5,987 matches
-
economia, libertatea, bogăția, pacea, ordinea, legalitatea, dar nu vedem fraternitatea." Încă o dată, nu există oare în inima omului ceea ce legislatorul a pus acolo? A trebuit oare, pentru ca fraternitatea să își fi făcut apariția pe pământ, să iasă din urna unui scrutin? Vă interzice oare legea caritatea doar pentru faptul că nu vă impune decât justiția? Se crede oare că femeile vor înceta să aibă devotament și o inimă iubitoare deoarece devotamentul și mila lor nu vor fi ordonate de către Cod? Și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sistemele care prevalează în altă parte. Din faptul că Asociația urmărește distrugerea completă a regimului protector nu rezultă că ea cere ca o astfel de reformă să se realizeze într-o singură zi și să se ivească dintr-un singur scrutin. Chiar și pentru a reveni de la rău la bine și de la o stare artificială de lucruri la o stare naturală, prudența poate impune adoptarea unor precauții. Aceste detalii privind execuția aparțin puterilor statului; misiunea Asociației este de a propaga, de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ai acestui domeniu. Funcționarea consiliului departamental Prezentul sistem electoral al consiliilor departamentale a fost stabilit în 1871 și a rămas neschimbat de atunci. Consilierii sunt, conform tradiției, "notables" locali și sunt aleși o dată la șase ani în două runde de scrutin de tip majoritar, chiar dacă jumătate din consilieri sunt reînnoiți o dată la trei ani. Circumscripția electorală o reprezintă "cantonul", care poate fi privit ca o federație de municipalități în interiorul propriilor granițe. Sarcina tradițională principală a consilierului departamental era de a reprezenta
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
numeroasă și nevoi aflate pe o scară foarte diferită. Sistemele electorale municipale 30 În timpul celei de-a Treia Republici, între 1884 când au fost introduse alegerile guvernamentale locale, și 1940, a existat un sistem majoritar format din două tururi de scrutin care a operat pentru toate alegerile municipale. După cel de-al Doilea Razboi Modial, au existat câteva schimbări în sistemul electoral de guvernare locală, în special, introducerea în 1947 a reprezentării proporționale pentru mucipalitățile cu mai mult de 900 de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
efectivă 32. Paul Alliès s-a întrebat dacă sistemul nu a fost pur și simplu "exemplar"33. Municipalități cu mai puțin de 3500 de locuitori Sistemul electoral din aceste municipalități mici este un sistem majoritar format din două tururi de scrutin cu liste complete, adică, numărul candidaților corespunde numărului de locuri disponibile. Pentru a fi aleși în primul tur, o listă trebuie să primească o majoritate absolută de voturi și un minim de un sfert din numărul de votanți înscriși. În
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în cel mult un an, caz în care au loc noi alegeri doar dacă consiliul a pierdut jumătate din membri. Municipalități cu 3500 și peste 3500 de locuitori Și în aceste municipalități există un sistem format din două tururi de scrutin cu liste complete, dar fară posibilitatea de panachage. De asemenea, nu este posibil să se schimbe ordinea preferințelor care se află sub controlul partidului care alcatuiește lista. În ultimii ani a existat o încercare de a include mai bine imaginea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
liste care au obținut cel puțin 5% din voturi. Locurile sunt atribuite candidaților de pe aceste liste în funcție de poziția lor pe listă. Dacă niciuna dintre liste nu obține o majoritate absolută din primul tur, se organizează un al doilea tur de scrutin, dar numai acele liste care au obținut 10% din voturi în primul tur pot să candideze și pentru al doilea. În cel de-al doilea tur, singura combinație posibilă este fuziunea listelor în care una dintre ele acceptă includerea celeilaltei
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sunt circumscripții electorale ale consiliilor departamentale (conseils generaux) și, ca și departamentele, au fost create în timpul Revoluției Franceze printr-o lege din 22 decembrie 1789. Conisilierii departamentali sunt aleși în circumscripții electorale cu un singur membru, în două tururi de scrutin. Un candidat este ales din primul tur dacă obține o majoritate absolută de voturi și un sfert din numarul votanților înscriși. Dacă niciun candidat nu obține acest rezultat din primul tur, se organizează un al doilea tur de scrutin când
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de scrutin. Un candidat este ales din primul tur dacă obține o majoritate absolută de voturi și un sfert din numarul votanților înscriși. Dacă niciun candidat nu obține acest rezultat din primul tur, se organizează un al doilea tur de scrutin când o simplă majoritate este suficintă. Pentru a putea candida din nou, un candidat trebuie să fi obținut cel puțin 10% din numărul votanților înscriși. Dacă niciun candidat nu a atins acest prag, atunci cei doi candidați care au obținut
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mari; partidele politice întocmesc liste și decid ordinea candidaților. Spre deosebire de municipalitățile mai mici, această ordine nu mai poate fi schimbată odată ce a fost fixată. Tot ei decid fuziunea dintre liste care ar putea avea loc între cele două tururi de scrutin. Acest lucru nu înseamnă că toate municipalitățile cu mai mult de 3 500 de locuitori vor fi dominate de partide. Ar fi mai bine să ne gîndim la un spectru între municipalitățile urbane mari, în care partidele sunt aproape în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
un sistem majoritar-proporțional mixt, organizat după modelul celui folosit în alegerile municipale. Sistemul reprezentării proporționale cu media cea mai ridicată a fost păstrat însă, într-o încercare de a corecta efectele perverse menționate mai sus, există acum două tururi de scrutin precum și un bonus de 25% din locuri care merg spre lista ce obține majoritate din voturi (fie o majoritate absolută din primul tur, sau o majoritate relativă în al doilea). Sistemul regional diferă de cel al municipalităților mai mari în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Nicolas Sarkozy, era destul de populară, abordarea per ansamblu a guvernului nu a fost văzută favorabil de către populație. Aceste diviziuni au fost responsabile pentru faptul că nicio listă din nicio regiune nu a câștigat o majoritate absolută în primul tur de scrutin, toate mergînd în al doilea tur. Diviziunile au fost oarecum mai puțin profunde în cadrul partidelor de stânga decât în cele de dreapta, unde UDF a refuzat în unele regiuni să fuzioneze cu UMP (fostul RPR), pe motiv că unele secțiuni
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Civilisation, Toamna/Iarna 1983/4, Vol. VIII, numerele 1&2, pp. 84-103. 43 Articolul 59 al legii din 1982. 44 Președintele regional este ales de către o majoritate absolută a consiliului sau, dacă nimeni nu este ales după două tururi de scrutin, de către o majoritate simplă în al treilea tur de scrutin, conform articolului L4133-1 al Code général des collectivités territoriales. 45 CES are între 40 și 110 membri împărțiți astfel: 35% numiți de către organizațiile de afaceri, 35% reprezentând uniunile angajaților și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pp. 84-103. 43 Articolul 59 al legii din 1982. 44 Președintele regional este ales de către o majoritate absolută a consiliului sau, dacă nimeni nu este ales după două tururi de scrutin, de către o majoritate simplă în al treilea tur de scrutin, conform articolului L4133-1 al Code général des collectivités territoriales. 45 CES are între 40 și 110 membri împărțiți astfel: 35% numiți de către organizațiile de afaceri, 35% reprezentând uniunile angajaților și profesorilor, 25% reprezentând asociațiile active din regiune, iar 5% reprezentând
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
1988; a doua, între Mitterrand și liderul de dreapta Edouard Balladur a fost din 1993 și 1995; iar ultima, între președintele Jacques Chirac și liderul socialist Lionel Jospin a ținut din 1997 până în 2002. 29 J.-J. Urvoas, "Modes de scrutin: le principe des fusions aux municipales", Revue politique et parlementaire, nr. 991, noiembrie-decembrie 1997. "Minorități" se referă aici în special la minoritățile politice, de exemplu, o minoritate de stânga dintr-un consiliu predominant de dreapta, și nu la minorități etnice
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
-C. Bastion și N. Chabannier, Le droit des élections locales (Paris: L. G. J., 2004). 31 Legea nr. 82-974 din 19 noiembrie 1982 și Legea nr. 82-1170 din 31 decembrie 1982. 32 Urvoas, op. cit. 33 P. Alliès, "Un mode de scrutin exemplaire", Pouvoirs, nr. 73, aprilie 1995, pp. 41-52. 34 Metoda mediei celei mai ridicate a PR se aplică după un anumit număr de pași: se stabilește o cotă electorală prin impărțirea numărului de voturi la numărul de locuri disponibile; voturile
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de Vasile Stoica, în perioada 1932 - 1933, când apăreau „Documente răzășești”, revistă. Opinia Bârladului Opinia Bârladului, apare în iulie 1932 și printre altele s‐a ocupat de analiza rezultatelor alegerilor parlamentare de la Bârlad și județul Tutova, în urma campaniei electorale de la Scrutinul din 17 iulie 1932. El constata:” O redresare a popularității național‐ țărăniștilor care s‐au detașat” în acea confruntare a opțiunilor. * Paloda Paloda este după Semănătorul lui Ion Popescu cea de a doua gazetă bârlădeană, înființată la 5 februar ie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
interes. Apelul la 5 CINCI surse înlătură sentimentalismul imediat. * Ierarhizarea jurnali știlor locului devine fapt împlinit pentru că: a) votează redacții; b) instituții; c) personalităț i; d) sondaj în teren; e) clasamentul internetului ! Sunteți de acord cu mine că rezultă un scrutin complet ? ȘI ATUNCI ? GALA Ziariștilor e un campionat, pentru care fiecare ar trebui să se zbată ?! Are valoare publică acel care dobândește un premiu sau un loc mai în față, după criterii cuantificabile ? Clasamentul mai poate fi subiectiv ? în momentul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
prezidențial anunțat mai devreme. Persoane precum Maria Bieșu, Nicolae Sulac, Eugen Doga, Mihai Volontir, Vladimir Curbet ș.a., care altfel își consumă în liniște (mai mult sau mai puțin onorabil) talentul artistic și nu emit vreo opinie politică în intervalul dintre scrutine, se simt deodată „chemați” (și chiar sunt chemați, mai bine zis strigați!) de „înalte” rațiuni patriotice - în sensul că provin din sferele înalte ale puterii - , ce nu au nimic de-a face cu democrația, și invită imperativ populația să îmbrățișeze
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
democrația, și invită imperativ populația să îmbrățișeze ideea care le-a fost sugerată... E dreptul lor și îl respectăm. O persoană poate face orice cu propriul nume, inclusiv e liber să și-l terfelească în campanii dubioase... Inițiativa privind susținerea scrutinului prezidențial a sfârșit lamentabil, cum lamentabile sunt, așa cum arătam la începutul acestui articol, și rezultatele alegerilor locale, care trimit Basarabia, ca opțiune politică, aproape în preistorie. Este o înfrângere nu numai a clasei politice, dar și a intelectualității care i-
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
economice care să se refere la această țară, ce reprezintă totuși unul dintre principalii parteneri al Italiei în Europa, va trebui să se mulțumească cu titluri puține. Un alt episod a avut loc în timpul celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarului din Roma. În acel moment un român, pe nume Ioan Rus, a agresat o tânără din Lesoto, care a fost salvată în mod miraculos de către doi "îngeri" activiști aparținând mișcării lui Gianni Alemanno. Indignarea populației ce a
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Literar ar fi "să lași să trăiască și capra și vecinul". 92 Foarte interesante au fost metodele adoptate la Nova Ligure pentru a "garanta" participarea electorilor de cetățenie română, aproximativ 200 de persoane cu drept de vot. Raica, care pe timpul scrutinului împărțea cărți de vizite unde apărea drept "consulent în domeniul imigrării" a făcut naveta între secțiile de votare, împreună cu câțiva prieteni de-ai săi într-o mașină luxoasă de culoare maro. Pe parcursul scrutinului a împărțit documente și materiale de propagandă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
cu drept de vot. Raica, care pe timpul scrutinului împărțea cărți de vizite unde apărea drept "consulent în domeniul imigrării" a făcut naveta între secțiile de votare, împreună cu câțiva prieteni de-ai săi într-o mașină luxoasă de culoare maro. Pe parcursul scrutinului a împărțit documente și materiale de propagandă electorală, acompaniind la secțiile de votare zeci de români, mulți dintre ei necunoscători ai limbii italiene, pentru a vota. În plus, chiar în ziua alegerilor, Raica a încercat să se informeze la președinții
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
mai multe persoane cu greutate din interiorul comunității românești din Italia, procesul de vot a fost puternic îngreunat de modalitățile prevăzute pentru a te înscrie pe listele speciale: a existat obligativitatea înscrierii persoanelor cu minimum 90 de zile înainte de data scrutinului pentru europene și 45 de zile pentru locale (în timp ce în alte țări aceste perioade sunt mult mai scurte), un alt impediment a fost reprezentat de lipsa de informare la nivelul primăriilor și cozile lungi existente la sediile unde cetățenii se
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de afaceri; la Aprilia în Lazio Liliana Gheorghe, consulent financiar și Alessandri Di Chio, om de afaceri; la Monterotondo inginerul Dorin Coman, manager într-o multinațională; în Marche, la Recanati Daniele Cesca, om de afaceri. 95 Rezultatele finale la încheierea scrutinului pentru candidații P.I.R au fost: Antonio Gianelli, la Stazzema, a primit 85 de voturi este consilier comunal pe listele opoziției; Massimiliano Morandi, la Florența, a primit 77 de voturi, Simona Noru, la Marcelina, 60; Daniele Cesca, Recanati, 32; Valeriu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]