheiat între Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A. și instituția publică beneficiara, al cărui model se elaborează de Ministerul Finanțelor Publice și
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 13 noiembrie 2002 privind trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile şi dotări specifice activităţii din patrimoniul Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A., supuse executării silite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145986_a_147315]
-
preluarea bunurilor imobile trecute în proprietatea publică a statului, aflate în custodia Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A., indicând și valoarea de predare. 7. Predarea-preluarea bunurilor imobile și a dotărilor specifice activității se face prin proces-verbal încheiat între Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A. și instituția publică beneficiara, al cărui model se elaborează de Ministerul Finanțelor Publice și se aproba prin ordin al ministrului finanțelor publice. --------
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 13 noiembrie 2002 privind trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile şi dotări specifice activităţii din patrimoniul Societăţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A., supuse executării silite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145986_a_147315]
-
75.296 1.4 traduceri Pagina 150.592 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Multiplicare, aranjare, ambalare ────────────────────��───────────────────────────────────────── Multiplicare CD, aranjare, ambalare ────────────────────────────────────────────────────────────── - inscripționare Bucata 5870 ────────────────────────────────────────────────────────────── - tipărire eticheta Bucata 4696 ────────────────────────────────────────────────────────────── - tipărire coperti Bucata 5870 ─────────────────────────────────────��──────────────────────── - aranjare eticheta, ambalare Bucata 3759 Capitolul III SERVICII CONSULTANTA LICENȚE în vederea promovării exporturilor romanești Nr. Capitolul IV TARIF ORA CALCULATOR COST ORA CALCULATOR ................... 119.307 lei Capitolul V SERVICII ORGANIZARE TÂRGURI ȘI EXPOZIȚII ÎN STRĂINĂTATE ALTELE DECÂT CELE CONFORM Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 120/2002, cu modificările și completările ulterioare nr. Denumire
ORDIN nr. 702 din 11 octombrie 2004 privind aprobarea nivelului tarifelor percepute de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162099_a_163428]