3,212 matches
-
Fly, îți vine să spui: timpule, încetinește-ți zborul, să pot privi mai atent lumea! DOCTORII „GARRA RUFA” La baza roții Singapore Fly pe lângă multitudinea buticurilor pline cu suveniruri sau a micilor restaurante, am profitat de terapia cu peștii-doctori „Garra Rufa”, care îți produc o reacție ciudată, ceva între teamă, satisfacție și curiozitate. Aceștia practic ciugulesc, cu gurițele lor mici, celulele moarte de pe piele, tratând psoriazisul, dermatitele de contact, eczemele și alte afecțiuni dermice. Este o experiență ciudată cu atâția peștișori
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Aceștia practic ciugulesc, cu gurițele lor mici, celulele moarte de pe piele, tratând psoriazisul, dermatitele de contact, eczemele și alte afecțiuni dermice. Este o experiență ciudată cu atâția peștișori care se reped, ca pirania din Amazon, asupra prăzii. Noroc că „Garra Rufa” nu au dinți ca aceștia! Ei aspiră celulele moarte de la suprafața corpului prin secreția enzimatică denumită dithranol, punând capăt diviziunii celulare care conduce la formarea pielii moarte. Această substanță stă la baza cremelor dermatologice care ajută epiderma să se regenereze
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
dithranol, punând capăt diviziunii celulare care conduce la formarea pielii moarte. Această substanță stă la baza cremelor dermatologice care ajută epiderma să se regenereze, echilibrând ph ul pielii. Spre deosebire de medicamentele împotriva bolilor de piele și a unor eczeme, medicii „Garra Rufa” nu produc iritații cutanate. Ei rezolvă unele probleme medicale pe care medicii și medicamentele nu le pot rezolva. Aduși din apele Turciei, peștișorii „Garra Rufa” au devenit „specialiști” în diferite tratamente SPA din întreaga lume, în pedichiură, bătături și descuamarea
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
ph ul pielii. Spre deosebire de medicamentele împotriva bolilor de piele și a unor eczeme, medicii „Garra Rufa” nu produc iritații cutanate. Ei rezolvă unele probleme medicale pe care medicii și medicamentele nu le pot rezolva. Aduși din apele Turciei, peștișorii „Garra Rufa” au devenit „specialiști” în diferite tratamente SPA din întreaga lume, în pedichiură, bătături și descuamarea pielii. Mișcarea lor în apă, fuga la grămadă în altă zonă a pielii îți dă senzația de revigorare și bună dispoziție. Este clar că au
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
vechi timpuri. În zilele noastre, a devenit o formă stabilă de tratament în Statele Unite ale Americii și Paris, Londra sau Berlin. Ea provine din Turcia și Orientul Mijlociu, cu ramificații în Asia de Sud Est și Sud Vest. În India, tratamentul cu „Garra Rufa” este combinat cu alte forme de tratament specific locurilor. În urma unor studii, medicii chinezi și japonezi au confirmat valoarea ihtioterapiei în tratamentul unor serii de afecțiuni dermatologice și nu numai. Viața acestor peștișori de 4-5 cm lungime, hrăniți cu fulgi
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
condiții: apă bine oxigenată, curată și fără clor, nivelurile de amoniac și nitriți zero, ph-ul apei cuprins între 6,5 și 7,5, iar temperatura apei între 28 și 32 de grade Celsius. Se pare că o afacere cu „Garra Rufa”, deși prezintă multe dificultăți de a o pune în practică, este foarte rentabilă. Dovada, viteza cu care se extinde în majoritatea țărilor lumii, printre care și în România. SUPERCOPACII DIN „GARDENS DE BAY” În Asia tot ce se construiește ține
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
telefon mobil, iar celularul este o încăpere de mici dimensiuni. Ariel este deținutul care fură lucruri de la colegii de detenție. Elev se traduce prin polițist, școala, prin pușcărie sau poliție, după caz. I se spune albalux deținutului care, obligat, spală rufele altuia. După cazarea în celulă, orice nou deținut este întrebat automat cîți metri are pe factură, altfel spus, cîți ani de detenție a primit. Cînd detinuții aud formula ochi roșii, știu că în zonă urmează să apară comandantul închisorii. Aproape
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a tusei și a altor activități care le-au transformat într-o nuanță a mizeriei. Datorită interdicțiilor de tot felul, sînt nevoiți să-și rezolve problemele prin improvizații rudimentare: cu două fire electrice fierb apă pentru gătit și spălat, usucă rufele pe marginea paturilor sau pe sfori întinse între paturi, transformînd celulele în dizgrațioase spălătorii și bucătării. Cînd ușa celulelor se deschide, vizitatorii sînt izbiți de un val dens de aburi, de un aer fetid, mirosind a boală, infecție, mîncăruri stricate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se deschide, vizitatorii sînt izbiți de un val dens de aburi, de un aer fetid, mirosind a boală, infecție, mîncăruri stricate și haine umezite. Din cauza paturilor suprapuse pe 3 nivele, a distanței mici dintre ele și a sforilor întinse cu rufe, lumina și aerul pătrund cu greu în aceste celule. Ușa de la toaletă deseori lipsește sau este deschisă, iar robinetele de la chiuvetă sînt frecvent stricate, producînd o risipă inutilă de apă, în fața căreia autoritățile se arată mereu indiferente. Condițiile primitive de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acolo pentru a face lucruri frumoase în concert. Am cântat Nuits d’été. Apoi m-a luat o ma șină a ambasadei și am putut să văd vechea Mesopotamie, Tigrul și Eufratul pline de bivoli și de femei care spălau rufe printre ei... Am ajuns pe locul fostului Babilon și nu îmi venea să cred, eu, care am fost îndrăgostită de istorie și am citit atât... Mișuna de copii care veneau și îți băgau în ochi tot felul de bucățele din
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mi se păruse natural. Aici, totul era altcum și altceva decât trăisem până acum; iată-mă trimis parcă la studii undeva, în inima Europei. Deocamdată însă, mai curios era faptul că vremurile se schimbaseră cu desăvârșire. Istoria răsucise ca o rufă udă existența tuturor, storcând-o cu răbdare și indiferență. Lumea în sine era complet înstrăinată de trecut. Catastrofa României Mari, umilința inimaginabilă a acestei catastrofe aduseseră în putere pe legionari și pe generalul Antonescu, care, dacă nu era de-al
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
invită Alain Cottereau, că rezistențele muncitorești la aducția apei propusă de proprietari nu erau motivate numai de teama creșterii chiriei, ci și de apărarea unui mod de viață. Apa la domiciliu însemna sfârșitul unui moment forte al vieții colective: spălatul rufelor la cișmeaua publică. "În această ofensivă a disciplinei muncă-familie, politica echipamentelor urbane a epocii a căpătat un contur clar. Și adesea, devenind rutină, ea a dat rezultate pozitive acolo unde filantropii prea grăbiți au eșuat"52. Dincolo de concepția sa primitivă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
italiana și mi-a confirmat că sunt în algeriană. Mi-a povestit că odată se afla într-o pensiune, într-o cameră la parter. Acolo lucra și acolo dormea. Era vară. Geamurile larg deschise. Lângă geam trona un uscător de rufe uriaș. În puterea nopții a auzit un zgomot... Un hoț voia să intre pe fereastră și tot pipăia sâr mele uscătorului de rufe, pentru că nu pricepea ce poate fi. Atunci Leila a strigat: — Shunt! Speriat de cuvântul necunoscut, hoțul a
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
parter. Acolo lucra și acolo dormea. Era vară. Geamurile larg deschise. Lângă geam trona un uscător de rufe uriaș. În puterea nopții a auzit un zgomot... Un hoț voia să intre pe fereastră și tot pipăia sâr mele uscătorului de rufe, pentru că nu pricepea ce poate fi. Atunci Leila a strigat: — Shunt! Speriat de cuvântul necunoscut, hoțul a fugit! Leila s-a îmbrăcat repede și a ieșit afară. El tot fugea! Ideea e că la necaz, la mânie, la supărare cel
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ne intereseze ce face celălalt, o vorbă poate schimba un drum. Mi-a răspuns: — N-o s-o las! De vreun an, Suzie stă la el. Rita se luptă în continuare cu demonii. Astfel am aflat un alt lucru: murdăria de pe rufe este mereu aceeași, în toate familiile lumii. Scrisoarea 126 Mai ții minte când povesteam că o colegă de muncă avea o bunică pe care o lăsaseră să moară de foame și sete după zece ani de paralizie? Ei bine, pe
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Crăciun, întors de la moară pe la crâșmă. Fiind beat, Crăciuneasa i-a dat bărbatului de mâncare, l-a descălțat de ciubote, l-a dezbrăcat și l-a culcat ca pe-un copil. Crezând că doarme, Crăciuneasa a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse domnul Christos și trebuia scăldat pruncul. - Femeie, sări deodată Crăciun, de ce fierbi noaptea rufe? - Am de spălat ceva în șură, bărbate, că mâine-i ziua ta și n-am rufe curate. Crăciun cel păcătos ațipi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ciubote, l-a dezbrăcat și l-a culcat ca pe-un copil. Crezând că doarme, Crăciuneasa a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse domnul Christos și trebuia scăldat pruncul. - Femeie, sări deodată Crăciun, de ce fierbi noaptea rufe? - Am de spălat ceva în șură, bărbate, că mâine-i ziua ta și n-am rufe curate. Crăciun cel păcătos ațipi iarăși. Când se trezi mahmur, văzu femeia întorcându-se din staul cu lumânarea. Sări ars din pat și porni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse domnul Christos și trebuia scăldat pruncul. - Femeie, sări deodată Crăciun, de ce fierbi noaptea rufe? - Am de spălat ceva în șură, bărbate, că mâine-i ziua ta și n-am rufe curate. Crăciun cel păcătos ațipi iarăși. Când se trezi mahmur, văzu femeia întorcându-se din staul cu lumânarea. Sări ars din pat și porni să-și bată femeia. De frică, aceasta recunocu totul. Crăciun taie mâinile femeii, iar Maica Domnului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de soț frumos și harnic. În postul Paștilor. Să nu se aducă flori galbene, căci nu vor mai oua găinile. La jumătatea postului, se numără ouăle, ca să nu se strice până la Paști. Joi, în săptămâna patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți în loc să li se aducă pomana ce li se dă, se duc lături din spălătură. În vinerea Paștelui, când vine lumea de la biserică, purtând lumânârile aprinse, se ocolește casa de trei ori și se face cruce cu lumânarea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nu se poată apropia duhurile rele, mai ales strigoii și moroii. Lunea să nu dea cineva bani, că toată săptămâna va da. Când cineva primește lunea bani , să se bucure, că toată săptămâna va primi. Lunea să nu se spele rufe, deoarece unul de-al casei va face buboaie. Să nu se ia lunea ouăle de la cuibar, căci va fi părăsit acel cuibar. Cine postește lunea, acela va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Crăciun, întors de la moară pe la crâșmă. Fiind beat, Crăciuneasa i-a dat bărbatului de mâncare, l-a descălțat de ciubote, l-a dezbrăcat și l-a culcat ca pe-un copil. Crezând că doarme, Crăciuneasa a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse domnul Christos și trebuia scăldat pruncul. - Femeie, sări deodată Crăciun, de ce fierbi noaptea rufe? - Am de spălat ceva în șură, bărbate, că mâine-i ziua ta și n-am rufe curate. Crăciun cel păcătos ațipi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ciubote, l-a dezbrăcat și l-a culcat ca pe-un copil. Crezând că doarme, Crăciuneasa a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse domnul Christos și trebuia scăldat pruncul. - Femeie, sări deodată Crăciun, de ce fierbi noaptea rufe? - Am de spălat ceva în șură, bărbate, că mâine-i ziua ta și n-am rufe curate. Crăciun cel păcătos ațipi iarăși. Când se trezi mahmur, văzu femeia întorcându-se din staul cu lumânarea. Sări ars din pat și porni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse domnul Christos și trebuia scăldat pruncul. - Femeie, sări deodată Crăciun, de ce fierbi noaptea rufe? - Am de spălat ceva în șură, bărbate, că mâine-i ziua ta și n-am rufe curate. Crăciun cel păcătos ațipi iarăși. Când se trezi mahmur, văzu femeia întorcându-se din staul cu lumânarea. Sări ars din pat și porni să-și bată femeia. De frică, aceasta recunocu totul. Crăciun taie mâinile femeii, iar Maica Domnului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de soț frumos și harnic. În postul Paștilor. Să nu se aducă flori galbene, căci nu vor mai oua găinile. La jumătatea postului, se numără ouăle, ca să nu se strice până la Paști. Joi, în săptămâna patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți în loc să li se aducă pomana ce li se dă, se duc lături din spălătură. În vinerea Paștelui, când vine lumea de la biserică, purtând lumânârile aprinse, se ocolește casa de trei ori și se face cruce cu lumânarea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nu se poată apropia duhurile rele, mai ales strigoii și moroii. Lunea să nu dea cineva bani, că toată săptămâna va da. Când cineva primește lunea bani , să se bucure, că toată săptămâna va primi. Lunea să nu se spele rufe, deoarece unul de-al casei va face buboaie. Să nu se ia lunea ouăle de la cuibar, căci va fi părăsit acel cuibar. Cine postește lunea, acela va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]