3,827 matches
-
joase ale Dunării. Reprezintă o unitate aparte care se întinde la exteriorul celorlalte diviziuni ale Câmpiei Române, având lățimi maxime în aval de Călărași (peste 30 km). Există, în afara albiei Dunării, numeroase brațe secundare, bălți, grinduri cu zăvoaie (păduri de salcie, plopi etc.), suprafețe drenate și folosite în agricultură, diguri. Pe terasele inferioare sunt așezate sate, orașe cu multe întreprinderi și cu instalații portuare (Calafat, Turnu Măgu rele, Giurgiu, Brăila, Galați), terenuri cultivate. DE REȚINUT Câmpia Română: este cea mai mare
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Gheorghe au fost secționate cele mai mari meandre, realizându-se micșorarea lungimii cursului navigabil și creșterea vitezei apei. Flora este reprezentată prin plante cum sunt stuful, papura, rogozul, nuferii etc., în zonele cu lacuri, gârle și mlaștini, prin arbori ca salcia, plopul, stejarul, frasinul și plante agățătoare (vița sălbatică, iedera etc.), pe grinduri. Pădurea Letea, de pe grindul cu același nume, în plină vegetație are un aspect luxuriant. Fauna este foarte variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul, vulpea, câinele enot, vidra, nurca etc.
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
principale, cu lunci largi, mai ales în regiunile de câmpie, dealuri și munți joși, există o vegetație bogată, iubitoare de umezeală. Pentru că ea se limitează la zona de luncă, mai este denumită vegetație de luncă (zăvoaie). În componența ei intră sălcii, plopi (în câmpie și dealuri), anin (la munte). Acolo unde sunt lacuri, bălți, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În munți există și mlaștini și turbării. Pe terenurile sărăturoase, ca și pe cele nisipoase, s-a dezvoltat o vegetație cu
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari, Drumul la Cărămidărie, Fundătura Grozăvești, Fundătura Ierbăriei, Heleșteul Brîncoveanu, În Cireșul de Hotar, În Șanțuri, La Doi Peri Pădureți, La Drumulețul Arcuit, La Păducel, La Viroaga Cotită, Livedea cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via lui Sergiu, Balta Mitropoliei, Băltiș, Calea Piscului, Dealul Piscului (iată o tautologie toponimică urbană!), Cîmpul Filaret, Cocioc, Drumul Broștenilor, Fundătura Fluturelui, Gîrlița, Grădina cu Duzu, Grădina cu Zarzavaturi, Heleșteul lui Tîrcă, În Băltărie, În Băltiș, În Grindiș
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nuc“), Oravița, Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm“), Sălaj
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm“), Sălaj (< magh. szil, „ulm“ + ágy, „albie de rîu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm“), Sălaj (< magh. szil, „ulm“ + ágy, „albie de rîu“), Teioasa, Valea Teiului, Lipău, Lipia, Lipova, Lipov (< sl. lipa, „tei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm“), Sălaj (< magh. szil, „ulm“ + ágy, „albie de rîu“), Teioasa, Valea Teiului, Lipău, Lipia, Lipova, Lipov (< sl. lipa, „tei“), Hașfalău, Hașag (< magh. hàrságy, „pădure de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sl. bŭkŭ, „stejar“), Isnovăț (< sl. Jasen, „frasin“), Breznița (< sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg. orĕh „nucă, de nuc“), Crusovița (< sl. hrușa, „păr“), Borovăț (< sl. bor, „pin“), Topolovăț (gl. topol, „plop“), Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Gîrbovița (< vrŭba, „salcie“), Suceava (< sl. soc, „soc“), Glogova (< sl. glogŭ, „păducel“), Tîrnava (< sl. trŭnŭ, „arbore spinos“), Lipova (< sl. lipa, „tei“), Breznița (< sl. brĕstu, „ulm“). Deveselu Este numele unui sat din județul Olt, devenit foarte cunoscut în ultima vreme prin faptul că pe teritoriul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
șapte copii în luptele cu turcii. Legile fonetice se opun evoluției Varvara > Vîrvor, astfel că au fost căutate alte soluții etimologice. Dumitru Ivănuș, găsind între atestările vechi ale satului o variantă Vîrbov, consideră că este vorba de bg. vărbov (< vărba, „salcie“ + -ov) „de salcie“, „cu salcie“ sau de srb. Vrbov, evoluat ulterior la Vîrvor printr-o serie de asimilări: Vîrbov > Vîrbov > Vîrvor. Toponimele sloven și croat Vrbovo, croat Vrbova, ucr. Verbyca etc. și oiconimele romînești Salcia și Sălcuța din județul Dolj
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
luptele cu turcii. Legile fonetice se opun evoluției Varvara > Vîrvor, astfel că au fost căutate alte soluții etimologice. Dumitru Ivănuș, găsind între atestările vechi ale satului o variantă Vîrbov, consideră că este vorba de bg. vărbov (< vărba, „salcie“ + -ov) „de salcie“, „cu salcie“ sau de srb. Vrbov, evoluat ulterior la Vîrvor printr-o serie de asimilări: Vîrbov > Vîrbov > Vîrvor. Toponimele sloven și croat Vrbovo, croat Vrbova, ucr. Verbyca etc. și oiconimele romînești Salcia și Sălcuța din județul Dolj par a susține
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
turcii. Legile fonetice se opun evoluției Varvara > Vîrvor, astfel că au fost căutate alte soluții etimologice. Dumitru Ivănuș, găsind între atestările vechi ale satului o variantă Vîrbov, consideră că este vorba de bg. vărbov (< vărba, „salcie“ + -ov) „de salcie“, „cu salcie“ sau de srb. Vrbov, evoluat ulterior la Vîrvor printr-o serie de asimilări: Vîrbov > Vîrbov > Vîrvor. Toponimele sloven și croat Vrbovo, croat Vrbova, ucr. Verbyca etc. și oiconimele romînești Salcia și Sălcuța din județul Dolj par a susține, într-adevăr
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vorba de bg. vărbov (< vărba, „salcie“ + -ov) „de salcie“, „cu salcie“ sau de srb. Vrbov, evoluat ulterior la Vîrvor printr-o serie de asimilări: Vîrbov > Vîrbov > Vîrvor. Toponimele sloven și croat Vrbovo, croat Vrbova, ucr. Verbyca etc. și oiconimele romînești Salcia și Sălcuța din județul Dolj par a susține, într-adevăr, probabilistic o astfel de etimologie. Etimonul legendar Varvara are o silabă în plus (care nu putea dispărea) și accentul pe o altă silabă. Antroponimul *Vîrvor, refăcut după pluralul Vîrvori, citat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu fire religioasă participă în mod sensibil la frumusețea văzută și prin mijlocirea ei, se ridică să participe tot afectiv, dar imaginativ, la frumusețea nevăzută, transcendentă. În această îndoită perspectivă, lucrurile iau parcă aspectul următor: privesc pe țărmul lacului o salcie pletoasă; dar ca îmi apare deodată dedublată. Întâi în aspectul ce real și apoi în imaginea ei oglindită, ce parcă se prelungește în adâncul cerului răsturnat în fundul apei. Aspectul real al lucrurilor îmi apare în contemplația sensibilă, iar prelungirea lor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de pupă în sol la 10 - 20 cm adâncime. În condițiile țării noastre are 2 - 3 generații pe an. Adulții apar la sfârșitul lunii aprilie începutul lunii mai. La început, adulții migrează pe diferite plante ierboase (liliacee spontane) sau lemnoase (salcie, plop, fag, dud etc.), hrănindu-se cu nectarul florilor. După o perioadă de hrănire de 7 - 12 zile, în vederea maturării organelor sexuale, are loc împerecherea. Ouăle sunt depuse pe sub bulgării de pământ în apropierea plantelor de ceapă, usturoi, praz etc.
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
nuvele de E. Lovinescu, V. I. Popa, Mircea Streinul, Liviu Bratoloveanu, Eusebiu Camilar (câștigător al concursului instituit de revistă în 1942), Monica Lovinescu (care debutează aici în 1942, sub pseudonimul Ioana Tăutu), Ioana Petrescu, Ioana Postelnicu ș.a. Versuri dau Constantin Salcia, Magda Isanos, Ioanichie Olteanu, Geo Dumitrescu, Al. Jebeleanu, Petru Vintilă, M. I. Cosma, Victor Kernbach ș.a. De reținut, de asemenea, lansarea amplei anchete Ce este poezia? (1942), organizarea în 1943 a unui „concurs pentru sonet” (juriul selectându-i în final
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
o revistă. Această apare la Dorohoi, în 1928, cu titlul „unu”, si găzduiește în paginile ei și proza Șmaie aparținând lui M. Mișcarea de la „unu” inițiază și constituirea unui partid, o farsă de fapt, care își propune să tulbure liniștea salcie în care se complac autoritățile locale. Cum titlul prozei cu care a debutat aduce revistei o plângere la tribunal, fiindcă singurului angrosist din localitate i se păruse că fusese atinsă onoarea consoartei sale, M. schimba numele personajului principal în Snax
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
Basarabov (1942), o hagiografie unde cursul baladesc-narativ e întrerupt ciclic de condace și icoase, pline de rugi dramatice, febrile, de invocări ale Creatorului, comentarii teologice și meditații filosofice, încheiate invariabil cu ideea că fără Dumnezeu viața e vană: „Tremur ca salcia, Doamne, când sunt departe de tine/ Îndoiala îmi umple ființa”. Mai târziu va scrie un Imn-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului (apărut la Madrid, în 1983) și alte poeme de acest gen, publicate postum în culegerile intitulate Acatiste (1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
poporului”, este arestat în septembrie 1957 pentru „omisiune de denunț”, condamnat la un an, apoi la trei, în final la șapte ani de închisoare și patru de interdicție, sub acuzația de „uneltire contra ordinii sociale”. Este deținut la Jilava, Gherla, Salcia, Grindu, Periprava, fiind eliberat în 1963. Șomer, fără familie și fără perspective (soția divorțase și îi risipise biblioteca), se angajează vagonetar la mina Petrila, unde lucrase și tatăl său. Întreg traseul, incredibil, parcurs de fostul conferențiar universitar aruncat în închisoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
pisează acele lemne udate cu apă și fac o pastă cu care se ung; apoi o iau după 2 sau 3 zile (IV, 73, 75). Se văd la Sciți un mare număr de vrăjitori care se slujise de vărguțe de salcie pentru a profetiza. Ei duc cu ei mari fascii de osemine vergi și, când vreau să opereze, le pun jos și dezleagă fascia, apoi pun la o parte fiecare vărguță, aruncând sorți, și potrivit cu pronunțarea lor, ei unesc iarăși vărguțele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cu un trident). Jocul se dispută între două echipe compusă fiecare din 11 jucători. Cele două porți sînt apărate de cîte un portar înarmat cu o paletă plată dreptunghiulară rotunjită la un capăt și cu un mîner din lemn de salcie la celălalt capăt; el are tibia și genunchii protejați de o gambieră-genunchieră vătuită (pad). Ceilalți 10 membri ai unei echipe se împart în mod egal între jucătorii "de la bătaie" (batmen) și jucătorii "de la aruncare" (bowlers). Cum se desfășoară jocul? Un
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
până la venirea pecenegilor, timp de aproape 100 de ani, însă, dimpotrivă, elementul care se afirmă politic, conform documentelor istorice, este cel românesc. Slavul dezarmat nu poate fi decât un „haidamac” cu sau fără balalaică, care duce dorul stepelor nesfârșite cu sălcii și mesteceni. Printre multe altele datorate slavilor din coabitarea slavo- română, le datorăm, în primul rând, pentru chiar secolele VII - VIII, lipsa prejudecăților în legătură cu proprietatea, cu averea. El caută o „nevastă” pe care o „iubește” și cu care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Pedagogic „Taras Șevcenko” din Tiraspol (1957), fiind apoi profesor de biologie la școala din satul natal, redactor literar la Televiziune. A murit asasinat și este înmormântat la Chișinău. G. debutează cu placheta de versuri Cântec în septembrie (1966). Au urmat Salcie albă (1972), Adevărul și inima (1977), Meșter și zburător (1981). Versurile sale cultivă o formulă tradiționalistă, plătind tribut clișeelor tematice ale epocii. Pentru Povestirile corăbierului (1993) a fost distins postum cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În proză, adresată preponderent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
tematica ecologistă, atrăgând atenția asupra distrugerii codrilor străbuni, fapt pentru care a plătit cu viața. SCRIERI: Cântec în septembrie, Chișinău, 1966; Biografia copacilor, Chișinău, 1967; Cirli-lai, Chișinău, 1968; Apa. Descrieri și aspecte fizico-chimice, Chișinău, 1969; Ceașca de porțelan, Chișinău, 1971; Salcie albă, Chișinău, 1972; Din valea Răutului, Chișinău, 1973; Perseverență, Chișinău, 1975; Enigma „FP”, Chișinău, 1976; Adevărul și inima, Chișinău, 1977; Orașul de mărgean, Chișinău, 1977; Meșter și zburător, Chișinău, 1981; Semnele șarpelui, Chișinău, 1982; Clasa noastră, Chișinău, 1985; Sărbătoarea memoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
Crăciun, București, 1999; Vine, vine Moș Crăciun, București, 1999; Cartea serbărilor școlare, București, 1999; Ninsori în Bărăgan, București, 1999; Sonete, București, 1999; Cerbul lovit între coarne, București, 1999; Jungla marină. 1969-1999, București, 1999; Fabule după Esop, București, 2000; Zâna din salcia plângătoare, București, 2002; Aventurile lui Luca, București, 2002. Traduceri: Nichita Stănescu. Bas-Relief with Heroes, Memphis, 1988 (în colaborare cu Thomas C. Carlson); Light at Such a Time. Eight Romanian Poets Today, Memphis, 1988 (în colaborare cu Thomas C. Carlson și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]