3,889 matches
-
cu lumânarea. Dacă le era dat să se mărite, fetele zăreau pe luciul apei chipul ursitului. Tot în Tarnița, fetele care vroiau să știe când se vor mărita făceau niște turte pe care le însemnau și le așezau pe o scândură. Chemau apoi un câine ca să mănânce turtele. Se mărita mai întâi fata a cărei turtă era mâncată prima, apoi celelalte fete, în ordinea în care erau mâncate turtele. Tot în satele de răzeși se practica împodobitul parului de la gard, pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aplecătoare, cotețul de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții, se afla costereața (cotineața) pentru păsări, ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, aceste anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului, supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, adică fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în patru pari. Foarte puține dintre gospodăriile sătenilor mai sunt astăzi împrejmuite cu garduri din nuiele de pădure sau cu lozie, împletite în modele diverse: coasta vacii, coada rândunicii, comune sau simple. Gospodăriile din ziua de azi au garduri din scânduri, decupate în diferite modele sau din plase de beton cu fier forjat. Accesul în gospodărie se face pe poarta mare pentru căruțe și pe cea mică pentru oameni. Se mai întâlnesc și astăzi porți cu porumbar (cum ar fi în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
șindrilă, iar restul cu stuf; 28 erau construite în furci cu gard de nuiele gros, acoperite cu stuf, având 1- 2 camere, iar 8 case erau acoperite cu paie de rogoz. Din toate acestea, 15% erau podite pe jos cu scânduri, restul având podeaua lipită cu lut. Când casele erau acoperite cu stuf sau cu rogoz, aceste materiale pentru acoperiș se prindeau în leațuri și se coseau cu andreaua, folosind sârmă. La prima ploaie, apa pătrundea prin acoperiș, pentru ca la următoarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de porci. Nu departe de acesta, tot în perimetrul curții se afala costereața (cotineața) pentru păsări. Ambele construcții având pereți din vălătuci ridicați pe un schelet de lemn. Acestea erau acoperite cu învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, asemenea anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, respectiv fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții de porumb era amplasat de așa manieră încât să poată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bune condițiuni. Moș Teacă și alți ofițeri ai lui A. Bacalbașa au drept de judecată asupra inferiorilor și erorile sunt pedepsite cu bătaia simplă sau ochirea soarelui cu pușca având o țepușă sub bărbie, pentru menținerea poziției. Teascul aruncat în scânduri trebuie extras de condamnat cu dinții. Un soldat leșină într-o criză de epilepsie și i se pune o „poștă” la picior pentru a se trezi. Un plutonier regretă curțile de justiție „de acum” de unde învinuitul e trimis să se
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
În seu de lumânare. FRACTURI (ruperi de oase) Tratamente populare Se așează osul la loc, potrivindu-se capetele rupte În poziție normală, apoi se pun atele și se leagă strâns cu o față. De regulă, se folosesc 4 bucățele de scândură (scândurele) subțiri, de tei sau de brad. Odinioară, oasele fracturate se legau În scoarță de tei, de cireș de salcie, stejar, timp de 40 d ezile. Legători cu sămânță de in, cu untdelemn, săpun, ceapă hagimă și albuș de ou
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
precizarea caracterului de luptători evrei antifasciști a foștilor întemnițați de la Vapniarca.” Dar iată și Vapniarca în poezia scrisă de Lebel Moshe: Un vuiet lugubru și aspru / În noapte răsună / Sun t vânturi și geruri ce bat împreună / Internatul lungit pe scândura / Ce pat se numește. / Se zbate, se zbate și nu ațipește / Mintea de gând uri mereu frământată, / Stomacul otrăvit de lintea mâncată / Iarnă gero asă, / Iarnă de război / Roata vieții dată / Înapoi / Răcnet de fiare / spumegă fasciștii / Crepuscul de veacuri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
viață l-am găsit totdeauna la postul său în timpurile cele mai grele, trebuie să întindem cu toții o mână de ajutor unicului său fiu, căci, în împrejurarea această, grea în care se află, numai d-stră cetățeni, puteți să i fiți scândura de salvare a fiului lui Ioan Popescu, care din nenorocire în mijlocul d stră, a amicilor, colegilor și foștilor săi elevi, fiul suferă mizeria !... Vă rugăm așa dar, să binevoiți ca de urgență să-i acordați puternicul d-stră sprijin atât material
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un timp așa de scurt. Popa Sofianu nu mai este ! Până la înmormântarea de sâmbătă, ora 10.00 îi mai putem vedea rămășițele pământești la biserica Adormirea Maicii Domnului. Vom vedea că atâtea zbateri, speranțe și gânduri încap bine între 4 scânduri. Până la venirea ca redactor șef la MERIDIANUL, ne salutam cu prietenie, iar din cât a lucrat la ziar am înțeles ce caracter și ce fire activă are. L-am urmărit în transmisiile directe cu lansarea unor cărți. Suporta foarte greu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
zeci de români acolo. în mijlocul orașului este o rotondă cu menționarea personalităților și anul în care au vizitat locul precum și o vioară imensă. Verdeață (pomi) multă, clădiri vechi și noi. La cele vechi li s-a aplicat un strat de scândură (un fel de termoizolare) lambrisare pentru înfrumusețare. Oamenii sunt liniștiți și calmi, ordonați dar nu harnici sau, poate, acei occidentalizați și comozi întrucât industria peștelui e pe chituci (sute și sute de vase stau ancorate (și nepăzite în porturi), turismul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
am colindat încovoiat, dar degeaba. Nu mai aveam nici o speranță. Însă când s-au ivit zorile, am zărit ghemotocul alb la trei pași de locul unde îl aruncasem! Vântul îl rostogolise într-o parte și s-a înțepenit între niște scânduri aruncate acolo. Și acum socotesc că a fost o minune 110. Soljenițîn a încercat să nu facă nici un fel de compromis pentru a-și vedea scrierile publicate și nici nu a recurs la un limbaj aluziv sau la o manieră
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dicționar de termeni specifici lagărului alcătuiește Dimitri Panin, la sfârșitul memoriilor sale. Cităm în continuare câteva definiții ale unor termeni de lagăr mai des întâlniți la Soljenițîn, formulate de Panin: "cumătru cekist, supraveghetor în lagăr", "vagon, vagonka pat lat de scânduri, destinat pentru patru persoane", "zona porțiune a lagărului, împrejmuită cu sârmă ghimpată", "termen totalitatea anilor petrecuți în detenție, conform unei sentințe"143. În textele literare ale lui Soljenițîn, apar frecvent, pe lângă termenii specifici lagărului, cuvinte din argoul propriu-zis. Lui Ivan
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Faddei va muta izba într-un sat vecin, pentru fiica sa Kira, cea care fusese crescută de Matriona, iar acest plan destabilizează profund viața Matrionei: "Chiar și pentru mine, un chiriaș, era dureros gândul că or să înceapă să scoată scândurile și să smulgă bârnele casei. Iar pentru Matriona acesta era sfârșitul întregii ei vieți"196. În timp ce oamenii încearcă să transporte lemnele, se produce accidentul pe calea ferată, despre care era vorba încă în expozițiunea povestirii. Este aproape un dezastru feroviar
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prin corectarea minciunii în problema deschiaburirii din anii '30, descrisă cu entuziasm în literatura realismului socialist. Soljenițîn contracarează minciuna cu adevărul unor scene cutremurătoare: Numai că n-au descris cum la toate casele dintr-un sat ferestrele erau bătute în scânduri. Cum mergi prin sat, și pe o prispă zărești o femeie moartă cu un prunc mort pe genunchi. Sau un bătrân așezat lângă un gard, el îți cere o bucată de pâine, dar când te întorci zace răsturnat pe spate
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o lumânare în ultimele clipe... plecase lângă fiica și soția lui, care-l așteptau de mult.” Încă o „fotografie” dăruită nouă, cititorilor, de Liviu Romoșan: „ Astăzi, casa profesorului pare pustie și tristă, cu obloanele ferestrelor ferecate. Gardul de fier, cu scândurile crăpate și strâmbe, par că se prăvălesc de la o zi la alta. Copacii bătrâni ce mai străjuiesc ograda adumbrită, p ar că se usucă, iar freamătul frunzelor, ce cad în zilele de toam nă târzie, îngână un freamăt trist și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ei în veșnicia lumii. Iar mortul era cu fața descoperită în fața oamenilor și a cerului, ca lumea să privească veșnica lui plecare, ca un rămas bun, lumea privind în față înseși mărirea morții, să cug ete... Sicriul era atunci din scânduri albe, fără v reo c ăptușeală, fără nici o podoabă, fără flori și fără coroane - căci flori și cununi erau faptele bune ale mortului; iar în sicriul care se vedea de data aceasta, descoperit, după vechiul obicei al creștinilor, era o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
aceea și chiriile erau foarte mari; trăsurile erau indispensabile pentru că drumurile erau foarte vechi; din aceleași cauze și nevoia de servitori; alimentele erau foarte ieftine.” Alte constatări personale. Orașul progresase. Str ăzile nu mai erau pavate ca mai înainte, cu scânduri. Avea vreo 70 de biserici. Clima era mai sănătoasă ca la București. Divorțul mai puțin răspândit. Teama de Dumnezeu nu există însă. Domnul își avea reședința în Iași. Era amabil cu străinii. A permis răspândirea Bibliei în țara sa. Mitropolitul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fagurii scurși de miere, puși cu apă călduță la fermentat, se făcea o băutură foarte apreciată - mursa. În trecut produsele apicole constituiau produse apreciate la export. Am expus câteve imagini cu albinăritul tradițional precum și următoarele piese: știubei, stup primitiv din scânduri, stup cu rame, centrifugă din lemn, sloi de ceară. Pescuitul este o străveche ocupație care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană, scobar, știucă, crap, somn
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
copii se ascunseseră în tufișuri ca să vadă dacă trenul va putea să urce la deal. Rămăseseră foarte dezamăgiți când locomotiva neagră și greoaie trecu în goana cea mai mare , de parcă nu ar fi fost nimic pe șină. Simți sub tălpi scândura sgrunțuroasă a pasajului de cale ferată. Se aplecă și pipăi șina rece, lucioasă. Răceala aceasta îi făcea bine. De ce? Nu ar fi putut să explice sau poate nici nu ar fi vrut dacă ar fi știut vreodată. Simțea așa ca
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
apa atât de prețioasă aici începu să gâlgâie împrăștiindu-se prin fânul uscat ca iasca. Mihu sări iute și îi înșurubă la loc capacul metalic. Scoase de undeva o cămașă pe care o avea de schimb și o prinse de scânduri deasupra fetiței axscunzând-o soarelui cel nemilos. Se aruncă din mers lângă nenea pe când caii începuseră cu pașii lor greoi să depene iar firul nesfârșit al drumului. Nenea se tot foia uitându- se mereu în spate, mereu neîncrezător. După părerea lui
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
câine mic și negru se zvârcolea de mama focului, lătrând și arătându-și colții, încerca să urce malul abrupt căzând apoi spre vale ca un ghem de blană caraghios. Simiuc găsi un șir de trepte, consolidate in loc în loc cu scânduri și țăruși mici de lemn, coborî precaut, cu ochii spre casa aceea care părea dintr-o altă lume. Mai aruncă o privire soarelui care apunea și care probabil pentru cei din casă apusese de mult. Când ajunse pe platoul unde
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
lui îl poreclise omul zăpezilor îl lăsă jos încercând să-l pună pe picioare, își reveni puțin și el. Glasul omului zăpezilor bubui parcă într-un crescendo ciudat. -Aici este casa mea. Ai grijă să nu cazi iar. Gardul de scânduri late era aproape îngropat sub troienele înalte, o pârtie îngustă de curând făcută se prelungea de la portița prinsă de viscol deschisă, până la ușa care se desena ca un gol de culoare închisă pe zidul roșu de cărămidă. Omul zăpezilor o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să stârnească irizări de curcubeu în soarele acela aburit de oboseala unei veri întregi. Am ridicat intrigat ochii și de abia atunci l-m văzut pe el, pe omul acela ciudat stând neclintit și nefiresc de sobru pe banca din scândură negeluită la care încropise patru picioare din țăruși ciopliți grosolan cu toporul. Mă privea fără nici un fel de surprindere, chiar fără nici un fel de interes, cu niște ochi stranii, deloc adânci, de un albastru tulbure, nedefinit. Mă simții impresionat de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cartea de stejar al crucii, „Mormântul eroului necunoscut” și parcă era cumva nedumerit, cum adică necunoscut, toată lumea trebuie să aibă un nume, un nume după care să poată fi strigat, alintat, înjurat, pomenit... S-a desprins cu inima grea de scândura veche a gărdulețului și a alergat într-un suflet pe versantul movilei, urmat de tatăl său care venea cu pași grei parcă măsurați, neliniștit de neliniștea copilului său.Un cocoș cântă prelung în noapte și sunetul său nestatornic pluti mult
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]