2,488 matches
-
încredințează bețivului un inel care va deschide porțile. La granița Pocuției; puterea lui Ștefan-Vodă. Dragostea lui Bogdan pentru "Domnița îndepărtată" și gândul lui s-o cucerească cu sabia. N-are nădejde însă când se gândește că e slut. Întoarcerea cu sănii pe viscol. Bogdan duce pe tatăl său la casa Jderului, unde e găzduit, unde află dragoste și-nțelege că Jder a fost nedreptățit... Atuncea vine și Jder cu feciorul și cu bețivul. Ștefan iartă pe Bogdan. Nepoata Jderului se amorezează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o nuntă, cât de frumos și de plastic... când nuna și preoteasa îl întâmpină amândouă cu oale de vin și cu ochi dulci... Cum vin la războiu și pleacă la pradă țărani, oameni liberi... Lupte în Pocuția iarna Domnul cu sania și țărani în cojoace cum stau pitite satele în văi și munți cum se-ncălzesc la brazi aprinși în codri... Tovarășul lui Bogdan are o soră măritată O găsește acasă plânsă fugită, alungată de bărbat, cum se duce el și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o prisacă, vorbește c-un călugăr, care-i povestea, pe când era el copil, bătălia dela Războeni. Scoate o măsea cu cleștele. Urmărirea boerilor pe care Jderii i-au prins și i-au adus la Vaslui. Iarnă grozavă. Viscol. Ger mare. Sănii. Ape înghețate. Pe când în iarna 1475 a fost moloșag Podul Înalt. Bătrânul Nechifor Căliman cu unii din feciorii lui Strâmbă Lemne Sfarmă Piatră. Pregătiri de vânătoare domnească (unde au sfătuit boerii). Vodă nu poate participa. Pod umblător. Prisacă de altădată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Valea Mare, unde am văzut ciute 8. Pânda Râsului. Povestea lui Brașoveanu. 9. Pe negură, când s-au rătăcit vânătorii. 10. Pânda de urs când s-au propus unii pe alții paznicii. 11. Când a murit nevasta lui Rudi în sanie după naștere coborând la Sebeș din pârăul Prigoanei. 12. Când s-a dus Loiz Broz să spuie o vorbă femeii cu care se avusese bine, tocmai la Maramureș. 13. Căpâlnarii și Lăzurenii lucrează la plăvii. 14. Dramele puhoaielor când vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cronica Byhovec, în care se afirmă că „Iar în acea vreme Ștefan, voievodul Moldovei, era foarte neputincios de picioare și, vrând să-și satisfacă voia sa, a uitat de neputința și boala sa [și] a poruncit să fie dus în sanie și a venit cu toți ostașii, și cu turcii, și cu ungurii, și cu muntenii și a lovit în acele păduri și în codrii de fag pe craiul Albert și oastea lui”. Bătrânețea și boala nu l-au împiedicat pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
însuși Ștefan, voievodul Moldovei, a sosit cu mare oaste de călăreții și pedestrași” și a lovit pe poloni. Informația din Cronica Byhovec ar trebui privită cu prudență: în 27 octombrie nu ninsese în Moldova, pentru ca domnul să fie transportat cu sania. Așa cum reiese din celelalte informații cronicărești, e mai potrivit să acceptăm ideea că Ștefan cel Mare a condus lupta, că el a fost creierul care a coordonat toate acțiunile moldovenilor în campania din 1497 și că, personal, a fost prezent
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a putut conduce oastea sa, fiind bolnav. Dar, la Wapowski, la Miechowski și în Cronica lituaniană se arată că Ștefan a fost cel care a condus. Interpretarea pornea de la cronica Byhoviec, în care se scria că domnul era purtat cu sania. La 26 octombrie nu era însă vreme de iarnă. În timpul conflicului pentru Pocuția, domnul a lăsat acolo doi căpitani de oaste, Hrincovici clucerul și Clănău spătarul. Este vorba, așadar, de delegarea parțială a comenzii, așa cum va face Petru Rareș, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
va fi fost de 2 lei. Și după aceia la nu știu câtă vreme, tot iarna și tot noaptea a venit tata acasă și i-a spus mamei: "Pachiță, căpitanul Ionescu a murit. A jucat cărți și a dat: mantaua, sabia, cizmele, sania cu cai și la urmă a scos pistolul și s-a împușcat." Asta nu-i nebunie adevărată? Să vii din război sănătos acasă și să te împuști singur ca un nebun? Deși eram copil mic, m-am îngrozit și deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lui Iorgu Vasiliu, erau foarte obraznici și ghidusoși. Aveau o căruță foarte mică și la ea erau înhămați 2 țapi. Cine-i vedea se strica de râs. Odată de Bobotează au pus și pe bunică-sa mama mamei lor în sanie și au venit unde făcea preotul Vasile Mihăilescu Iordanu și au răsturnat baba cu tălpile în sus. Și cum pe atunci nu erau chiloți s-a văzut tot Parisul babei. Și Jan zice bunică-să: "Scoală bunică, aici ai venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
foarte geroasă. La toate companiile făceau instrucție cu mantale, numai la compania 7 în tunici. Tremuram și ne înghețau mânile pe armă. La Iași un tată s-a pus cu trupul peste băiatul său și când au ajuns boii cu sania acasă și tata și băiatul erau înghețați morți de frig. Și dacă căpitanul Neculcea era așa de aspru și nesuferit, Doamna lui Doamna institutoare Maria Neculcea era, numai bunatate și multă voie bună și cu elevele și cu orice om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am ajuns cu bine acasă la Bogata, după un drum foarte foarte greu. Și am scăpat sănătos și n-am răcit cât am fost de udat. La nuntă am plecat sâmbătă dimineața pe la ora 12 noaptea din Bogata, cu 2 sănii cu câte 2 cai. Bădica Dumitru Iftime fratele mamei mele și un f. de treabă și cu Gheorghe Gherasim Roșca un văr drept al mamei mele, tot om bun. Și cu mine a mers din Bogata tata meu Neculai Rădășanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
încă devreme, am ajuns în Boboești. Iar de acolo pe înserate ne-am dus la primăria din Pipirig și am făcut cununia civilă. Primar era Ghimicescu, frate cu Inginerul Silvicultor din Pipirig. Și Duminică pe la amează au venit cu o sanie cu 2 cai Costachi A.Rariței-Costachi Diaconița cu: Maria și Neculai Stoleriu nașii noștrii, cu Gheorghe Hlihor, văr drept cu tata și cel mai bun gospodar din Baea, și cu ginerele său dascălul Gheorghe Gavrilescu și cu Vasile Ștefănescu crâșmar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și director Petre Gheorgheasa, coleg de clasă cu N.Stoleriu și cu șotia sa Raveica, care trăiește și azi în comuna Portărești, județul Dolj. Pentru că n-au venit până la miezul nopții la nuntă, atunci nașul Neculai Stoleriu a trimis cu sania după ei pe Bădica Dumitru Iftime și i-a adus. Amândoi erau îmbrăcați național foarte frumos. Mai ales dna Raveica era îmbrăcată foarte frumos, cu cămeșă cu flori, cu bundiță înflorită cu suman negru în canafi 38 și cu catrință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
încrestat de parcă nu știam ce-i aceia ! Am dansat și eu și totdeauna lângă mine se prindea în joc Țața Melania de la Varatic. O băgat de samă treaba asta Eugenia mea. Și luni dimineața ne-am încarcat în cele 2 sănii și am plecat spre Bogata, dar ne-am oprit la școală la Costică Tacu și Maria. Și când am plecat și de acolo, parcă văd cum îi curgea lacrimile pe obraz și soacră mea și socru meu, pentru că Eugenia a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și soacră mea și socru meu, pentru că Eugenia a fost o fată cuminte și foarte harnică și foarte mult i-a ajutat la treabă și pe măsa și tatsu. Pe mine și pe Eugenia ne-a luat Țața Melania în sania ei. Pe Eugenia lângă ea și pe mine în fața lor până în Târgu Neamț. Acolo ne-am întâlnit cu bădia Ionescu bărbatul Țaței Melania. Era îmbrăcat foarte frumos ca un boer. Săniile le-a tras la dascălul Popescu (indescifrabil) lui bădia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și pe Eugenia ne-a luat Țața Melania în sania ei. Pe Eugenia lângă ea și pe mine în fața lor până în Târgu Neamț. Acolo ne-am întâlnit cu bădia Ionescu bărbatul Țaței Melania. Era îmbrăcat foarte frumos ca un boer. Săniile le-a tras la dascălul Popescu (indescifrabil) lui bădia Grigoriță Florescu. Iar cu toți afară de Eugenia, ne-am dus la crâșma lui Stain și-am băut vin. Am pornit din Târgu Neamț și înainte de miezul nopții am ajuns în Baea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Și când s-a împlinit anul, gata și băitanul, așa a zis moașa Vochița Zăhărescu, la 14 Noiembrie 1911. A născut un băiat voinic și frumos. Am scris la Boboești și a venit socru-miu și cu soacra mea cu sania că era drum bun de sanie, și au adus diferite bunătăți: zahar, cafea,undelemn,lămâi, portocale, rachiu, vin, pâne, până și un pachețel de ciocolată băietului. Nașul Neculai Stoleriu a botezat băiatul și i-a pus numele Bogdan. Bogdan care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
gata și băitanul, așa a zis moașa Vochița Zăhărescu, la 14 Noiembrie 1911. A născut un băiat voinic și frumos. Am scris la Boboești și a venit socru-miu și cu soacra mea cu sania că era drum bun de sanie, și au adus diferite bunătăți: zahar, cafea,undelemn,lămâi, portocale, rachiu, vin, pâne, până și un pachețel de ciocolată băietului. Nașul Neculai Stoleriu a botezat băiatul și i-a pus numele Bogdan. Bogdan care acum are 60 de ani și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și voinic și îmbolnăvindu-se rău a murit. Și l-a îngropat îmbrăcat f. frumos, cu boandă nouă, ițari, cămașe, ghete nouă. Duminică l-a îngropat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de farmec. A doua zi o luam de la capăt. Nimeni nu se Îmbolnăvea deși sunt convins că și În acele vremuri bântuiau virusurile respiratorii. Reactivitatea noastră naturală era mai mare decât patogenitatea lor. Am fost părtaș și la săniuș. Aveam sanie din lemn de salcâm, care luneca pe zăpadă mai iute ca vântul și-mi făcea o plăcere deosebită să mă avânt cu ea pe pârtia de "pe groapă", dealul răsăritean al satului sau de pe "hulă", dealul din zona pitorească a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
apeducte, chiupuri pentru bucătărie și flori, olane pentru acoperit case, cărămidă, rogojini etc. Meseriașii construiau case din cărămidă și din lemn, confecționau îmbrăcăminte și încălțăminte, produceau vase de tablă și de lemn, sobe de cărămidă și de fier, trăsuri și sănii, diverse mobile etc. La Huși funcționau două fabrici de bere, care produceau anual 6.300 litri, două mori cu aburi (în 1898 erau trei, iar la târgul Drânceni funcționa o moară), patru brutării, două simigerii, două mori cu cai, cinci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rețin deloc. * Unii scriitori sunt autori anonimi; alții - de anonime. * Cea mai regretată invenție a omului este oglinda: e prea sinceră. * Nu există bătrâni frumoși și copii cuminți, dar există bătrâni tineri și copii îmbătrâniți. Omul gospodar își tace vara sanie, iarna car, primăvara pregătește sacii și toamna îi umple. * Cele mai de preț comori pe care le încredințăm pământului sunt oamenii. Acarul Păun este frate geamăn cu Țapul ispășitor. * Unul Irimia a făcut legătura dialectică între oiște și gard. * Obtuzul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
pornește de la un cuvant căruia copiiii trebuie sa-i asocieze o serie de alte cuvinte ce le vin în minte dar care să aibă legătură cu cuvântul dat. Cuvintele asociate de copiii pentru cuvântul iarnă de exemlu au fost : ninsoare, sanie, derdeluș, gheața, ceața, viscol, frig, Moș Crăciun, stea, cadouri, brazi; cuvântului sobă i-au asociat cuvintele :căldură, lemn, cenușă, jar, foc, fum, horn, chibrit. Numai calități acest joc îi ajută pe copiii mai timizi să devină mai încrezători, integrându-se
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
să transmiteți un mesaj suporterilor Științei. O.H.: Să strângă din pumni, fiindcă noi vom face tot posibilul să ne calificăm. 21 FEBRUARIE Din nou în sferturi: MOTOR ZAPOROJE - ȘTIINȚA BACĂU 2629 (13-17) , ne-a declarat managerul Științei Bacău, Dorel Sanie. Echipa urmează să se îmbarce de pe aeroportul din Zaporoje și să se întoarcă în Bacău în cursul acestei seri. ȘTIINȚA: Tevzadze, Tamaș - Gurkovsky (7 goluri), Moskalenko (5), Iacob (4), Bondar (3), Ghiță (2), M. Bujor (2), Prachar (2), Păunică (1
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
masculină de handbal Știința Bacău: antrenorul principal Otto Heel a fost demis ! Decizia a fost luată în urma unei ședințe a Consiliului de Administrație a clubului și are drept motivație ratarea calificării în semifinalele Challenge Cup. , a declarat managerul general Dorel Sanie pentru bacaulsportiv.ro. La rândul său, președintele Consiliului de Administrație, Constantin Apostol a spus: . La scurt timp după ce a fost demis, fostul antrenor principal al Științei își găsea cu greu cuvintele: , a declarat Otto Heel pentru bacaulsportiv.ro. Referitor la
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]