2,378 matches
-
al Florenței și, pe de altă parte, creației de excepție a unor mari renascentiști precum Dante Alighieri, Giovanni Boccaccio și Francesco Petrarca, care au folosit-o în creațiile lor. Această limbă literară a cunoscut o puternică influență a latinei literare (savante) de-a lungul întregii ei existențe, cu o perioadă de apogeu în vremea Renașterii. Limba franceză ocupă, din punctul de vedere al răspîndirii, locul al treilea între limbile romanice, după spaniolă și portugheză, și are în jur de 103 milioane
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adversitate față de această influență. Totuși, un nou val de neologisme latinești s-a fixat și în acest timp în limbă: complexe, exister, incendie, indiquer, subir etc. În secolele al XIX-lea și al XX-lea s-au făcut alte împrumuturi savante, sursa latină fiind acum secondată de cea grecească. În italiană, influența latinei literare a fost timpurie și deosebit de puternică, iar adaptarea împrumuturilor cu nume-roase modificări fonetice împiedică deseori distincția dintre elementele moștenite și cele împrumutate. Aici Renașterea s-a manifestat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cuvinte cu frecvență mare existente în toate limbile romanice, 147 de cuvinte care se găsesc în cel puțin nouă limbi romanice, la care se adaugă 260 care se folosesc în cel puțin cinci limbi. Numărul împrumuturilor panromanice luate din latina savantă (direct sau indirect) este și el foarte mare, reprezentînd fondul de bază al modernității limbilor literare neolatine 85. Receptarea împrumuturilor pe cale cultă din latină reflectă, pe de o parte, afinitatea cu latina, care ușurează, în cazul limbilor romanice, integrarea lor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lor literar s-a definitivat mai tîrziu decît în cazul limbilor romanice occidentale și, de aceea, au recurs adesea la modelul romanic de adaptare cînd au preluat elementele latinești. Atît limbile romanice, cît și cele germanice au cunoscut influența latinei savante în mai multe sectoare ale morfologiei: la substantiv, la adjectiv, la verb și, rar, la adverb. Dintre acestea, substantivele dețin primul loc pentru că ele denumesc realitățile în sens propriu, iar cunoașterea se îmbogățește îndeosebi prin distingerea a tot mai multe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
expansiunea dincolo de limitele lor. Substantivele sînt nume pentru aceste realități, în măsura în care sînt cuprinse cu mintea, sînt cunoscute, și, ca atare, denumirile realităților sînt mijlocite în mod obligatoriu de cunoașterile despre ele. De aceea, limbile literare europene au preluat din latina savantă îndeosebi substantive și mai ales substantivele care denumesc realități construite cu mintea, adică entități abstracte. Între aceste elemente preluate, cele care în latină se termină în -(t)io / -(t)ionis se disting în mod deosebit prin numărul lor foarte mare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
scheletului consonantic din cuvintele latinești moștenite, un asemenea principiu nu este funcțional, iar propunerile de a-l urma au fost violent combătute. Explicația constă în faptul că româna literară a ajuns tîrziu în situația de a face împrumuturi din latina savantă și că aici nu s-a creat o tradiție seculară a adaptărilor de tip analogic, care să întemeieze premisa unui fenomen firesc și, de aceea, adaptate analogic, împrumuturile românești din latină nu sînt nici românești, nici latine. Pe de altă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sclaviei. Jefferson, autorul Declarației, nu a participat la Convenția de la Philadelphia, deoarece în perioada respectivă reprezenta America la Paris. 2. Benjamin Franklin 6 (1706-1790) a fost membru al Congresului Continental și apoi delegat la Convenția Constituțională, reprezentantul Americii în Franța, savant, eseist, diplomat, cu o biografie și carieră tumultoasă și fabuloasă. Încrezător în ideile de progres și evoluție socială, adept al ordinii în natură și societate, al ameliorării condiției umane, al libertății și drepturilor omului economice, de expresie, religioase al credinței
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
este minoră, iar cea a suprarealismului aproape nulă. Marile mișcări novatoare se manifestă în acest domeniu prin răspîndirea jazzu-lui care la rîndul său, trece de la spontaneitatea stilului New Orleans la forme mai complexe introducînd în stilul swing o orchestrație mai savantă, sau prin continuarea experiențelor efectuate la sfîrșitul secolului al XlX-lea de compozitori ca Dvorak și Smetana. Unii muzicieni originari din Europa de Est ca cehii Janacek și Martinu, polonezii Paderewski și Szymanowski, ungurii Kodaly și Bartok, românul Enescu și finlandezul Sibelius
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
comportă ca după un fel de catehism și norme numai de el știute. Niciodată însă ridicol și dușmănos. Uneori iresponsabil și șovăitor, hermetic și necontrolabil, epatant și mirat, logic și absurd, uneori negativist și imprudent, clasic și modern, intelectual și savant, dar niciodată diabolic și fanatic. Iașul inspiră clemență și superioritate. Cetatea în mișcare cu locuitorii ei inconfundabili. Și cum se aud încă pașii mitropoliților cărturari, ai lui Asachi și Alecsandri, ai lui Eminescu și Creangă, trec încet fără să deranjeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
chiar de cădere în banal. În arhitectură sunt binevenite spațiile goale, care să permită spiritului solicitat sesizarea efectelor ornamentale de bază. Într-un poem încărcat cu metafore este necesar câte un vers comun, care să producă o pauză. În expunerea savantă să rămână puțin loc pentru sentiment și aventură chiar pentru puțină copilărie. Și, minune, finalul scurtei lecturi a fost invadat de glasuri cristaline. Prezența copiilor în jurul bunicilor (pe loc mi-am dat seama că noi cei trei de la masă eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
des folosită pe continentul european, sugerând că partidele se coalizează pentru a exercita puterea, nu prin și pentru popor, ci pentru ele însele. Faptul că termenul "partid" are o reputație atât de proastă se datorează în mare măsură anumitor scrieri savante mai vechi asupra partidelor apărute spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, și în special lucrărilor lui Ostrogorski și Michels, care au privit partidele ca organizații ce, aproape inevitabil, înșeală voința poporului. Atacurile lor, în special cele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
viguros în cultura și spiritualitatea noastră. Este un bun povestitor și cel mai spiritual profesor, iar glumele lui te dispun, oricât de amărât ai fi. Discursurile lui, cele mai bune discursuri pe care le-am ascultat ca bibliotecară, erau o savantă împletire de umor cu știință, iar pedagogia lui, neîntrecută. „Autor de este părinte, Eu te rog Ascultă-mi sfatul: Scrie tot așa-nainte Și-o să-l vezi pe ........................” Valeria Rogojanu Dana Barbu RESPECTUL PROFESIEI Pregătirea profesională este un proces de
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
numai în cîteva încăperi. Bucătăriile, closetele sînt comune. Această permanentă frustare face ca omul să depindă de alții, se suprimă astfel celula familială și i se impune un mediu colectiv, propice culturii de microbi comuniști, dominat prin teroare. Această metodă savantă a dat rezultate: ea a creat un popor de roboți, mai rău decît analfabetismul din epoca țaristă. Dar această siluire organizată este cu efect retroactiv! Tot trecutul țării subjugate trebuie să o îndure chiar în substanța sa: se falsifică istoria
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ci și tare mulți trepăduși. Ei știu că toți ciulinii devin filozofi, tot mai des. E motivul pentru care prefer să mai tac, pentru că aș putea foarte bine să scriu și eseu, să mă lansez în tot felul de discuții savante (!), dar prefer să tac, să citesc, să scriu și să mă pregătesc. Nu-mi rămîne decît POEZIA deocamdată, încă. Și voi, prietenii buni. Da, ar fi fost tare bine să fi dat examen acum. Ca să termin o cu mîhnire socială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
din lumea întreagă atât timp cât ai ceva interesant de spus. Eu am avut norocul să fiu un curios și să cunosc parteneri de discuție fascinanți, din dialogul sufletesc se nasc multe subiecte de valoare. Iar cititorul de azi caută nu teorii savante ci exemple utile sau cel puțin hedoniste care să-i facă viața suportabilă. A.B.Când ați debutat literar? Dar editorial? Nu știu cum se stabilește data unui debut, primele poezii le-am publicat pe net în site-ul Agonia care polariza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Elveția l-a consacrat definitiv În domeniul acestei științe, care În paguba agriculturii și a țării a fost mereu marginalizată. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 15 La Înființarea ICAR, În anul 1929, primul său director, eminentul savant agronom Gh. Ionescu Șișești l-a solicitat pe N. Cornățeanu să ocupe postul de conducere al Secției de „Economie Rurală”, care era În acel timp, echivalent cu gradul de profesor universitar. Aici, timp de peste 10 ani a desfășurat o activitate
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a fost el receptat emoțional după căderea comunismului. Însă cartea propusă acum de Alin Mureșan ambiționează să fie textul fundamental, sub aspect factual, despre Pitești. O carte rece, rațională, matematică. Fără speculații, fără interpretări abisale, fără cuvinte elevate și termeni savanți (autorul recapitulează toate cărțile despre Pitești, dar le și topește în fluxul său, construind un edificiu nu neapărat original, dar mult mai exact și mai amănunțit). Ochiul emoțional este interzis; este îngăduită doar privirea cerebrală și cronologică. Celebrul eseu al
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de la profesorul de politologie Ghiță Ionescu, plecat la Londra. V.A. : Rudă cu Ionescu-Quintus. A.M.P. : Da, veri. Ghiță Ionescu fusese primul director al BBC și al Europei Libere, dar nu era, în primul rând, un jurnalist, ci un adevărat savant. A fost profesor la London School of Economics ș.a.m.d. Și m-a sunat când eram la BBC, la Londra, într-o vizită de două zile ; eram la Christian Mititelu, directorul secției române a BBC. Și Ghiță Ionescu, la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
odată cu ele, îmi venise ideea să le fac să tră‑ iască în același timp și în aceeași poveste, deși în istorie trăiseră în epoci diferite. Și ceea ce mă consolase pe mine era ideea lui Teilhard de Chardin (un preot iezuit savant) din Fenomenul uman, pe care nici nu știu cum să o explic fărĂ să o vulgarizez. (SĂ mai adaug că noi eram generația SF ?) Ideea centrală era că, de fapt, Dumnezeu va învia de-abia la sfârșitul zilelor și că știi sigur
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cei mai distinși muncitori în via Domnului: V. Loichiță, N. Cotos, I. Zugravu, V. Șesan, S. Reli, M. Șesan, V. Prelipcean, O. Bucevschi, P. Procopoviciu, Oreste Tarangul și Șt. Slevoacă. (Din Junimea Literară nr.1-12/1939) * Candela, în numărul închinat savantului profesor Vasile Tarnavschi, una dintre somitățile științei ortodoxe, prof. univ. V. Gheorghiu, cunoscutul magistru al disciplinelor noului testament, publică un vast studiu asupra lui Irod Agrippa I. Astăzi când viețile romanțate în stil St. Zweig și E. Ludwig fac ravagii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
connoissances dont j’avois besoin. (...) Ces raisons m’engagèrent à préférer l’Inde au Kirman d’autant plus que je pouvois également y approfondir l’ancien persan et l’ancien samskretan”4. După întoarcerea lui Anquetil, consecventă cu sine, Europa savantă a așteptat nerăbdătoare revelația supremă a cărții sacre a lui Zoroastru 1 - dar, pe măsura infuziei îndelungate, suprasaturate de metafizică, va înregistra violent, la apariția traducerii, deziluzia: „On ne peut lire deux pages de l’abominable fatras attribué a ce
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
au spus Zendavesta”1, o explicație absolut pertinentă pentru contextul apariției sale, căreia, câțiva ani mai târziu, Nyberg, profesorul lui Wikander la Uppsala, nu i-ar fi adăugat decât necesara precizare a unei erori produse perpetuat, dar și corijată de savanții europeni: Anquetil Duperron a crezut că zand înseamnă limba propriu-zisă a redactării, iar nu acel tip de comentariu, companion „exegetic” al textului religios de bază, Avesta, și a numit cartea Zend-Avesta2. Dar Iordănescu urmase studii de orientalistică la Universitatea din
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
traducerii unei părți a acestei cărți canonice, G³th³s, „fragmente de inimaginabile dificultăți lingvistice (comparați, de pildă, traducerea lui Darmesteter cu cea a lui Bartholomae sau Wackernagel și Andreas)”1, occidentale sau asiatice: „E destul să spunem că d. Punegar ștânăr savant parsi, Khobadax Edulyi Punegarț adnotează foarte minuțios fiecare vers, îl compară cu celelalte versuri europene, stăpânește bine tradiția manuscrisă și încearcă o traducere cu mai mult sens decât cele publicate până acum în Europa. Ca orișice savant asiatic, traducând un
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
numele lui Eliade și Wikander au apărut alăturate. Cert este că în scurt timp de la preluarea revistei, Pearson a modificat radical compoziția comitetului. Dar apropierea dintre activitatea lui Pearson și trecutul, angajat în ideologii de dreapta, înainte de război, al respectivilor savanți a condus la ipoteze mai mult sau mai puțin fondate, privind comunitatea lor conspirativă de dinainte de război și mai ales de după aceea 1. Deocamdată este indubitabil faptul că, în toată perioada corespondenței lor, Eliade și Wikander au împărtășit același sentiment
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și folosise la redactarea propriei sale disertații despre societățile războinice indo-iraniene, Der arische Männerbund, Lund, 1938. Pe exemplarul de lucru care i-a aparținut lui Wikander se găsesc subliniate sau marcate numeroase pasaje, între care și cel ce-i prilejuiește savantului suedez referința (singura) la teza lui Eliade chiar în introducere, cf. pp. 4-5: „Prototipul lui Shiva în cadrul civilizației de la Mohenjo-Daro indică liniile generale ale transformării zeului vedic Rudra în zeul actual al hinduismului” - cf. Yoga (1936), p. 298. Referință care
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]