4,338 matches
-
mici de materiale. Trecut în lexicul pshihologiei profunde, acesta desemnează dispozițiile opuse principiului realității care coexistă în cadrul eului intim al ființei. Tot în cazul phihanalizei, cât și în cel al bijuteriilor, termenul clivaj corespunde cu ceea ce specialiștii științelor privitoare la scoarța terestră numesc "falie geologică". Aceasta este accepția termenului pe care o adoptă Rokkan, adică un dispozitiv cu caracter conflictual care se înscrie în zona politicului pe o durată lungă de timp. Nu ar trebui să existe niciun echivoc în această
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
David Ferrier FRS (1843-1928), neurolog și psiholog scoțian, absolvent al Universității din Edinburgh, este numit neuropatolog la spitalul King's College din Londra. La laboratorul său de neurologie experimentală al spitalului de psihiatrie din Yorkshire, pe baza stimulării electrice a scoarței cerebrale la Maccacus Rhesus, dovedește experimental teoria mentorului său John Hughlings Jackson, despre originea corticală a epilepsiei. Prin stimulări de înaltă frecvență, provoacă mișcări ale gâtului, feței și membrelor la animale, asemănătoare crizelor de epilepsie la om, care, probabil, sunt
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
care plantele se îngălbenesc și se usucă. Vârful plantelor se ofilește, se îndoaie, apoi întreaga plantă se usucă. Vetrele de atac vor crește în diametru, dacă vremea este umedă și răcoroasă. La smulgere, se observă că rădăcinile sunt veștede, cu scoarța descompusă. Dacă vremea se încălzește, plantele își revin, formează tulpini cu internoduri scurte, cu mugurii laterali la subsuoara frunzelor situate sub vârful uscat. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul anului prin sporii care sunt duși de apa din sol. Durata
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
galbenă. Pe aceste pete brune apar numeroase puncte mici negre. Atacul se extinde și la frunzișul care se brunifică, se veștejește și se usucă. Plantele rămân mici, cu tulpini fragile ce se usucă înainte de vreme. Pe tulpini se constată cădera scoarței sfâșiate, iar pe rădăcini se observă veștejirea și putrezirea țesuturilor. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul pe resturile vegetale sub formă de spori în fructificații (picnidii). În primăvara următoare, pe vreme umedă, din picnidii vor ieși sub formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pete brune-negricioase de 5-6 cm lungime sau chiar un inel de putregai uscat, în dreptul căruia se văd puncte mici negre. Atacul pe tulpini pornește de la micile răni produse la copilire, țesuturile se colorează în brun, se scufundă și crapă, iar scoarța se poate desprinde parțial de țesuturile lemnoase (fig. 104). În culturile de câmp, atacul poate fi semnalat chiar pe cozilei fructelor și pe fructe. Acestea prezintă pete brune, umede, cu cercuri concentrice, cu țesuturi brune în pulpa ce în final
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt soiurile Jonathan, Lord Lambourne, Golden delicious, EM VII (portaltoi), iar mai puțin sensibile Boskoop, Parmen auriu, Ontario, fiind cunoscute și unele soiuri tolerante (fig. 141). Transmitere răspândire. Transmiterea și răspândirea virusului se realizează prin altoire și prin grefare de scoarță, simptomele bolii apărând în câteva săptămâni sau în primăvara următoare. Virusul se transmite prin polen și prin semințe, iar în școala de puieți și pepiniere, prin atingerea rădăcinilor. Polenul provenit de la pomii infectați are o foarte slabă germinare. Prevenire și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
păr, cireș și prun. Transmitere-răspândire. În România, mărul s-a găsit infectat cu următoarele virusuri latente: pătarea clorotică a mărului (Chlorotic leaf spotCLS), epinastia lui Spy 227 (Spy 227 epinasty E), declinul lui Spy 227 (Spy 227 decline SD), rugozitatea scoarței (Scaly bark SB) și piticirea (Scaly dwarf PD); la Malus platycarpa, strierea lemnului (Stem pitting SP) și incompatibilitatea dintre altoi și portaltoi (Stem grooving SG). Virusurile latente se transmit pe diferite căi și metode de înmulțire vegetativă . Din cercetările efectuate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
-se vor duce la distrugerea întregului frunziș al pomului. Frunzele nu cad de pe pom, nici când ramurile sunt puternic scuturate. Atacul arsurii comune se manifestă mai frecvent la inflorescențe, dar nu progresează către cozile florilor și rar se extinde în scoarța ramurilor mai groase. Așa se explică răspândirea relativ slabă a atacului în comparație cu cel al focului bacterian. Lăstarii atacați prezintă pete cu o separare clară între partea vie și cea brunificată. Rănile de pe ramuri sunt de culoare mai deschisă, iar scoarța
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
scoarța ramurilor mai groase. Așa se explică răspândirea relativ slabă a atacului în comparație cu cel al focului bacterian. Lăstarii atacați prezintă pete cu o separare clară între partea vie și cea brunificată. Rănile de pe ramuri sunt de culoare mai deschisă, iar scoarța prezintă crăpături. Lăstarii atacați de arsura comună nu se îndoaie sub formă de cârjă ca la atacul de foc bacterian (Erwinia amylovora). Fructele sunt atacate din momentul legării și până la maturitate; pe fructele tinere, care au și cel mai mult
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
an de la semnalarea bolii au fost distruse deja circa 300 ha de pomi din speciile, păr, gutui și măr. Simptome. Focul bacterian al rozaceelor, prezintă o serie de simptome pe părțile aeriene ale pomilor atacați, începând cu frunzele, inflorescențele, lăstarii, scoarța ramurilor tinere și fructele. Arsura inflorescențelor apare primăvara devreme, florile au aspect umed, se ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc. Infecția progresează către coada florii, care apare umedă și apoi se înnegrește. Pe timp umed și călduros pe codițele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apoi se înnegrește. Pe timp umed și călduros pe codițele atacate apar picături de lichid ce conțin numeroase bacterii. Acestea trec foarte repede de la inflorescențe la lăstari și apoi la ramuri, intrarea făcându-se prin lenticelele, osteolele (deschideri naturale) din scoarță, sau prin răni. Frunzele se brunifică, apoi se înnegresc și nu cad de pe pomi. Arsura lăstarilor este forma de atac cea mai periculoasă, fiind urmată de cea a inflorescențelor. Lăstarii pot avea infecții generalizate și atunci mugurii lor se colorează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare numai pe fructele verzi sub formă de pete umede care se brunifică, se înnegresc, apoi se zbârcesc și rămân atașate pe pom. Atacul pe ramurile mai vechi, șarpante sau trunchiuri, produce răni (ulcere) cu lichid și brunificarea țesuturilor sub scoarța atacată. Arsura bazei tulpinii se produce în urma infecțiilor prin răni. Țesuturile atacate sunt umede și mai întunecate, sau de culoare purpurie și scoarța prezintă crăpături. Transmitere-răspândire. Bacteria este rezistentă la uscăciune și la razele solare, putând supraviețui în picăturile de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Atacul pe ramurile mai vechi, șarpante sau trunchiuri, produce răni (ulcere) cu lichid și brunificarea țesuturilor sub scoarța atacată. Arsura bazei tulpinii se produce în urma infecțiilor prin răni. Țesuturile atacate sunt umede și mai întunecate, sau de culoare purpurie și scoarța prezintă crăpături. Transmitere-răspândire. Bacteria este rezistentă la uscăciune și la razele solare, putând supraviețui în picăturile de lichid ferite de razele soarelui între 3 și 12 luni. Peste iarnă, bacteriile se mențin viabile în zonele marginale ale ulcerelor de pe ramuri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
noi portaltoi vegetativi, în marcotiere și livezi. Ciuperca mai atacă în afară de măr și liliacul, precum și numeroase plante ca bujorul, laleaua, azaleea, până la 750 de specii (G.N. Agrios, 1978, Valentina Amzăr, 1980). Simptome. La măr, atacul se produce la baza tulpinii, scoarța apărând brunificată sau violacee deasupra solului, întinzându-se de la câțiva cm, până la porțiuni de tulpină mai întinse. Țesuturile scoarței se brunifică, se zbârcesc și au un miros acru, fiind în același timp umede. Pomii atacați își încheie mai devreme ciclul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
laleaua, azaleea, până la 750 de specii (G.N. Agrios, 1978, Valentina Amzăr, 1980). Simptome. La măr, atacul se produce la baza tulpinii, scoarța apărând brunificată sau violacee deasupra solului, întinzându-se de la câțiva cm, până la porțiuni de tulpină mai întinse. Țesuturile scoarței se brunifică, se zbârcesc și au un miros acru, fiind în același timp umede. Pomii atacați își încheie mai devreme ciclul de vegetație, iar frunzișul capătă o culoare galbenă și apoi arămie, încă din lunile iulie-august. Fructele rămân mici și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la baza trunchiului toamna și primăvara cu produse cuprice. În pepiniere, se vor aplica tratamente cu unele produse ca: Aliette-0,3 %, Mancozeb-0,3 % și zeamă bordoleză 1 %. În livezile pe rod, la pomii cu început de atac, se recomandă curățirea scoarței atacate de la baza pomului până la lemnul sănătos și apoi stropirea rănilor cu un produs fungicid. Se recomandă, ca după defrișarea livezilor de măr, să se lase 3-4 ani terenul în pregătire, cultivându-l cu graminee sau cu lucernă. Dacă această
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pulpa lor nu are gust bun. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare pentru sporii altor ciuperci care distrug pulpa. Pe lăstarii tineri, petele sunt mai greu de observat, din cauza culorii lor albăstrui. Ciuperca determină o ușoară cojire a scoarței, iar sub țesutul atacat se formează un strat de celule moarte care separă partea sănătoasă de cea bolnavă. Pagubele produse de atacul acestei ciuperci se concretizează în pierderi importante de recoltă, deprecierea calitativă a fructelor în livadă și apoi în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dacă se găsesc în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 15-25șC, optima fiind de 19-20șC. Infecția pe organele mărului are loc dacă acestea sunt umectate o perioadă de 4-18 ore. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență în scoarța ramurilor, iar în primăvară formează spori ce asigură primele infecții pe toate organele tinere ale pomilor. După Victoria {uta și col., (1974), sporii ce au rămas în muguri vegetativi și de rod, pot ierna și în primăvara următoare vor produce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de formă circulară și dimensiuni ce variază între 0,5-10 mm; frunzele se deformează, se usucă și cad prematur. Atacul pe lăstarii tineri este asemănător cu cel ce se manifestă pe frunze, iar pe ramuri poate lua un caracter grav. Scoarța prezintă crăpături longitudinale și transversale, se cojește, iar în urma căderii acesteia, lemnul iese în evidență, ceea ce face ca ramura să se usuce în întregime, începând de la vârf. Acest fenomen are loc datorită pătrunderii miceliului în profunzimea țesuturilor scoarței și distrugerii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
caracter grav. Scoarța prezintă crăpături longitudinale și transversale, se cojește, iar în urma căderii acesteia, lemnul iese în evidență, ceea ce face ca ramura să se usuce în întregime, începând de la vârf. Acest fenomen are loc datorită pătrunderii miceliului în profunzimea țesuturilor scoarței și distrugerii stratului generator (fig. 146). Atacul pe frunzulițele de la baza florilor și pe fructele tinere, duce la pierderi însemnate de recoltă. Fructele atacate sunt deformate, crăpate, cu numeroase pete de culoare măslinie, iar în pulpa acestora se formează celule
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
producă infecții pe diferite organe ale plantei gazdă, în afară de umiditatea accentuată, mai este nevoie de o temperatură cuprinsă între 6-26șC, optima fiind de 20șC (Gh. Lefter și M. Minoiu, 1990). Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța pomilor sau ca miceliu de rezistență în solzii mugurilor. Sursa de infecție din primăvară o constituie sporii ce se formează pe miceliul de pe ramuri. Multe soiuri de păr sunt sensibile la această boală, însă gradul lor de sensibilitate depinde foarte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bătrâne de meri, peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. Ciuperca atacă mărul în toate țările din zona temperată, fiind prezentă și în țara noastră Simptome. Atacul se manifestă cu cea mai mare intensitate pe ramuri. Scoarța atacată prezintă crăpături profunde, atât longitudinale cât și transversale, care fac ca ramura să se usuce în întregime. Dacă se examinează o ramură atacată se constată că, de cele mai multe ori, atacul pornește din dreptul unui mugure mort sau de la o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
crăpături profunde, atât longitudinale cât și transversale, care fac ca ramura să se usuce în întregime. Dacă se examinează o ramură atacată se constată că, de cele mai multe ori, atacul pornește din dreptul unui mugure mort sau de la o porțiune de scoarță care a fost uscată din diferite motive. Scoarța prezintă zone uscate, aspre și capătă o colorație neagră (parcă ar fi murdărită cu cerneală). Deseori scoarța atacată se cojește sau se lipește de lemnul brunificat. În primele faze atacul poate fi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fac ca ramura să se usuce în întregime. Dacă se examinează o ramură atacată se constată că, de cele mai multe ori, atacul pornește din dreptul unui mugure mort sau de la o porțiune de scoarță care a fost uscată din diferite motive. Scoarța prezintă zone uscate, aspre și capătă o colorație neagră (parcă ar fi murdărită cu cerneală). Deseori scoarța atacată se cojește sau se lipește de lemnul brunificat. În primele faze atacul poate fi confundat cu cancerul nectrian, dar la pipăirea zonei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de cele mai multe ori, atacul pornește din dreptul unui mugure mort sau de la o porțiune de scoarță care a fost uscată din diferite motive. Scoarța prezintă zone uscate, aspre și capătă o colorație neagră (parcă ar fi murdărită cu cerneală). Deseori scoarța atacată se cojește sau se lipește de lemnul brunificat. În primele faze atacul poate fi confundat cu cancerul nectrian, dar la pipăirea zonei atacate se simt fructificațiile punctiforme ale ciupercii (fig. 147). Atacul pe frunze apare primăvara după 3-4 săptămâni
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]