2,506 matches
-
cercetarea pînă la limitele lumii interioare, pînă în punctul în care elucidarea introspectivă se confruntă cu misterul. Vanitatea are raporturi cu misterul și cu spaima provocată de acesta. Ea reprezintă spaima refulată, calmată prin intermediul perversului (de unde provine puterea ei de seducție), greșeala vitală (culpa) care, în urma refulării, se dispersează în culpabilități și angoase multiple, neputînd adesea să se mai exprime decît subconștient, prin limbajul viselor, prin simbolism patologic (de unde suferința provocată de ea), înțeleasă în sensul ei profund: vanitas, deșertăciunea, vidul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sa simbolică misterul -, imaginea devine cu timpul o convenție fără nici o forță sugestivă, ceea ce are drept consecință faptul că și contraimaginea sa, cea a Răului în sine, nu-și mai îndeplinește funcția sugestivă, nu mai inspiră decît aversiune, astfel încît seducția reală a Răului este cea care o înlocuiește în cele din urmă. Numai spaima sublimată în fața misterului le asigură imaginilor metafizice forța de sugestie morală. A ANALIZA ÎN AMĂNUNȚIME PROIECT ACTUAL SEMNIFICAȚIA SIMBOLULUI METAFIZIC AL "DUMNEZEULUI UNIC" ESTE DECI SINGURUL
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în moarte, în autoimpunerea suferinței și a dorinței de a muri, în fuga de lume: falsa sfințenie ascetică, care ține de patologie. Cu toate că o acceptă, sanctificatul nu-și dorește moartea. El nu fuge de lume, nici de amenințările, nici de seducțiile ei, simțindu-se suficient de sigur pe el, pe dorința lui esențială, ca să înfrunte fără probleme atît seducțiile, cît și amenințările lumii. Trăsătura aceasta este caracteristică eroului creștin, dar și celui al mitului hindus. Amîndoi participă la viața celorlalți și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care ține de patologie. Cu toate că o acceptă, sanctificatul nu-și dorește moartea. El nu fuge de lume, nici de amenințările, nici de seducțiile ei, simțindu-se suficient de sigur pe el, pe dorința lui esențială, ca să înfrunte fără probleme atît seducțiile, cît și amenințările lumii. Trăsătura aceasta este caracteristică eroului creștin, dar și celui al mitului hindus. Amîndoi participă la viața celorlalți și îi frecventează atît pe bogați, cît și pe sărmani. Sfîntul nu poate fi imitat. Ca să nu fie victima
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lumii. Trăsătura aceasta este caracteristică eroului creștin, dar și celui al mitului hindus. Amîndoi participă la viața celorlalți și îi frecventează atît pe bogați, cît și pe sărmani. Sfîntul nu poate fi imitat. Ca să nu fie victima amenințărilor și a seducțiilor, orice imitator trebuie să fugă, iar fuga aceasta este ea înșiși dovada unei false motivații, oricît de secretă și de nemărturisită ar fi ea, a unui sentimentalism acuzator și a unei vanități culpabile. Sfîntul este inimitabil tocmai pentru că el nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mecanologiei. Se ajunge astfel la o intersectare conceptuală între corporalitatea cyborgică și „mașinile dezirante” sau „corpul fără organe”, sintagme din filosofia deleuzo-guattariană rediscutate în noile contexte tehnoculturale. Atingând problematica dorinței, studiul se îndreaptă în direcția reformulării noțiunilor de corporalitate, plăcere, seducție și erotism în cadrul simbiozei ființă umană - tehnologie, trăgând concluzia necesității prezenței procesului de întrupare în urma punerii față în față a unor discursuri cyberculturale (de tipul Sobchack vs Stoneă sau a discutării critice a teoriei filosofice a lui Michael Heim. Alte
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Infectând și afectând tehnologia și implicit viața umană, „ființele” virale electronice reproduc în mod autonom programe de computer, încadrându-se în „ecologia” rețelei alături de alte forme de viață artificială care compun tehnobiodiversitatea. Virușii digitali pot întruchipa sentimentele ființelor vii, ilustrând seducția și promisiunea iubirii, ca în cazul virusului „Love Bug” din mai 2000, care s-a manifestat sub apariția unui e-mail cu titlul „I Love You”. Există însă și viruși ai computerului definiți drept „viruși ai minții” (vezi Dawkins, 1996Ă, capabili
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
înseamnă organizare, aceasta este una aflată în devenire și în dezlimitare, comportând deopotrivă oportunități și dezavantaje, creativități și vulnerabilități. Discursul cyborgic este impregnat de o asemenea viziune asupra „dorinței” mașinice, acest capitol urmărind modul în care dorința, asociată plăcerii și seducției, se constituie atât ca un sentiment și ca o experiență subiectivă (vezi Jamison, 1994, despre „spațiile contradictorii” ale plăcerii și ale seducției cyborgiceă, cât și în forma unei materialități contingente în relația uman-computer. Diverse căi seducătoare, inclusiv în înțelesul baudrillardian
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
impregnat de o asemenea viziune asupra „dorinței” mașinice, acest capitol urmărind modul în care dorința, asociată plăcerii și seducției, se constituie atât ca un sentiment și ca o experiență subiectivă (vezi Jamison, 1994, despre „spațiile contradictorii” ale plăcerii și ale seducției cyborgiceă, cât și în forma unei materialități contingente în relația uman-computer. Diverse căi seducătoare, inclusiv în înțelesul baudrillardian al seducției în simulare, adesea paradoxale, provocând deopotrivă atracție și repulsie, fascinație și spaimă, contribuie la emergența dorinței cyborgice de conexiune într-
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
constituie atât ca un sentiment și ca o experiență subiectivă (vezi Jamison, 1994, despre „spațiile contradictorii” ale plăcerii și ale seducției cyborgiceă, cât și în forma unei materialități contingente în relația uman-computer. Diverse căi seducătoare, inclusiv în înțelesul baudrillardian al seducției în simulare, adesea paradoxale, provocând deopotrivă atracție și repulsie, fascinație și spaimă, contribuie la emergența dorinței cyborgice de conexiune într-o rețea a fluxurilor viscerale, sociale, comunicaționale etc. sau de fuziune într-un sistem om-mașină al întreruperilor și al reluărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și spaimă, contribuie la emergența dorinței cyborgice de conexiune într-o rețea a fluxurilor viscerale, sociale, comunicaționale etc. sau de fuziune într-un sistem om-mașină al întreruperilor și al reluărilor continue. Raportarea emoțională a umanului la tehnologiile computerului (prin dorință, seducție și plăcereă trebuie înțeleasă și în accepția constitutivă de subiectivitate întrupată situată sau conturată la interfață (vezi Lupton, 1995 pentru un exemplu al relației emoțional-corporale a utilizatorilor cu computereleă. Raportul uman-mașinic, din perspectiva „dorinței” cyborgice, este caracterizat prin ambivalență: pe
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
devenit un „umanoid” cu o interfață prietenoasă, iar, pe de altă parte, se realizează cibernetizarea umanului prin analogia ființei umane cu un calculator. Termenii psihologici 8 ai subiectivismului și ai iraționalității (conotate diacronic cu feminitateaă sunt implicați în procesele de seducție și de plăcere, neputând fi în totalitate opuși fenomenelor de depersonalizare și de raționalitate (asociate de-a lungul istoriei cu masculinitatea și chestionate de studiile de gender din cyberfeminismă. Umanizarea ordinatorului se leagă de dorința subiectului uman de a reduce
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
suntem în era subiectului cyborgizat, eră în care utilizarea tehnologiilor și a artefactelor proliferează de la medicină la existența intimă, viața umană este trăită prin intermediul trupului, iar dorința și plăcerea își subliniază visceralitatea și încarnarea. „Dorința” cyborgică de conexiune material-mașinică, de seducție și de obținere/producere a plăcerii se înlănțuie cu posibilitatea interacțiunii erotice în cyberspațiu și în realitatea virtuală, interacțiune care accentuează prezența trupului uman la interfața cu tehnologiile ordinatorului. Relaționarea erotică ființă umană - computer relevă plăcerile corporealității într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
încearcă a „uita” sau a se lepăda de limitele trupului fizic. Mai degrabă decât o țesătură de limite fizic-trupești sau decât o încrengătură de mecanisme și mașinării, corpul tehnologizat este o augmentare și o întrețesere de fenomene, forțe, materialități și seducții, conexiuni și plăceri, de la cele fizice la cele sociale. O altă sintagmă deleuzo-guattariană celebră care a inspirat perspectiva asupra trupului abordată în acest capitol, alături de cea a mașinilor dezirante, este „corpul fără organe”9. În primul rând, trebuie remarcat faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și autoprezentarea în pagini web până la mascaradele și experimentele ludice sau spectaculare, de la dinamica și apartenența de grup și activism la cooperare sau conflicte intergrupale până la erotism virtual ori pornografie (vezi Wallace, 1999Ă. Fascinația narcisistă manifestată în cadrul realității virtuale sau seducția nemuririi și a indestructibilității, dincolo de biologia degradabilă, din discursul cyberspațial sau cel a ingineriei genetice sunt emblematice pentru aspectele psihologice ale identității virtuale (vezi Adams, 2000Ă. Identitatea la interfață este problematizată în conjuncturile dislocării eului unitar și referențial, în ocurențele
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Dimpotrivă, își manifestă dorința încorporării și unește fluxurile identității virtuale de viața, experiențele și dimensiunile corporeale, de la cele existențiale la cele sociale. De asemenea, leagă eul virtual de existența trupească, cu multitudinea aspectelor și a sensibilităților acesteia, de la senzorialitate la seducție, de la amintire la afectivitate și moralitate. Postumanismul moderat denunță convingerile care speră în posibilitatea ca identitatea și mintea umane să fie destrupate în noile contexte post-transumane ale spațiului virtual și utopiile prin care se exprimă credința în libertatea tehnologică nelimitată
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
transgenic integrat spațiului virtual împreună cu proprietățile mintale, de la inteligență la personalitate, și cu cele corporale, de la sexualitate și reproducere la afectivitate și emoție. Gândirea postumanistă trebuie să țină cont de prezența sensibilității emotive sau afective, de practicile plăcerii și ale seducției în cadrul raționalismului resuscitat în spațiul virtual. De asemenea, nu își suprimă pasiunea corporală, bogăția senzorială și genetică și sexualitatea întrucât recunoaște faptul că rațiunea nu mai poate veni singură în controlul dorinței și al pasiunilor, ci este doar una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o înnăscută „artă de a trăi”, înfloririi vieții și drumului școlarilor săi de la Colegiul Tehnic „Ion Creangă” din Târgu-Neamț. Cu aceeași iubire și sensibilitate se oprește și asupra Vieții și Scrierilor lui Ion Creangă, reușind să decupeze, pentru bucuria și seducția cititorilor, mărturii și citate, care ilustrează învățături mult folositoare în „arta de a trăi”. Interpretarea și comentariile autoarei sunt pline de sensuri adânci și lumină. Ideea cărții de față s-a născut încă din timpul studiilor filologice băcăuane, candidata de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
avizate. Acest tip de vis poate indica evoluția interioară și spirituală a subiectului. Ridurile au o semnificație fericită, de cunoaștere și împlinire. Totuși, într-o societate aflată în căutarea tinereții veșnice, îmbătrânirea se transformă într-o viziune terifiantă a pierderii seducției și puterii. Confruntarea celor două puncte de vedere este revelatoare în funcție de percepția subiectului și a faptului că bătrânețea este percepută pozitiv sau, dimpotrivă negativ. Când cel ce visează sau personajele din vis sunt mai tinere decât în realitate, este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să se lase dominat și să cadă în capcana altora (mama vitregă din basm). Această interpretarea este valabilă atât pentru visul unui bărbat, cât și pentru cel al unei femei. Pentru femeie se adaugă o semnificație de frumusețe și de seducție, deaorece căprioara este animalul privilegiat în poezie, ales pentru a reprezenta și a face elogiul grației feminine. Puiul de căprioară, reia cu o mai mare intensitate semnificațiile de vulnerabilitate și inocență atribuite căprioarei. Pradă ușoară pentru vânător, el este o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vis, personifică deținătorul puterii. Revelează adesea prezența unei legături de aservire, a unei situații de dependență: ceea ce îl interesează pe cel ce visează este în mâinile unui terț, nu îi aparține. Dar vânzătorul poate semnifica și constrângerea (cumpărarea forțată), manipularea, seducția înșelătoare, chiar minciuna. Dacă vânzătorul este cel care vinde ceva sau primește banii, înseamnă că așteaptă o retribuție sau o recompensă materială, afectivă sau morală. De data aceasta el deține puterea, putere pe care o poate vinde. Dacă cel ce
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a creșterii. Este în această măsură un semn pozitiv al bunei dezvoltări și a dinamismului celui ce visează, care își vede resursele reînnoite fără încetare. Părul sporește virilitatea bărbatului și asigură feminitatea femeii. Are o dimensiune sexuală certă. Participă la seducție și trebuie, din acest motiv, să rămână ascuns în unele tradiții. Ritualurile de tundere vizează eliberarea omului de pulsiunile sale. În mod universal, părul este asociat cu forța și vigoarea. A-l tăia, ca în mitul lui Samson, înseamnă a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
coloana este centrul energiei și al vitalității (dezvăluite, atunci când este verticală, și latente, când este orizontală), idee clar redată în yoga, care definește parcursul energiei kundalini de-a lungul coloanei. Fese Fesele au o semnificație sexuală certă. Ele evocă dorința, seducția și plăcerea, dar și pedeapsa care provoacă excitare sau trimite la vremea copilăriei și la corecțiile suportate atunci. Interpretarea exprimă plăcerea sau pedeapsa, în funcție de experiența și de psihologia subiectului. Totuși, cele două nivele sunt deseori combinate și exprimă masochismul latent
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
la degetul cel mic»). Unghiile, la fel ca ghearele animalului, dezvăluie agresivitatea subiectului. În vis, orice afecțiune a unghiilor (pete, fisuri, culoare ciudată etc.) poate revela lipsa de siguranță, de arțag, de combativitate a subiectului. Unghiile cu manichiura făcută semnifică seducția, folosită ca o armă de atac sau de apărare. Nas Nasul face apel la instinctul și intuiția celui ce visează. Îi pune în discuție flerul. Dacă are nasul înfundat, înseamnă că respectiva însușire îi este afectată. Cel ce visează nu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
poate oferi informații cu privire la starea emoțională: oboseala și depresia (paloare excesivă), frica sau boala (ten verzui), rușinea sau exaltarea (roșeața), în funcție de scenariul visului; - mâncărimile semnifică fie agasarea și enervarea, fie o pulsiune irepresibilă («mă mănâncă! »); - alunițele simbolizează o dorință de seducție și îi dau visului o dimensiune sugestivă, chiar erotică; - tatuajele, piercingurile și scarificările exprimă o dorință de modificare corporală, voința de a se singulariza și de a-și personaliza învelișul carnal sau, dimpotrivă, de a aparține unui grup social sau
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]