4,274 matches
-
din Istanbul. Suntem în apropierea capitalei. Densitate peste 90 locuitoripe kilometru pătrat. Speranța de viață la naștere 67 deani.“ Stewardesa așteaptă, privind nemișcată clientul. Elegant, cărunt, senator, pastor, lord, majordom, ce-o fi fost. Părul alb, ondulat, fruntea îngustă, ridată, roz, ochii umezi, urechile mari, nasul prăbușit, gura căscată, gulerul apretat, cravata bordo, buzele ritmând cuvinte fără sunet... Nici un sunet. Zbor lin, fără zgomot. De parcă ar avansa pe loc, în burta unui rechin argintiu, încremenit în marele acvariu ceresc. Platou cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tăcere, de mai multă vreme, cum femeia tot împingea palmele în pervaz, ca pentru un ultim contact concret, liniștitor, cu realitatea. În fâșia laterală a oglinzii se vedea un tânăr bărbat chel, cu favoriții lungi pe un obraz rotund și roz. Sprâncene scurte, ochii mari, mlăștinoși. Da, își amintea de acest fiu... un elev ordonat, premiant fără eforturi și bun sportiv. Directorul liceului nu-și stăpânise uimirea: „Eminentul nostru Mircea Claudiu Vancea! A furat, închipuiți-vă, doamnă, portofelul unui coleg!... O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
recunoscu, începu, parcă, să se zorească. Se grăbea, da, grozav se mai grăbea. Dintr-odată, începu să se grăbească, năuc, și iar se opri. Concediu, dada, era în concediu, dar unde s-o pornești în sezonul incert, acum e pâclă roz și peste o oră zăduf și peste alte trei șuieră cu rafale de gheață. La Antonel, la Toni, dada, la doctorul Marga... între semenii noștri zurlii se găsește totdeauna ceva să-mi pună sângele în mișcare. La Marga, la dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
însăși. Zâmbetul dintotdeauna: oblic, ondulat. Partenera întinse mâinile delicate spre maestru. Fața se luminase de acea frumusețe fragilă și sălbatică, de adolescentă vicioasă. Se tot deschidea închidea la halat. Zâmbea complice, dezvelea clape albe, colți albi. Buzele se umeziseră, fragede, roz. Privea cu sfială spre maestrul prestidigitator, dar și cu o lucire de pradă. Gingășie lubrică, maternă. Nici n-o vedea, nasolul! Aruncase, dintr-o mișcare, geanta în cui. Nu vedea pe nimeni, nu-și amintea nimic, nu-i păsa. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Hai sictir!... Șuieratul cuvintelor încolăci aerul verzui și se prelungi, parcă, într-o mână lungă, albă. Din mâneca mătăsoasă căzu pe pupitrul roșu o pungă albă, lucioasă. Degetele lungi, de abanos, scoaseră din punga de hârtie o bomboană. Lungă, paralelipipedică, roz. Apoi, alta, cafenie, cilindrică, lucioasă. Dulciuri, zaharicale, bomboane! Se auzi un chicotit scurt. Gina se apucă să ronțăie, cu frenezie, otrăvurile. Tovarășe Orest, L-am abordat, în sfârșit. Palavragiul nu prea vrea să converseze cu mine, se pare. Răspunde politicos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
al portierei trântite. Tolea sălta, zurliu, tinerește, cu geanta pe umăr, spre intrarea hotelului TRANZIT. Ziua își confirma repertoriul, dar amurgul nu pacifica. Degajări de magneziu și iod ridicau în aer uriași păuni pastelați, curcubee de fosfor. Ceață fumurie și roz. Cerul înghețat, timpul înghețat. Domnea, deplină, noaptea de primăvară, marea ospitalieră, marea noapte ospitalieră care ne iartă râsul și ne înghite hoitul. Dintr-odată, frisonul știut. O scuturare de umeri. În sfârșit, noaptea care ne reia, ne redă, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
etichete colorate. Dreaptă, goală. Bucle blonde, mâini lungi, albe, chip suav, de băiat. Cearcăne de fard vânăt. Un trup lung, de efeb. Domnul cel cărunt, turistul, zâmbi androginului. Buzele sale ritmau cuvinte cuvinte cuvinte, dar fără sunet, nici un sunet. Chipul roz al bătrânului, gulerul țeapăn, cămașa de azur, cravata bordo, botul batracian deschis închis deschis, fără sunet, gura amfibie clămpănind vorbe fără sunet. Ritmic se mișca și mustăcioara tânărului său însoțitor, ghidul, patrula. Manechinul aștepta, cu tava întinsă, comanda. Cămașa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
trecutul jur-împrejur , captivul se pierdu, se pierdu. Reveni, se spulberă iarăși și iarăși reveni, băiat bucălat și peltic. Un înger bucălat, cu zulufi, aterizat la picioarele băncii. Pantalonași de doc albastru, vestă tirolez. Ochi imenși și reci, degete scurte și roz. Copacii unduiau, clipocea lacul, lacul codrilor albaștri, liliacul înflorit și privighetorile Edenului în care mișunau santinele și țiuiau antenele iscoadelor și se lățea, victorioasă, puterea subteranei. Privea fermecat plicul lucios, scrisoarea. Trase plicul, trase spre sine, de la capătul băncii, plicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să-ți spun cu ar reacționa, dar până la urmă s-ar putea să-i placă ideea. Și mai e și Rufus. NATHAN: Cine e Rufus? HARRY: Tânărul care lucrează la casă, în anticariat. Jamaicanul înalt, cu pielea creolă și boa roz. Acum câțiva ani, când l-am găsit, plângea de sărea cămașa pe el în fața unei clădiri din West Village și l-am adus acasă cu mine. De-acum, aproape că l-am adoptat. Slujba îl ajută să-și plătească chiria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
a restaurantelor și hainelor scumpe și, chiar dacă era doar pe jumătate homosexual, se vădea că prietenul său cel mai apropiat era un travestit negru, care mergea la serviciu etalând o pereche de clipsuri cu strasuri și un boa din pene roz. Dacă duceai un om ca Harry Brightman într-un cătun rustic, țăranii din partea locului aveau să îl gonească din sat cu furci și cosoare. Pe de altă parte, eram aproape sigur că afacerea pe care o cocea Harry era pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
naiba. Cel puțin, dacă era urât puteam să mă consolez. Da, cu asta, e grozav. Acum, Celeste, ai putea să te așezi cât se poate de repede, pentru că și așa suntem destul de în întârziere? E furioasă. Două pete de un roz aprins apar pe pomeții ei ascuțiți. Cu toate astea mă ascultă. Când se așază, aruncă o privire ecusonului meu. Tot Redden, din câte văd. Zâmbește glacial. — Da, sunt prea ocupată pentru dragoste. —Vai, așa spun toate. Doamne, voi, femeile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
știai că... Arată spre pieptul meu. Ce anume ? spun relaxată. Cobor privirea și Îngheț, șocată. Nu știu cum, În timpul mersului, cămașa de mătase mi s-a desfăcut singură la trei nasturi și e larg căscată În față. Mi se vede sutienul. Sutienul roz de dantelă. Cel care mi s-a pătat puțin la spălat. De asta zâmbeau oamenii ăia la mine. Nu fiindcă lumea ar fi un loc drăguț, ci fiindcă pentru ei eu eram Femeia-Cu-Sutien-Roz-Pătat. — Mersi, Îngaim și-mi Închid repede nasturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
meu. În clipa În care mama deschide pachetul cu camera video, de la tata, și cel cu portofelul de la bunicul, sunt surescitată la maximum. Sper din suflet ca mamei să-i placă darul meu. Nu arată cine știe ce, spun Întinzându-i plicul roz. Dar, atunci când Îl vei deschide... — Ce poate fi ? spune mama, curioasă. Deschide plicul, apoi felicitarea Înflorată și rămâne cu ochii la ea. Vai, Emma ! — Ce e ? spune tata. — O zi la spa ! spune mama Încântată. O zi Întreagă, În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Învârte, iar eu mă uit la ea preț de câteva clipe, neștiind ce să zic. Nu e vorba că nu mi-ar plăcea lucrurile croșetate... OK. Ba ăsta e adevărul, nu Îmi plac deloc lucrurile croșetate. Și mai ales bluzele roz decoltate, cu găuri mari. I se vede pur și simplu sutienul. — E... super, reușesc să articulez În cele din urmă. E nemaipomenită ! — Nu-i așa ? Îmi zâmbește fericită. Și am făcut-o atât de repede ! O să-mi fac și fustă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu Mike Appleton, de care era foarte Îndrăgostită, și nu i-am spus niciodată. — Nu ! Sigur că nu ! spun și iau repede o gură de apă. De ce ? Tu ai secrete față de mine ? Pe obrajii lui Lissy se formează două punctișoare roz. — Nu, sigur că n-am ! spune cu o voce extrem de nenaturală. Mă Întrebam doar. Ia ghidul TV și Începe să-l răsfoiască, evitându-mi privirea. Ziceam și eu așa. Ca idee. Păi bine atunci. Ridic din umeri. Și eu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cafea și Încercăm să ne dregem după mahmureala din ajun. Sau, În cazul meu, după despărțirea din ajun. Îți dai seama că-ți mânca din palmă ? Se Încruntă la unghia de la picior, pe care tocmai și-o dă cu ojă roz bebe. În maxim șase luni, te vedeam cu o piatră adevărată pe deget. — Parcă ziceai că, atunci când am acceptat să mă mut cu el, mi-am dat foc la valiză, răspund supărată. — Ei, În cazul lui Connor cred că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cuplu perfect. — Dar... n-am fi fost fericiți ! — Ați fi fost cuplul perfect, spune Jemima, pe un ton de zici că vorbește cu un copil bătut la cap. Firește că ați fi fost fericiți. Se ridică cu grijă, cu bucățele roz de vată Între degetele de la picioare și pornește spre ușă. — Și oricum. Nu există relație perfect sinceră. — Ba da ! Sau cel puțin, ar trebui să existe. — Toată lumea se preface. Și toată chestia asta cu sinceritatea totală e pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
jenă. — Tu și Jean-Paul făceați sex ? — Da ! Își drege glasul. Făceam sex pasional... violent... animalic. Ceva nu e În regulă aici. — Nu te cred, zic, privind-o lung. Nu făceați sex. Punctișoarele rozalii din obrajii lui Lissy devin și mai roz. — Dacă-ți spun ! — Ba nu ! Lissy, pe bune acum, ce făceați ? — Făceam sex, OK ? spune Lissy agitată. E noul meu prieten și... asta făceam ! Acum lasă-mă În pace. Se ridică fâstâcită, Împrăștiind firimituri de pâine prăjită peste tot și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
și Îi calcă cămașa. Și ce dacă are ? Nu trebuie să las toate astea să mă intimideze. — Așa, zic, după ce tot personalul care ne servește dispare. Ce bem ? Am cântărit deja din ochi băutura din paharul femeii În auriu. E roz și paharul e decorat cu bucățele de pepene și arată absolut delicios. Am comandat deja, spune Jack cu un zâmbet, În clipa În care unul dintre chelneri aduce o sticlă de șampanie, o deschide cu zgomot și Începe să toarne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
-mă brusc destul de prost. Doar că... Îmi făcusem atâtea speranțe ! Voiam să o aflu și eu câte ceva despre tine și voiam să ne simțim bine Împreună... să râdem... și-aș fi vrut să văd și eu cum era cocteilul ăla roz, În loc de șampanie. Shit. Shit. Asta mi-a scăpat fără să vreau. — Dar... ție Îți place șampania ! spune Jack, uluit. Tu mi-ai spus asta. Întâlnirea perfectă ar trebui să Înceapă cu șampanie. Nu Îndrăznesc să mă uit În ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
În noaptea adâncă și ploioasă. Dacă mă uit suficient de mult timp pe geam, luminile felinarelor se vor transforma Într-o ceață, ca de caleidoscop. Ca de basm. Prin minte mi se perindă amestecate imagini cu femeia În auriu, cocteilul roz, chipul lui Jack când i-am zis că plec, chelnerul care mi-a adus haina, mașina lui Jack oprind În stație... Nu știu deloc ce ar trebui să simt acum. Nu pot decât să rămân așa, cu ochii pe geam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nu... — Lissy, nu pot să le accept! exclam. Nu pot ! O să creadă că asta Înseamnă că totul e OK Între noi. — Nu, așa e, ai dreptate, spune Lissy călcându-și pe inimă. Trebuie să le trimiți Înapoi. Atinge o petală roz și catifelată de trandafir. Și totuși, ce păcat... — Ce să trimiți Înapoi ? aud o voce sfredelitoare În spatele meu. Glumești, nu ? Of, pentru numele lui Dumnezeu. Acum Jemima a ieșit și ea În stradă, În halat. — Doar n-ai de gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
face un lucru. O clipă, rămânem uitându-ne unul la celălalt În soare. Inima Îmi bate nebunește. Nu prea știu ce ar trebui să fac. Nu doriți să cumpărați niște iarbă-neagră, aducătoare de noroc ? O femeie În bluză de trening roz Îmi bagă brusc În față o legătură acoperită cu folie de aluminiu, și scutur enervată din cap. Niște iarbă-neagră norocoasă, domnule ? — Dați-mi tot coșul, spune Jack. Cred că am mare nevoie de el. Caută În portofel, Îi dă femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Jemima mă scrutează atent. — Lasă-mă cu chestia asta. Cum să nu tragi cu urechea ? Trebuie să fi auzit ceva. Haide, Emma. Ce anume ? Mintea Îmi face un flash rapid spre seara respectivă. Cum stăteam pe bancă și savuram cocteilul roz. Adierea Îmi răcorea chipul, iar Jack și Sven vorbeau În spatele meu În șoaptă... — Nu mare lucru, spun fără prea mare chef. Parcă l-am auzit că-i spunea că trebuie să transfere ceva... și despre un plan B... și despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
orice spațiu în care i se întâmplase să pătrundă, descălțându-se afară în fața ușii, dănțuind în picioarele goale pe covorul moale sau pe dușumeaua cretoasă, ritual pe care l-a repetat de zeci de ori în camera mea, cu felinarul roz din bulevard iluminându-i luciul unghiilor mari de la picioare, cum sta în dreptul geamului înalt, așteptând să ies și eu de sub duș. Tanger a rămas capiu de la pescuitul pe râurile și lacurile cele mari din Rusia asiatică, pe Baikal, pe Enisei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]