3,072 matches
-
cea mai mare, a politicii se află în afara sferei sale de analiză ar trebui să ne întrebăm dacă presupozițiile sale teoretice ne ajută să înțelegem elemente importante ale realității politice internaționale. Hobbes, la fel ca cei mai mulți dintre realiști, se arată sceptic în ce privește schimbarea naturii umane. Analiștii pot în mod rațional să nu fie de acord asupra variabilității și maleabilității naturii umane sau asupra intereselor statelor. Cei mai mulți sunt însă de acord că accentul pus de Hobbes pe importanța competiției, a neîncrederii și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
această linie de analiză (vezi și Buzan, Jones și Little 1993) ajungem în zona slabă a spectrului realist, despre care am vorbit la început. Snyder este în mod clar un realist: el evidențiază anarhia și lupta pentru putere și este sceptic față de puterea relativă a normelor și instituțiilor. Dar abordarea sa față de instituții și norme este neobișnuit de deschisă, sugerând conversații interesante cu analize non-realiste convergente. De exemplu, Alexander Wendt (1999: Cap. 6) demonstrează că ordinea anarhică funcționează foarte diferit când
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
domine atât asupra comportamentului intervenționist al statului, cât și asupra puterii colective a muncitorilor organizați. Există o dezbatere considerabilă asupra globalizării, între liberalii care cred că aceasta constituie o fază cu totul nouă a capitalismului și susținătorii statului, care sunt sceptici în această privință (Held et al. 1999; Held și McGrew 2000). Liberalii arată irelevanța crescândă a granițelor naționale pentru desfășurarea și organizarea activității economice. Ei se bazează pe creșterea comerțului liber, pe capacitatea coporațiilor transnaționale (CTN) de evita reglementarea politică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
organizarea activității economice. Ei se bazează pe creșterea comerțului liber, pe capacitatea coporațiilor transnaționale (CTN) de evita reglementarea politică și jurisdicțiile legale naționale, precum și pe eliberarea capitalului de constrângerile naționale și teritoriale (Ohmae 1995; Friedman 2000; Micklewait și Wooldridge 2000). Scepticii, pe de altă parte, consideră că lumea era mai puțin deschisă și globalizată la sfârșitul secolului al XX-lea decât fusese în secolul al XIX-lea. Ei sugerează că volumul comerțului mondial raportat la dimensiunea economiei mondiale este aproape identic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din 1914, deși pînă la urmă sunt de acord că enorma explozie de transferuri de capital speculative pe termen scurt după colapsul sistemului Bretton Woods, la începutul anilor 1970, a restricționat posibilitățile de planificare ale guvernelor naționale. În mod semnificativ, scepticii doresc să facă deosebirea între ideea unei economii internaționale cu relații din ce în ce mai strânse între economiile naționale separate, idee cu care sunt de acord, și o unică economie globală fără granițe naționale sau diviziuni semnificative, pe care o neagă (Weiss 1998
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de state (Jackson 2000; Wheeler 2000). Într-adevăr, membrii Școlii Engleze insistă asupra faptului că eforturile de a întări politica internațională pot produce dezacorduri morale majore care să tulbure relațiile dintre state și să prejudicieze ordinea internațională. Cei mai mulți au fost sceptici cu privire la propunerile pentru o reformă la scară globală și mulți au dubii că aceste propuneri vor fi vreodată interesante pentru majoritatea statelor-națiune sau pentru cei mai puternici membri ai comunității globale. Punctul esențial este de fapt că nici realismul și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în permanență propria putere cu cea a altor state. Ele urmăresc permanent dacă poziția lor în ierarhia puterii internaționale este stabilă, dacă este în declin sau în creștere, temându-se de declin mai presus de orice. De aceea, neorealiștii sunt sceptici față de cooperarea internațională: dacă statele sunt preocupate de avantajele relative, nu vor favoriza cooperarea atunci când se tem că propriile avantaje vor fi mai mici decât cele ale altora. Chiar dacă un acord comercial promite să asigure Statului A 100 milioane de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
văzute din punctul de vedere al [elitei] masculine și înțelese din perspectiva sensibilității [elitei] masculine". Unii feminiști enunță un model alternativ, feminin, al agentului, conectat, interdependent și inter-relaționat (Gilligan 1982; Tronto 1989). Totuși, feminismul din Relațiile Internaționale este în general sceptic cu privire la posibilitatea elaborării unui model al feminității pentru a corecta prejudecata de gen indusă de modelul bărbat/stat al lui Waltz (cf. Elshtain 1985:41). Feminiștii caută modele alternative, mai bogate, în ceea ce privește agentul modele care să țină cont atât de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
domeniul mediului", iar asumpția lor implicită este că sistemul de state poate răspunde cu eficacitate la aceste probleme. Asumpțiile teoretice care sprijină aceste analize pot fi găsite în Capitolul 2 al volumului de față. Dimpotrivă, adepții ecologismului sunt mult mai sceptici în ceea ce privește afirmația potrivit căreia sistemul de state și alte structuri ale politicii mondiale pot oferi un astfel de răspuns. Contrastul dintre ecologism și ambientalism se suprapune peste contrastul dintre teoria critică și teoria orientată spre rezolvarea problemelor (vezi Capitolul 1
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
adepții mișcării în favoarea mediului, în anii 1980. În lucrările acestora se resimte nevoia de a accepta limitele impuse de o planetă finită, acceptare ignorată de administratorii planetei și de ambientaliștii din curentul principal (ex. Sachs 1993a). Ei sunt de asemenea sceptici față de ideea că se poate disocia conceptul de dezvoltare de acela de creștere. Mulți ambientaliști încearcă să distingă între cele două concepte: "creșterea reprezintă sporirea cantitativă pe o scară materială, iar dezvoltarea reprezintă îmbunătățirea calitativă sau desfășurarea potențialităților" (Daly 1990
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
problemelor evocate mai sus, sau de a dobândi modalități eficace de organizare, tactice sau tranzitorii care ar permite schimbarea politică. Dar cu toate acestea ei nu oferă un model de organizare politică sustenabilă. Există așadar motive serioase pentru a rămâne sceptici în privința acelor critici aduse ecologismului care se concentrează asupra insuficiențelor propunerilor sale de restructurare a sistemului politic global. Acest fapt este întărit de unele argumente exprimate de autori asociați "ecologiei globale", care se străduiesc să răspundă la întrebarea de ce ar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Pe un segment destul de însemnat, polemistul împrumută, cameleonic, sonoritatea vorbitorului de tribună, mizând pe forța asertivă a unei expuneri sentențioase. Aici, degetul întins acuzator ne arată o altă față a polemistului, aceea, nedisimulată și gravă, a moralistului și a criticului sceptic într-o lume a căror valori s-au inversat; tonul ironic și/sau satiric au fost abandonate, în favoarea retoricii de tribună, care exploatează forța de persuasiune a anaforei: "N-avem încă un Abecedar, după ce am avut un "Semănător", un "Cuget
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
frumoasă sinucidere germană, un frumos delir francez. Să nu regretăm nimic: frumusețea secolului ar fi avut de suferit. Reconcilierea Dualitatea christică a imaginii susține separarea tradițională a studiilor de artă între două idealuri: mistica uniune cu obiectul unic și ocolul sceptic prin contextul social; discursul intuitiv al cunoscătorului și discursul explicativ al profesorului; estetismul și istoricismul; cărarea și cunoașterea. Escarpenul și galoșul, dacă preferăm, căci fiecare exercițiu este conotat social. Cele două abordări, cea internă și cea externă, sunt în mod
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nu o revigorare, ci un declin al credinței noastre în transcendența formelor. Ca și cum virtutea de comuniune a privirii estetice ar scădea o dată cu inflația simbolurilor ei. Cultul artei, această ieșire religioasă din religie, ultima credință a necredincioșilor, seamănă cu o evlavie sceptică; iar muzeele noastre cu niște sanctuare pentru agnostici. Stranie combinație, dar care convine acestei religii în secret disperate. Venerația artistică înșeală foamea spirituală, fiind o ultimă transcendență permisă de eclipsa transcendențelor (cult, etnie, partid, teritoriu, națiune și arta însăși). Să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
celor cuprinși în eșantion). Nu se pot trage concluzii nete privind disponibilitatea oamenilor de a răspunde, în general (unii refuză să răspundă fiindcă sunt neîncrezători în rezultatele cercetării, în cercetători, fiindcă întrebările le "sfredelesc ființa", fiindcă sunt lipsiți de interes, sceptici, apatici etc.). Este importantă imaginea rostului cercetărilor sociologice și a rezultatelor acestora în ochii categoriilor de public. Cercetările dubioase, îndoielnice, prost desfășurate, tendențioase, pot arunca discredit asupra cercetării și rezultatelor acesteia. În caseta tehnică putem reține informații privind următoarele variabile
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
din punct de vedere epistemologic și, din acest unghi, conceptul de cunoaștere poate fi definit în sensul de "credință acceptată", dar nu cu semnificația de "credință corectă"160. Odată cu această definire a cunoașterii, rămâne valabilă posibilitatea ce rezultă din teza sceptică potrivit căreia "sistemele de credințe nu pot fi concepute obiectiv, în termenii apropierii lor de realitatea sau ai raționalității lor"161. Corolarul radical al acestei perspective relativiste din teoria socială este că toate sistemele instituționalizate de cunoaștere despre natură trebuie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
culturală: "postmodernitatea" semnificând situația culturală în care se presupune că ne găsim azi, odată cu conștientizarea limitelor modernului, iar "postmodernul" și "postmodernismul" semnificând, indistinct, mișcarea culturală (precum și ipostazele, rezultatele și actorii ei) de mare amplitudine, care adoptă o atitudine critică și sceptică față de principiile și asumpțiile ce au ghidat gândirea și viața socială din Occident în ultimele trei secole" (cf. Gabriel Troc, Postmodernismul în antropologia culturală, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 16). Paradoxal, deși e vorba de o semnificație culturală în sens
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lipsa iubirii Lui”<footnote Ibidem. footnote>, aceștia vorprimi osânda iadului<footnote Părerile privind raiul și iadul, ca locuri fizice, materiale, concrete, de bu-curie sau de osândă, până la Judecata universală, sunt nuanțate. Părintele Sera-phim Rose, spre exemplu, criticând poziția raționalistă și sceptică a multora dintrecontemporani, insistă în a atribui raiului și iadului locuri materiale, legate de lu mea în care omul trăiește. Teologul francez Jean Claude Larchet consideră că raiulși iadul trebuie înțelese mai degrabă în sens duhovnicesc, mai mult ca stări
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nu există limbaj înaintea limbii și nici limbă înaintea limbajului. Intercondiționarea lor primară și perpetuă face imposibilă perceperea limbajului ca ceva natural redus la baza fiziologică și a limbii ca ceva social redus la atestările scrise. Schleicher însuși se arată sceptic în privința perspectivei deschise de el pentru cercetare: „Principiul material al limbajului și al varietăților sale nu este desigur încă cercetat, mai mult încă, un examen comparativ al organelor vorbirii la popoare de diverse idiomuri, după știința mea, nu a fost
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în vest patria străromânilor ajungea „până aproape de albanezi (care, la rândul lor, se întindeau mai spre est decât astăzi)”, pentru a justifica în felul acesta prezența în română a unor cuvinte precum mânz, țap, baltă (p. 252). Totuși Pușcariu rămâne sceptic în privința posibilității de identificare a patriei primitive a românilor, „a vetrelor în jurul cărora s-a închegat poporul nostru”, întrucât „istoria nu le numește, iar lingvistica ne indică numai nuclee din care au pornit inovații de limbă”. De aceea el rămâne
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
manifestări cuturale, științifice, comerciale, industriale, de grandoare fără egal. Expoziția universală organizată la Paris cuprindea nu mai puțin de cincizeci de hectare. Inginerul Gustave Eiffel a reușit să definitiveze și să inaugureze controversatul său turn, deși mulți s-au arătat sceptici. Banchetul Congresului de psihologie a avut loc la Tour Eiffel. La acest prim congres mondial de psihologie (numit de psihologie fiziologică) începe experiența internațională a lui Eduard Gruber de cunoaștere a mediului de cercetare psihologică de vârf. Este ales în
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
colorate pe F. Suarez de Mendoza, H. Beaunis, A. Binet și Phillippe (ultimului nu i se dă prenumele în articol), dar apreciază că acestor autori nu trebuie să li se acorde o importanță deosebită, deoarece propriile sale cercetări îl fac sceptic. Opinia lui Itelson despre consistența studiului sinesteziei este opusă cu cea entuziastă a lui Gruber, care nu vede în fenomenul audiției colorate decât manifestările faptelor inconștiente "acționate prin legi matematice foarte simple, ecoul matematicilor exterioare ale cosmosului" (Flournoy, 1893, pp.
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
îl descrie Calistrat Hogaș; nici la bureții copți în spuză, călugărește, sau la halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec. [...] Există la români câteva procedee culinare, născocite parcă anume pentru a uimi până și pe cel mai sceptic locuitor al acestei planete, stârnind admirația și zavistia bucătarilor cu diplomă. Despre unul dintre acestea am să vă povestesc astăzi.“ Ceea ce urmează este rețeta mielului „gătit haiducește“, rețetă reprodusă de către Radu Anton Roman, ocazie de care profită pentru a polemiza
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
El trece și culoarea părului, liniile feței, lista culinară, constelația sub care s-a născut, zestrea ereditară, calitățile și defectele. El este propriul său pictor. Cardanus se apără de moarte, ca toți atleții spiritului, prin gândire, prin creație, prin originalitate. Scepticul filosof Franz Sanchez (1552 - 1632), profesor de medicină la Montpellier și la Touluse, va critica pe Cardanus și pe Fracastoro, ca și pe alți corifei ai Medicinii Renașterii, care s-au dedat, crede el, la speculații stranii. Sanchez este și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
vacilor (vaccina) nu se îmbolnăvesc de variolă în timpul epidemiei. După numeroase experimentări făcute în liniște și cu perseverență, efectuând și contraprobe concluzionează că vaccinarea antivariolică este singura cale de a evita îmbolnăvirea și a eradica boala. Deși englezii sunt mai sceptici, francezii mai receptivi, vaccinarea se extinde în toate straturile sociale în ambele țări și de aici în lume. Medicina preventivă câștigă teren. Trebuie spus că acest medic „de țară“ are numeroase relații cu naturaliști, biologi, pasionat de medicină și iubit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]