7,372 matches
-
primit vești bune culturale și de la Brăila, orașul de care multe mă leagă prin faptul că mă trag de acolo. La aceste vești culturale brăilene mă voi referi pe scurt în cele ce urmează. La începutul lunii noiembrie s-au sărbătorit la Brăila 150 de ani de la înființarea Liceului „Nicolae Bălcescu“, azi Colegiu. Deși invitat la festivități, ca absolvent din 1953 al Liceului, n-am putut să particip. M-am îmbolnăvit (nefericită idee) chiar în acele zile. Mi-a părut nespus
Vești culturale brăilene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3003_a_4328]
-
Anca Murgoci Sfinții Constantin și Elena, 21 mai, tradiții și obiceiuri. Ce este interzis să faceți pe 21 mai. În fiecare an, pe data de 21 mai, creștinii îi sărbătoresc pe Sfinții Constantin și Elena. În timpul domniei împăratului Constantin, creștinismul a devenit religie recunoscută oficial în Imperiu. Se întâmpla în 313, anul în care Constantin a dat un decret prin care cerea oprirea prigonirii creștinilor. Mama Sfântului Constantin, Împărăteasa Elena
Sfinții Constantin și Elena. Ce este interzis să faceți pe 21 mai by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30060_a_31385]
-
Așa cuvântul devine gură, ochi, membre, Vărsarea duhului în trup, Luminoasă pustiire prin care Orice esență și boltă se măresc Umplându-ne tot atât cât și abisul. * * Durere alchimică de singurătate Și fiecare poartă o cocardă De nuntă pentru a sărbători pustiul. Totul e mai frumos pentru a se stinge. Clopotele vesele ale bisericii Din colțul străzii plutesc Spre râul ce înghite lacom Un trup frumos ce a fost sirenă. Ah! cine va veni să mă anunțe că bucuria Bate de
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
îl recunoaște pe cel care a creat-o și i-a arătat întregul ființei, dar îl recunoaște abia după ce l-a sacrificat. îi place Geniul după ce l-a sacrificat. îl recunoaște, îi place să-l comemoreze, și nu să-l sărbătorească. Și, sute de ani, ascultăm sau citim dintr-un tot, dintr-un întreg, din Geniu, doar fragmentul, ciobul de oglindă, care ne arată "țandăra" de bine și frumos în care vrem să ne recunoaștem. Rămânem în continuare ipocriți puțin. Nu
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
caracterul." Cu Ion Creangă, lucrurile stau, într-un fel, asemănător, dar cu mult mai spectaculos. Vladimir Streinu a scris despre el în mod substanțial încă din vremea când combătea cu fervoare biografismul, sub semnul căruia i se părea că se sărbătorise până și centenarul din 1937. El deduce acum portretul omului exclusiv din operă (totuși autobiografică măcar în punctul de pornire), dispensându-se de biografie. Mai târziu, ca și la Hogaș, va simți nevoia unei întregiri, a unei rotunjiri, lărgind aria
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
atletic degete subțiri strînse în pumn timp înfuriat în vasul închis cum papin a descoperit revolta particulelor de hidrogen mamă mă schimb mă maturizez furînd dar mama se uită pe geam vede o cioară rupîndu-se dintr-un nor de ce îl sărbătorim pe cel născut nu și pe cel care naște ce intenționează o funie aprind bricheta mă ard la deget au luat ficusul din colțul camerei să măturăm deci dar unde o să doarmă pisica și mameloanele roz fine umbra cui le
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15625_a_16950]
-
după o rețetă românească tradițională cu toți cei de față am observat cu satisfacție că primăria de sector a rezolvat cu succes problema câinilor comunitari iar restaurantele chinezești din zonă prosperă. A fost un festin în toată cinstea l-am sărbătorit entuziaști pe domnul senator care scrie poezii ne-a citit câteva poezii patriotice l-am aplaudat frenetic. La plecare domnul senator ne-a dăruit fiecăruia câte o sticlă de Tokai asigurându-ne pe toți că îngrijorarea noastră e fără obiect
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
noastre se sting/ și ne proptim râurile-n piept/ să încălzim chinuitele pietre/ numai sarea de pe cuvintele noastre/ mai pâlpâie în lumânări/ se-aude gâlgâit de securi/ pocăința stâncilor aprinde pustiul// pletele lui Dumnezeu ard în păduri" (Psalm); ,se aud sărbători în zăpada ce arde/ mugurii se dezgheață ca irișii dintr-o carte/ îmi acoperă privirea se urnește gheața devenind apă și lumină/ morile macină făină transparentă peste nemișcatele fețe/ mozaic de ploi prin punctul hoinar/ caut ritmul pătrund în curcubeu
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
sunt un simplu material pentru combustia ideii. Simptomatic, focul își joacă limbile prin aceste poezii: ,chipurile noastre se sting", ,numai sarea de pe cuvintele noastre/ mai pâlpâie în lumânări", ,pocăința stâncilor aprinde pustiul", ,pletele lui Dumnezeu ard în păduri", ,se aud sărbători în zăpada ce arde"... Focuri bengale ale Transcendenței - căci secvența finală (,pletele lui Dumnezeu ard în păduri" ori ,prin tibia lui Dumnezeu") e nu doar la propriu, ci și la figurat una terminus, un capăt de drum, un reper de
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
Havel... Noi protestam atuncea, țin foarte bine minte, pentru eliberarea lui Havel, membrul nostru fondator, și el a trimis un mesaj din închisoare. Anul acesta, Fundația sau Grupul Gulliver împlinește 10 ani și el va veni la București pentru a sărbători cei zece ani, sper să putem publica sau da atunci la televizor și filmul pe care ni l-a trimis Havel, și mesajul lui și toate câte s-au întâmplat în acești 10 ani. M.I.: Chiar e prevăzută vizita lui
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
istoriei literare vigilente și pioase să atragă atenția și să acopere o lacună. În 5 noiembrie 2005 s-au împlinit 125 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu. La Iași, pe unde am trecut nu de mult, evenimentul a fost sărbătorit cum se cuvine prin grija Muzeului Literaturii Române de acolo, datorită inițiativei lui Lucian Vasiliu și a altora. Casa Sadoveanu, de pe Copou, pe care am revizitat-o cu multă plăcere, sărbătorea 25 de ani de când s-a deschis ca muzeu. La
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
pe unde am trecut nu de mult, evenimentul a fost sărbătorit cum se cuvine prin grija Muzeului Literaturii Române de acolo, datorită inițiativei lui Lucian Vasiliu și a altora. Casa Sadoveanu, de pe Copou, pe care am revizitat-o cu multă plăcere, sărbătorea 25 de ani de când s-a deschis ca muzeu. La Chișinău, am asistat la două manifestări: o ședință a Academiei de Științe din Republica Moldova, consacrată lui Mihail Sadoveanu, și dezvelirea unei plăci comemorative la sediul Uniunii Scriitorilor, la 85 de
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
nu este cuantificabila material, miza simbolică nu e lipsită de importanță, căci memoricidul comportă efecte sociale și psihice care dau naștere unor "comportamente specifice" în rândul vandeenilor "că, de exemplu, refuzul de a cânta Marseilleza (cântecul exterminatorilor), refuzul de a sărbători ziua națională la 14 Iulie (sărbătoare care e dedicată Revoluției), refuzul de a se căsători la primărie sub simbolurile republicii (Marianne, portretul șefului statului și tricolorul), și să ceară dimpotrivă că în sala municipală a deliberărilor să fie un crucifix
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
atâtea nerăbdări și neliniști pricinuite de atât de lungi șovăieli. Marele Vizir a fost și el în elementul lui. A dezarmat de unul singur un tren cu muniții în gara Comarnic. Povestea faptei lui are să v-o relateze atunci când vom sărbători victoria. Mi-ar fi teamă să nu-i stric efectul dacă aș face-o eu, cu un condei leneș și din fundul patului. Căci am febră, o febră inexplicabilă și care, cred, n-o să mă slăbească decât atunci când am să
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
Unirea. Sintagma "Unire" o pomenește în proiectul său de peste 50 de ori, ca fiind o formulă new-propagandistică bine aleasă, și prin care își proiectează imaginea de "pacificator al nației". Premierul roman își prognozează deja aniversarea din 2018, când se va sărbători centenarul Mării Uniri, iar această temă este liantul întregului său proiect, care are sloganul "mândria de a fi român". "Unirea nației" devine astfel credibilă pentru electoraltul naționalist, fără ca formularea să fie explicită în programul premierului, mai ales că Victor Ponta
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Sunt strănepotul unui român din Ardeal care în 1917 a cerut cetățenia română și a luptat alături de români pentru marea unire. Sunt nepot de preot de la care am învățat să cred în Dumnezeu. * Vreau să fiu președintele românilor care vor sărbători 100 de ani de la marea unire. * Am învățat de la Traian Băsescu ce să nu fac dacă ajung președinte. În campania pentru președinția României din toamna anului 2014, premierul de la Chișinău, Iurie Leanca, l-a susținut pe omologul de la București. Asta
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Cronicar Centenar Revista Viața românească și-a sărbătorit în luna martie centenarul. Înființată la Iași în martie 1906 de C. Stere, Paul Bujor și G. Ibrăileanu, revista avea să se mute la București în 1930, adunînd de-a lungul timpului în paginile ei semnătura unor personalități ca: C.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
mai ceva decât Cernavodă și Porțile de Fier la un loc... Eh, 24 ianuarie, zi importantă pentru noi toți, mai ales pentru Prefectul de Iași, care și-a asumat răspunderea schimbării istoriei spunându-le păstoriților săi în fața ,reporterilor tv că sărbătorim 167 de ani de la Marea Unire - ceea ce înseamnă că demnitarul ieșean s-a luat după vreun manual alternativ... DINTRE ȘTIRILE TV... 1. La Focșani, domnul Președinte Traian Băsescu le-a făcut din nou figura SPP-iștilor prinzându-se într-o
"Acționar este ăla care are acțiuni" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10936_a_12261]
-
prin Maestrul Corneliu Leu Și am reușit! Vestea cea mare a trecut oceanul! Pentru prima dată în istoria zbuciumată a României, pe data de 31 august anul prezent Și în miile de ani care vor urma (așa sperăm), se va sărbători oficial Limba Română. Eu vă prezint aici afișul Și invitația pe care le-am lansat. Am aflat cu bucurie că Parlamentul României a legiferat Ziua Limbii Române la această dată, pentru a se sincroniza cu frații noștri români de peste Prut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
plastic) tot așa, limba română este o insulă de latinitate într-un ocean slav. Deci, pe 31 august este sărbătoare mare pentru toată suflarea românească. în rezonanță cu țara noastră de origine, Și noi, românii rătăciți prin lumea largă, vom sărbători ZIUA LIMBII ROMÂNE! La Montreal, mai multe organizații românești vor sărbători acest eveniment în câteva locuri, fiecare după priceperea sa, cu cele mai bune intenții. însă noi, scriitorii români canadieni, uniți în Asociația Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR) de aproape
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un ocean slav. Deci, pe 31 august este sărbătoare mare pentru toată suflarea românească. în rezonanță cu țara noastră de origine, Și noi, românii rătăciți prin lumea largă, vom sărbători ZIUA LIMBII ROMÂNE! La Montreal, mai multe organizații românești vor sărbători acest eveniment în câteva locuri, fiecare după priceperea sa, cu cele mai bune intenții. însă noi, scriitorii români canadieni, uniți în Asociația Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR) de aproape 13 ani, împreună cu entități prietene (vedeți Invitația pe care o reproducem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
care o reproducem), nu puteam să-l lăsăm pe Eminescu al nostru singur printre străini, să-l uităm în această zi măreață. Am decis să ne adunăm în Piața României din Montreal, indiferent daca ploua sau ninge... Și să ne sărbătorim limba așa cum se cuvine. Afișul alăturat ne este mărturie. Trăind printre francofoni, nu puteam concepe să organizăm serbarea numai între români. AȘa se face că lângă Eminul nostru din Piața României, vor fi prezente Și personalități montrealeze, care ne vor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
iar norul se numește nor. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci cînd am învățat o altă limbă.” (Nichita Stănescu) Limba română, sărbătorită la maturitate, are o istorie îndelungată. O limbă romanică, vorbită în principal în România și Republica Moldova, are patru dialecte care se disting: 1) daco român, vorbit în România și Republica Moldova precum și în diaspora; 2) aromân, sau macedo-român, vorbit în comunitățile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fapt sărbătoarea copiilor, legată de bucuria zăpezii, pentru jocul cu sania și alte jocuri cu zăpadă... Unii mai cumpărau brazi și-i ascundeau sau îi puneau în balcon și îi ornau de Revelion, ca să știe toți vecinii că nu au sărbătorit Crăciunul. Ce meschinărie!” De o mare putere spirituală, ce revelează superioritatea Laurei și a mediului arhaic din care provine, sunt descrierile pregătirilor ce se realizau pentru întâmpinarea Paștelui: „Datinile acolo erau respectate cu sfințenie. Noaptea învierii era cea mai sfântă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sergentului Musgrave subliniind câteva dintre trăirile sale „... alături de minunații mei colegi, Sileanu, Fiscuteanu, Gingulescu, Tănase Cazimir, ștrengaru, Ileana Dunăreanu, Fana Geică, am vorbit publicului despre destinul omului singur, despre revoltă, anarhism, contestare, despre moartea în picioare”. Ioan Barbu și-a sărbătorit grandios vârsta de 75 de ani. Nu știu cum s-a aniversat la alte vârste, dar, probabil, a ales omagiul la masa de scris. Omul masiv, cu voce ștearsă, striată, dar cu priviri năucitor de mobile, pare extrem de ocupat, dar este omniprezent
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]