29,685 matches
-
el va ști că e sfârșit. Iar în lume nu există secret care pînă la urmă să nu fie descoperit. De la această axiomă pornise atunci, în tinerețe, pe drumul care îl adusese pînă în acel birou. Chiar dacă va fi un secret de care numai el își va fi dat seama, faptul că există îl făcea vulnerabil. Ah, mai era ceva vreme pînă atunci, încă mai făcea față, deși tot mai greu, mai ales dacă rapoarte cum este ăsta al lui Bîlbîie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
sa era la fel de amenințător pe cît era primejdia în care se găsea. N-avea ce face, trebuia să plece din Vladia și să caute acul în carul cu fîn. Trebuia să-l găsească pe Leonard Bîlbîie și să-i dezvăluie secretul, să-i deschidă ochii asupra nenorocirii ce se pregătea sub masca unui carnaval, chiar dacă nu comic, tot un carnaval rămîne. Ceea ce puseseră la cale bătrîneii în Vladia, "ordinea" pe care o instauraseră în așezare, nu era decît un decor sinistru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
uităm, prințul i-a trimis în Vladia. Chiar dacă nu s-a mai întors, tot a reușit să ne pună pe jeratic, excelența-sa!" Își trase răsuflarea și începu iarăși, emoționat: "Domnișoară, am socotit că este necesar să vă destăinui un secret îngrozitor!" K. F. strînse din pleoape, lumina albastră a ochilor deveni subțire ca o lamă de cuțit. "Îngrozitor? Poate fi ceva îngrozitor în Vladia? Să nu exagerezi, domnule adjutant, niciodată să nu exagerezi, ceea ce ni se întîmplă e îndeajuns." Ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
paramilitară în rîndurile băieților de prăvălie, denumită "gardă civilă", au alcătuit un program militarizat de viață al Vladiei și au antrenat întreaga populație validă la reamenajarea unui aerodrom dezafectat de cîțiva ani. După anumite informații este vorba de pregătirea în secret a revenirii în țară a domnului Caraiman, care, pe această cale, va deveni sprijinitorul programului experimentat pe scară mică în Vladia de către cei doi ofițeri. De altfel, se pare că există chiar un document-program elaborat cu grijă, document care va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
adresa personală a Directorului Serviciului, adică adresa sa. Și despre sine știa că încă nu este un sprijinitor al Vulturului Alb. Nu este încă. Se ciupi de obraz, cuvîntul apăruse din obișnuință, niciodată nu rostea sentințe definitive, acesta era marele secret al Serviciului, marele secret al său niciodată nimic nu este definitiv. "Băiat deștept Bîlbîie, a scris adresa, dar n-a spus a cui este!" După clipa de încîntare, totuși Leonard Bîlbîie era invenția sa, creația sa cea mai bună în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Serviciului, adică adresa sa. Și despre sine știa că încă nu este un sprijinitor al Vulturului Alb. Nu este încă. Se ciupi de obraz, cuvîntul apăruse din obișnuință, niciodată nu rostea sentințe definitive, acesta era marele secret al Serviciului, marele secret al său niciodată nimic nu este definitiv. "Băiat deștept Bîlbîie, a scris adresa, dar n-a spus a cui este!" După clipa de încîntare, totuși Leonard Bîlbîie era invenția sa, creația sa cea mai bună în acel moment și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ajungă și sub alți ochi decît cei ai lui Mihai Mihail. Acest "se putea foarte bine", nu era decît o figură de stil, Mihail era sigur de toți oamenii săi, dar precauția era absolut necesară pentru a respecta adevărul marelui secret nimic niciodată nu este definitiv. După cîte înțelegea, Bîlbîie mergea pe o gheață foarte subțire, intrase binișor în miezul complotului, să o fi făcut cu ajutorul prințului Pangratty?, dar lucrurile erau instabile. Grupul de ofițeri care acționa activ în fascie, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu poate fi controlat decît dacă este umplut cu fapte legate de promisiunile viitorului. Măgarul lui Nastratin mergea liniștit înainte, pentru că tot timpul avea în față promisiunea morcovului atîrnat printre urechi. Promisiunea unui morcov și niciodată morcovul. Acesta este marele secret. Promisiuni poți face doar celor ce au viitorul în față. Deci pe ei trebuiau să se bazeze. Sigur că va trebui să-l instruiască mai serios pe colonel. Cel mai bine ar fi să-l cheme la București, chiar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
firimitură invizibilă de pe măsuța de mahon care se afla între ei, discuția nu mergea așa cum i-ar fi convenit. Dorise să-l dea gata de la început spunîndu-i despre Arsenal și Aeronautică. Era clar că știa totul, că nu exista nici un secret pentru el în ceea ce privește mișcarea subversivă a complotiștilor și totuși prințul Basarab Cantacuzino nici măcar nu se arătase surprins de asta. Cît despre îngrijorare, nici pomeneală. "Excelență, ceea ce vă comunic acum este deocamdată... confidențial. Depinde de dumneavoastră ce se va întîmpla cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fleacuri, dorea doar să fie corect informat. Basarab Cantacuzino spunea jumătăți de adevăr și se baza pe jumătăți de fapte. Era foarte greu să se hotărască cineva să spună excelența-sa minte! Ori excelența-sa are dreptate! În asta stătea secretul succesului său, mergea înainte fără să-i pese de nedumerirea, de șovăiala celorlalți, ba, mai mult, se folosea cu îndemînare de zăpăceala lor. Chiar în acel moment directorul Serviciului nu putea fi sigur dacă Basarab Cantacuzino este cu adevărat inițiatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ferit să mi-o pui. De fapt pe dumneata te interesează nu atît ce se va întîmpla, ci dacă ceea ce se va întîmpla are vreo legătură cu Basarab Cantaeuzino. Acest "amănunt" te lămurește mai mult și mai folositor decît toate secretele viitorului imprevizibil. Nu-i așa?" Cinstit era să recunoască. Prințul era un adevărat descendent dintr-o familie bizantină. Viclenia și priceperea în a sesiza la vreme capcanele nu le învățase, ci le avea în sînge. A ridicat din umeri a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Pavel-Palanca. Pentru Z + 1 este Tudor-Tîrgu Jiu. Să ne ajute cel de Sus." Simți cum i se usucă gura. Totul se învălmăși în mintea lui, acum chiar că i-ar trebui un pahar cu apă. Cantacuzino era în posesia unui secret de gradul zero, parola garnizoanei pe două zile, două zile anume hotărîte pentru acțiunea grupului de la Arsenal, cu siguranță. Nu era o glumă, nu era o mascaradă, un carnaval. Era un complot în toată legea, periculos și cu un mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
suflet, îi producea o senzație de inconfort fizic, se simțea. prins între patru pereți, într-o cușcă fără ieșire, fără perspectivă. Aștepta să se petreacă ceea ce urma să se petreacă cu strîngere de inimă, fiind strivit de marea povară a secretului pe care credea că-l aflase. Era pentru prima dată cînd nu-și ducea datoria pînă la capăt și asta numai din cauza dragostei sale pentru Serviciu. Nu-și putea îngădui să riște soarta Serviciului, chiar dacă ăsta era un gest chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dată cînd nu-și ducea datoria pînă la capăt și asta numai din cauza dragostei sale pentru Serviciu. Nu-și putea îngădui să riște soarta Serviciului, chiar dacă ăsta era un gest chiar împotriva rostului-pe care îl avea această instituție. Deținea un secret pe care îl aflase cu ajutorul Serviciului și a minții sale și nu făcuse ceea ce era de făcut nu-l destăinuise nimănui, nu-l comunicase celor în drept să-l știe, celor care îl plăteau, pe el și Serviciul tot, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
moara măcina înainte în felul știut și nici rînduiala nu era dată peste cap. Dar acum lucrurile stăteau altfel! Altfel și numai dacă socotea că Serviciul nu pierduse nici un agent, nici un inspector, nu fusese măcar zgîriat în decursul aflării știrilor, secretelor din culisele acestor lupte politice, care în paginile ziarelor erau înfățișate ca uriașe înfruntări de forțe ce se dușmănesc de moarte. Pînă acum nu pățise nimeni nimic și, uite, acum venise Șerban Pangratty personal să-i comunice îngrozitoarea știre, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
au fost o vreme într-o bună vecinătate... E un lucra pe care nu-l poți trece cu vederea, nu? Ei bine, aceste circumstanțe l-au făcut pe Bîlbîie să-mi ceară ajutorul, cererea sa implicînd desigur și dezvăluirea unui secret de serviciu..." De parcă ar fi simțit privirea grea, mînioasă, ucigătoare (?!) a directorului Serviciului, Șerban Pangratty bătu cu degetele în tăblia biroului și apoi începu să-și cerceteze cu un interes demn de alte lucruri mai bune vîrful unghiilor. De parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nimănui, directorul Serviciului nu va accepta să se spună că unui din oamenii săi a spus sau a făcut altceva decît ceea ce trebuia să facă. Chiar dacă vreunul ar fi făcut o tîmpenie, o gogomănie, poate chiar o măruntă trădare de secret, directorul Serviciului va susține (și cine ar putea să-l contrazică în propriile sale afaceri?) că tot ce s-a întîmplat s-a petrecut conform planului instrucțiunilor date, că tot ce a fost înfăptuit ori spus a fost executat conform
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
care stătuse de vorbă, abia după ce se convinsese că fiecare dintre ei este hotărît să ia măsuri de împiedicare a complotului. Spre seară a venit prima veste bună. Guvernul s-a mutat cu totul în Otopeni, sigur, locul era ținut secret pentru cei mai mulți, dar nu și pentru el. Pe canalele sale îi sosiră informații despre apariția pe străzi a formației întărite de jandarmi călări, care controlează accesul la cîteva obiective de importanță strategică, Poșta, Telefoanele, Radioul. Patrule militare din infanterie păzesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
apoi la sexul unei femei: e întunecos, misterios și plin de ascunzișuri. Îi așeza cu afecțiune palmă pe creștet. Tot la fel, sentimentele lor sunt mult mai complexe, de aceea este nevoie de mai mult timp pentru a-și dezvălui secretele. Dar atunci când ajung să ia o hotărâre, de cele mai multe ori este cea corectă. —Și ce trebuie să fac? Să aștepți. Dar ce șanse am eu să câștig în fațaunor rivali precum uriașul Chimé sau curajosul Vetéa Pitó, care a devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
depărtare. Mai avea atâtea de învățat de la acel om! Tapú Tetuanúi era convins că nici dacă ar trăi o sută de ani alături de mentorul sau n-ar fi în stare să învețe tot ce știa acesta despre mare și despre secretele ei, si de aceea, atunci când îi dădea de înțeles că în curând îl va părăsi, simțea o dorință imperioasa de a izbucni în plâns. Și-acum ce facem? întreba când, în cele din urmă, isi recapătă glasul, după aceste incredibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
era a reuși... Spune: Eram atât de îndrăgostită de Cercetaș, încă de la școală, dar știi cum... ne dezamăgesc evenimentele. Inky și Muffy poartă mănuși fără degete ca să poată sorta mai bine dozele goale de bere, și Inky spune: — Credeam că secretul unui sfârsit fericit era să cobori cortina exact la momentul potrivit. O singură clipă după fericire, și iar nu mai e nimic în regulă. Oamenii ăștia în ascensiune socială, care cred că lor le e greu - care se tem c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
-și privirea, spune: — Își mai amintește cineva serialul ăla vechi, Danny din vecini? Cu o voce lentă și cavernoasă, spune: Într-o bună zi... Spune: Într-o bună zi câinele meu mănâncă nu știu ce gunoi învelit într-o folie de aluminiu... Secretele meseriei Un poem despre Contele Calomniei — Toți ăia care stau la coadă, spune Contele, cu o săptămână înainte de premiera vreunui film... Toți ăia sunt plătiți să stea la coadă. Contele Calomniei pe scenă, stă cu o mână ridicată, ținând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
yoga, la fiecare ședință cu părinții, de fiecare dată când privește un adolescent, îngerului acestuia de femeie aproape îi dau lacrimile. Ceva trebuie să facă. Așa că se întoarce, cu un zâmbet mai puțin larg. Îi spune: — Înțeleg. Îi aduce în secret o pizza. Un nou joc video. Spune: — Pune-ți o dorință și am să te ajut să ți se împlinească. Îl scoate pe ieșirea de incendiu și-l duce o zi întreagă în parcul de distracții. Sau la mall. Adolescentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Buzele și sânii lui Tess păreau mari-ca-la-panaramă, cu cicatricile de un roșu aprins. Și ce. Tess Clark a plâns în timp ce se priveau din toate unghiurile, în toate pozițiile. Au privit fiecare parte a corpurilor lor, de la tălpile picioarelor la scalp, secretele dintre picioare, părul ascuns la subsuoară, le-au privit pe toate până când s-a terminat caseta și i-a lăsat în întuneric. Doar atâta erau. După aia, chiar și plânsul părea un alt mod jalnic de-a trece peste moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
închipuit. Și oricât s-ar fi străduit, oricâți bani ar fi făcut, amândoi urmau să moară. În două zile cu un aparat de filmat închiriat își consumaseră rezerva de-o viață de interes pentru celălat. Nici unul nu mai avea vreun secret. I-au tot sunat de la ABC, firma de închirieri, ca să-și recupereze reflectoarele și camera. Compania le-a tot taxat cărțile de credit până când au ajuns să datoreze mai mulți bani decât strânseseră vreodată. Într-o zi Nelson Clark s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]