3,203 matches
-
Noului Testament. Edițiune nouă, revĕ,dută după tecsturile originale și publicată de societatea biblică pentru Britania și străinătate, Iași, 1874. BIBL.1911 = Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, tipărit cu spesele Societății de Biblii Britanică și Străină, București, Strada Salcâmilor 2, 1911. BIBL.1914 = Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Legii cei Vechi și a celei Nouă (...). Ediția Sfântului Sinod, București, 1914. BIBL.1921 = Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, edițiune nouă, revizuită după testurile originale și publicată de Societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
văd și acușica cum s-a petrecut totul. Ca la cinema le văd. N-aveau casele astea. Era alea vechi, de-a ars mai p-ormă și le-a făcut p-astea. Io am văzut totul că mă suisem în salcâmul ăla de la gard. Mai eram cu o prietenă, Macronela, nu știu dacă o cunoașteți părinte, că a plecat demult din sat. O fată foarte tristă. Dar deșteaptă, de ziceai că s-a născut profesoară, nu altceva! - Erai și tu atunci
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
eu am dus-o la groapă și pă coana Natalița. Am plecat mai devreme atunci, n-am prins bătaia. Dar țin minte, s-au judecat vreo trei ani. - Eram, că venisem cu mama. Stăteam și mă jucam chiar acolo, lângă salcâmii ăia, de i-a tăiat astă vară dom' Soporan. Eram cu dom profesor... |la de-a fugit chiar în anul ăla sau al doilea. Săpa pe deal la cetățuie. Băiatul văcarului, de-l luase de mic un domn de la București
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
așezării noastre și țărmul bulgăresc se vedea până departe, stăteam vrăjit ceasuri întregi și mă rugam Doamne, dă, Doamne, să ajung și eu odată pe malul celălalt, în străinătate, în altă lume... Prin crengile plopilor, ale castanilor, ale teilor, ale salcâmilor, ale corcodușilor, ale tufelor de trandafiri sălbatici, trecea vântul spunând totdeauna ceva și eu, oricât mă străduiam, nu izbuteam niciodată să înțeleg ce zice. Lumina foarte grea și vie, materială, ca un aur topit se aduna în troiene, în dune
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
încredințează niciun rol grav, prezentând, mai degrabă, un tropism vegetal. Femeia face parte din decorul vegetal și din miracolul acestei grădini a deliciilor. Așa cum lasă să se înțeleagă, Cecilia Cuțescu-Storck le conferă grația și mobilitatea vegetației explozive, textură de ficuși, salcâmi, lămâi, smochini și un cactus rătăcit. "Toate le vedem armonizându-se într-o simfonie de tonuri în atmosfera de liniște și de împăcare a sufletului, sub bolta paradisiacă unde păsările cântau ascunse în frunzișuri, în crengi de ficuși sau de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
armonizându-se într-o simfonie de tonuri în atmosfera de liniște și de împăcare a sufletului, sub bolta paradisiacă unde păsările cântau ascunse în frunzișuri, în crengi de ficuși sau de smochini, ce se împleteau între ghirlande de flori de salcâm. Totul apărea ca un arabesc cu tonuri închise pe fondul unui cer de fildeș jur împrejur, înconjurat de un brâu aurit în relief, care îl despărțea de plafon și susținea seria de lunete triunghiulare cu subiecte figurale, tratate decorativ. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Festivalul (foamei, probabil!, n.n.) în prezența delegaților noștri și în comunele Tanacu și Dobârceni unde este în curs de pregătire”. Adicătelea, cum vine asta?! S-au dat festivaluri care erau în curs de pregătire?! Trebuie să recunoaștem că limba de salcâm a tov-ului Bighiu o mai lua, uneori, razna! c. Probleme organizatorice Acest studiu istoric a fost conceput de autor pentru a se lămuri tot publicul cititor cam cât de mult „munceau” tov-ii în acei ani. Bine-nțeles, că nu era
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
prin multe demersuri o stradă din... Moara Grecilor (suburbie a orașului Vaslui) să poarte numele primarului - martir, cu toate că acesta ar fi meritat mai mult. Nomenclatura străzilor Vasluiului e plină de denumiri fade lipsite de orice personalitate ca: Frunzelor, Castanilor, Livezilor, Salcâmilor, Avântului și multe altele. 3. Theodor Râșcanu - între viață și moarte Printre personalitățile vasluiene de mare calibru s-a numărat și Theodor Râșcanu, care în perioada interbelică a publicat o suită de romane importante ca valoare artistică dar și istorică
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
este pentru prima dată când semnalăm politicienilor și edililor vasluieni faptul că memoria unor adevărați eroi ai locurilor noastre sau ai țării trebuie cinstită așa cum se cuvine. Avem în orașul nostru mai multe străzi cu denumiri fade, impersonale, de genul: Salcâmilor, Castanilor, Crizantemelor, Frunzelor și multe altele care ar trebui redenumite corespunzător. Dacă bolșevicii, uneori de circumstanță, s-au grăbit ca în ianuarie 1948 să schimbe numele vechi și cu rezonanță istorică ale străzilor, parcurilor și piețelor vasluiene în unele „de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Eternitatea din acest oraș a fost invadat dela sfârșitul lunei iunie și până azi de refugiați și militari, din care cauză n’a putut fi cosită iarba și bălăriile la timp și nici nu s’a putut curăța puii de salcâmi depe morminte”. Primarul îl ruga pe comandant „...ca în cadrul muncii de folos obștesc, premilitarii creștin ortodocși (subl.ns.), sub privegherea instructorilor, să curețe puii de salcâm, într’o zi, pe care să-i facă mici grămezi”. Sub grava amenințare a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
iarba și bălăriile la timp și nici nu s’a putut curăța puii de salcâmi depe morminte”. Primarul îl ruga pe comandant „...ca în cadrul muncii de folos obștesc, premilitarii creștin ortodocși (subl.ns.), sub privegherea instructorilor, să curețe puii de salcâm, într’o zi, pe care să-i facă mici grămezi”. Sub grava amenințare a „Judecății Justiției Militare”, la data de 16 octombrie 1940 l. „Evreii fac closete pe mormintele morților din cimitir” Această informare poate real și de netolerat în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
al șoselei, iar gunoaiele ce rezultă să le transporte la Bistrița; 2. Să prunduiască strada Ocolul Vitelor, dându-i scurgerea necesară; 3. Să împrejmuiască locul închiriat de la comună și să-l niveleze, să planteze acolo, de jur împrejur, esențele următoare: salcâm, castani, tei - la opt metri distanță; 4. Toate construcțiile ce se vor face în acel loc vor rămâne proprietatea comunei la expirarea contractului”. Rețeaua stradală a orașului a cunoscut o dezvoltare lentă, principalul salt în evoluția numerică a acestora fiind
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de fostul hotel al „partidului” (UCA, acum Europa) l-am văzut pe plutonierul de miliție Stroe care tocmai se pregătea să doboare recordul mondial la alergare cu cascheta în mână. Probabil avea un mesaj urgent de transmis șefilor de pe strada Salcâmilor, unde era sediul miliției iar acum al Poliției municipale. Încet, încet, norul de colb pe care l-a lăsat în urma lui s-a risipit și m am hotărât să mă abat o clipă prin preajma Palatului Administrativ. Pe aici, nicio țipenie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ale mamei. Impresionează, prin sensibilitatea aparte, prin adâncimea trăirilor, poezia închinată mamei de Mihai Eminescu: „O, mamă, dulce mamă, din negura de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt, Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.” („O, mamă...”) Mama rămâne, chiar și dincolo de mormânt, un spirit tutelar, o veșnică alinare, cea care poate oferi
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
cel mai mult iubita, cel mai tare nevasta, și cel mai îndelungat mama.” Proverb irlandez „O mamă, dulce mamă, din negura de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt, Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.” Mihai Eminescu „Ah! Mamă tu! Ce slabă ești! N-ai glas de vifor să jelești, N-ai mâini
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
erau dictate de rangul de avere. Azi, sunt aproximativ 6 vaci, 10 cai, câțiva porci, un număr mic de păsări de curte și 20 de câini (fără vagabonzi). Nu sunt troițe. Cel mai mult impresionează astăzi vegetația deasă, pădurile de salcâm din sat, cele două păduri înconjurătoare, Necorița la apus, Daja (și nu altfel) la sud. Vârsta medie, peste 60 de ani. Încercând câteva „fire genealogice”, fără a cerceta mai în vechime putem consemna ce ne aducem aminte, deoarece preocuparea pentru
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Promovat inspector de specialitate pe criterii profesionale. Astăzi nu mai știm nimic de urmași. 35. Georgel POPA M-am născut într-o zi frumoasă de primăvară binecuvântată de Dumnezeu cu cântec dulce de păsărele și cu aerul înmiresmat de florile salcâmilor în ziua de 18 Mai 1945 din părinții Ioan și Vasilica, în Satul Răcușana, Comuna Giurgioana. În perioada 1952-1956 am absolvit ciclul primar, învățător Hristache Popa; 1956-1959 am absolvit ciclul gimnazial, director Constantin Petronie; 1960-1964 am absolvit ciclul liceal, director
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
turiștilor), Roma, prin măreția de odinioară, Londra, prin cea de azi. Zgârâie nori din New York sunt rodul fanteziei, dezrădăcinaților sorții, desțăraților. Satul Giurgioana e astăzi ca o femeie despletită (doar câteva case ... vechi) cu colții sărăciei răsărind dintre văioagele cu salcâmi (leagănul albinelor și legendelor), dintre pădurile Necorița sau Daja, faimoase prin teii (ce frânghii durabile ...!) seculari, prin stejarii ori fagii care hrăneau turme de porci. Dacă n-aș fi păzit porcii la jir sau ghindă, n-aș ști ... Păstrează, locul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
se afla cârciuma lui Culiță State, unde se aghezmuia tata câteodată. În interiorul porții celei mari, se afla un drumeag care șerpuia, ocolind panta prea mare, pe unde urca repejor droaga cu mortul evreu, tocmai sus, pe deal unde, după niște salcâmi, se afla sinagoga. De la sinagogă, pe un platou destul de mare, se afla cimitirul, cu mormintele sale, care mai de care mai vechi, acoperite cu lespezi de piatră sau de marmură în diverse culori, de la albul imaculat, la negrul mat, cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ce spui, căci noi, aici, la țară..., și, limb, mai gustă din înghețată. - Și după ce a terminat, a scuturat-o de stâlpul porții, da' știi, colea, zdravăn, de mi s-o părut că se zgâlțâie ditamai stâlpul, făcut dintr-un salcâm gros. - Și, și, zi soro mai repede, că fac pe mine! Coana preoteasă, care uitase de înghețata care se prelingea acum pe mână, o sorbi repede și-și linse degetele unse, după care mai trase o limbă ca să se asigure
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fapt aceasta nu este a doua din sat, ci a treisprezecea, și în toate se vând tot felul de bunuri, de la covrigi, rahat și bere și până la ouă de prepeliță, gumari, și scutere. Aici, tot sub un pom bătrân, un salcâm, erau trei moșnegi, foști ceapiști, acum pensionari. Stăteau față în față, așezați pe câte un taburet și pisau scuipatul ce se tot aduna în țărâna din fața lor cu niște toiege cu măciuliile lustruite de atâta purtat în mâinile lor aspre
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
eu vad precum matale Din zi în zi mereu întinerești. O, mama... de Mihai Eminescu O, mama, dulce mama, din negura de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutura salcâmii de toamna si de vânt, Se bat încet din ramuri, îngâna glasul tău... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu. Când voi muri, iubito, la creștet sa nu-mi plângi; Din teiul sfânt si dulce o ramura să
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
să mă apuce de-acolo de pe platformă și să mă tragă îndărăt... - Ei, i-am răspuns strigând și eu, ce este? - Marine! Vezi... Trenul... Atât l-am auzit că zice și l-am pierdut din vedere pe după coroana bogată a salcâmului care străjuia peronul... Scriitorul care aspiră spre o viziune totală asupra lumii se trezește, după o dramatică experiență, în fața unui obstacol de temut: abjecția umană, îi spuneam opt ani mai târziu unui proaspăt prieten, Paul Georgescu, care susținea că un
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
însumi descrisesem cu lux de amănunte uciderea unui cal, violul unei fete pe câmp, isteria unui muribund, țicneala unui băiat care are halucinații pe o colină scăldată în ceață, ețetera, ețetera. Un punct luminos păstram doar pentru o schiță intitulată Salcâmul, apărută în Timpul, dar neinclusă în volumul de debut. De ce? Ce era cu schița asta de o lăsasem deoparte? Nu-mi mai plăcuse? Dimpotrivă, consideram că era lucrul cel mai inspirat pe care îl scrisesem... când tata... într-o zi... cel
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dar neinclusă în volumul de debut. De ce? Ce era cu schița asta de o lăsasem deoparte? Nu-mi mai plăcuse? Dimpotrivă, consideram că era lucrul cel mai inspirat pe care îl scrisesem... când tata... într-o zi... cel mai frumos salcâm... cu securea... de ce oare? Da, Mircea Grigorescu, redactorul șef al Timpului... Cu Miron Paraschivescu la el în birou... Ia ascultă domnule, cât costă un salcîm?... Bonom... entuziast... Două mii costă. Du-te la casierie și-i încasează... Săracul Mircea Grigorescu. Ce-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]