2,115 matches
-
de adițiune, conferind actelor discursive un caracter de coerență și de realitate, datorat acumulării; * intensificarea discursului prin jocuri de luare în stăpânire, asociind un deixis de locuție și un deixis de modalizare care intensifică efectele. Cercetarea limbajului politic din perspectivă semiotică, abordare dominată de perspectiva semnului, are ca premisă conceperea limbajului-obiect nu ca o înșiruire de secvențe disparate, ci ca unități care se articulează în cadrul unui sistem-text. Semiotica pune la îndemâna cercetătorului atât o metodologie, cât și un metalimbaj, capabile să releve
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și un deixis de modalizare care intensifică efectele. Cercetarea limbajului politic din perspectivă semiotică, abordare dominată de perspectiva semnului, are ca premisă conceperea limbajului-obiect nu ca o înșiruire de secvențe disparate, ci ca unități care se articulează în cadrul unui sistem-text. Semiotica pune la îndemâna cercetătorului atât o metodologie, cât și un metalimbaj, capabile să releve caracterul profund interacțional al comunicării politice și să expliciteze mecanismele discursive care conferă legitimitate actelor și actorilor politici. Limitarea demersului analitic la aspectele interne ale funcționalității limbajului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să releve caracterul profund interacțional al comunicării politice și să expliciteze mecanismele discursive care conferă legitimitate actelor și actorilor politici. Limitarea demersului analitic la aspectele interne ale funcționalității limbajului politic, în accepțiunea structuralistă a "autarhiei textului", este eludată în cadrul abordării semiotice printr-un permanent du-te-vino între interiorul și exteriorul limbajului politic, prin raportare constantă la parametrii situaționali care configurează individualitatea semiozei politice. În calitate de metaștiință, semiotica favorizează analizele interdisciplinare, urmărind studiul limbajului politic la trei niveluri distincte, corespunzătoare celor trei dimensiuni ale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aspectele interne ale funcționalității limbajului politic, în accepțiunea structuralistă a "autarhiei textului", este eludată în cadrul abordării semiotice printr-un permanent du-te-vino între interiorul și exteriorul limbajului politic, prin raportare constantă la parametrii situaționali care configurează individualitatea semiozei politice. În calitate de metaștiință, semiotica favorizează analizele interdisciplinare, urmărind studiul limbajului politic la trei niveluri distincte, corespunzătoare celor trei dimensiuni ale semiozei: a) studiul structurilor formale, al relațiilor dintre semne (sintaxa); b) studiul relațiilor dintre semne și obiectele desemnate (semantica); c) studiul relațiilor dintre semne
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
celorlalte două, iar împreună concură la descrierea complexă a limbajului, în calitate de instrument de exprimare specific domeniului politic. Avantajele unui astfel de demers derivă atât din specificul perspectivei asupra obiectului de cercetare, tratat ca un tot unitar, cât și din metodologia semiotică, care face apel la instrumentarul unor științe variate precum: lingvistică, pragmatică, semantică, sociologie ș.a. Abordarea semiotică impune precizarea atitudinii cercetătorului cu privire la rolul pe care îl joacă limbajul în politică, la relația dintre limbaj și ideologie, la dialectica raporturilor dintre limbaj
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic. Avantajele unui astfel de demers derivă atât din specificul perspectivei asupra obiectului de cercetare, tratat ca un tot unitar, cât și din metodologia semiotică, care face apel la instrumentarul unor științe variate precum: lingvistică, pragmatică, semantică, sociologie ș.a. Abordarea semiotică impune precizarea atitudinii cercetătorului cu privire la rolul pe care îl joacă limbajul în politică, la relația dintre limbaj și ideologie, la dialectica raporturilor dintre limbaj și putere. Înțeles ca mijloc de exprimare specific cunoașterii și comunicării politice, limbajul politic este guvernat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajul politic este guvernat de interesele locutorului vizând accesul/menținerea la putere, individualitatea acestui tip de limbaj fiind conferită de dimensiunea pragmatică a comunicării politice, care presupune instaurarea unei relații speciale între emitentul politic și receptori. În acest context, abordarea semiotică vizează descrierea articulațiilor și mecanismelor de funcționare specifice limbajului politic, în virtutea finalităților și funcțiilor corespunzătoare. Plecăm de la premisa că, fără a se limita la limbaj, politica nu poate fi concepută în afara actelor discursive, acestea din urmă fiindu-i constitutive. Acțiunea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la datele contextului. Un enunț politic perfect valabil într-o situație de comunicare dată devine nefericit într-un cadru de comunicare distinct, așa încât recursul la rețete discursive prefabricate nu garantează reușita actului de comunicare și nici împlinirea dezideratelor politice. Perspectiva semiotică presupune o înțelegere unitară a celor trei niveluri de analiză (sintaxă, semantică și pragmatică), fiecare dintre acestea conducând la redimensionarea celorlalte două. În vreme ce sintaxa este pur formală, vizând structura expresiilor lingvistice și relațiile dintre acestea, semantica are în vedere raporturile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cadru de obiectivare a analizei celorlalte, iar procesul permanent de descompunere/recompunere a limbajului-obiect, în vederea explicitării funcționalității discursive, asigură o perspectivă complexă asupra domeniului de cercetare. 2.2. Sintaxa limbajului politic Apreciată drept una dintre cele mai dezvoltate ramuri ale semioticii, analiza sintactică vizează studiul relațiilor dintre semne și relevarea structurii logico-gramaticale. Heinrich F. Plett afirmă că, din punct de vedere sintactic, textul este format dintr-o înșiruire ordonată de semne lingvistice, guvernată de o serie de reguli combinatorice 111. Din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în spațiul comunicării politice, exprimările metaforice valorifică câmpuri semantice dintre cele mai diverse, toate însă au în comun funcția de a formula, prin domeniul-țintă, trăsături specifice domeniului-sursă. Comportamentele, practicile, atitudinile nu sunt reprezentate în mod izolat, ci prin intermediul unor relații semiotice care apropie experiențele, în funcție de proprietățile pe care le au în comun. Subliniind relația de interdependență dintre metaforă și contextul sociocultural în care ia naștere, Umberto Eco afirmă că elaborarea unei metafore are la bază un univers de conținut deja constituit
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
analiza sintactico-semantică și referențială: interogația asupra naturii și a mecanismelor de funcționare a metaforei presupune orientarea atenției atât asupra semanticii enunțurilor, cât și asupra sintaxei, a sintagmaticii semnelor metaforice într-un discurs particular. Cea de-a treia dimensiune a triadei semiotice, perspectiva pragmatică, complinește analiza uneia dintre cele mai comune figuri, în cadrul comunicării politice: "dimensiunea pragmatică este o cale principală, obligatorie pentru studiul metaforei. Ea subliniază caracterul extra-discursiv al acesteia, efectele pe care le are în context, motivațiile individuale sau sociale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
trei mari actori care au legitimitatea de a se exprima public asupra politicii: oamenii politici, jurnaliștii și opinia publică (prin intermediul sondajelor de opinie), comunicarea politică oferă imaginea complexă a raporturilor de putere și a schimburilor simbolice de pe scena politică. Abordarea semiotică a limbajului politic, ca mijloc de comunicare specific cunoașterii și comunicării politice, își dovedește utilitatea prin conceperea acestuia ca macro-semn al relațiilor din câmpul politic și prin efortul de explicitare a mecanismelor discursive care oferă sens și motivație acțiunilor politice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
își dovedește utilitatea prin conceperea acestuia ca macro-semn al relațiilor din câmpul politic și prin efortul de explicitare a mecanismelor discursive care oferă sens și motivație acțiunilor politice. Cu riscul de a demistifica, de a spulbera magia cuvântului politic, analiza semiotică vizează elaborarea unui metadiscurs care să dea seama asupra interdependenței dintre dimensiunile sintactică, semantică și pragmatică, ale manifestărilor discursive din spațiul politic, și asupra articulărilor lor specifice. Demersul semiotic pleacă de la premisa că, în calitate de sistem de semne specific exprimării raporturilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de emitentul politic. Prin analiza și descrierea parametrilor contextuali, cu numeroasele și variatele lor dimensiuni (obiectul supus analizei nu mai este eminamente verbal, ci eterogen, iar informațiile privind subiectul și cadrul enunțiativ adaugă fațete noi, care îmbogățesc/ clarifică semnificația), abordarea semiotică favorizează formarea unei viziuni complexe asupra fenomenelor discursive din spațiul politic. Capitolul 3 Publicistica eminesciană în orizontul receptării Suntem, cu toate străduințele și pretențiile, abia la începutul înțelegerii fenomenului Eminescu. (Nicolae Iorga) 3.1. Destinul editorial al publicisticii eminesciene Insuficient
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fie totale, confruntarea celor două ipostaze ale creatorului permite conturarea unei viziuni complexe asupra celui numit "omul deplin al culturii române". Fără intenția de a opera ierarhizări sau de a emite judecăți de valoare, propunem în lucrarea noastră o abordare semiotică a limbajului politic eminescian, considerat în calitatea sa de macro-semn al atitudinilor și concepțiilor jurnalistului față de realitățile istorice, politice și social-economice ale timpului său. Demersul semiotic vizează caracterizarea limbajului politic eminescian, prin raportare la fiecare dintre polii situației de comunicare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
între forma expresiei și cea a conținutului (în terminologia lui L. Hjelmslev) sau între semnificant și semnificat (F. de Saussure) produce semne: în acest sens, orice act de limbaj implică o semioză. Acest termen este sinonim cu cel de funcție semiotică. 2. Prin semioză putem de asemenea să înțelegem categoria semică ai cărei termeni constitutivi sunt forma expresiei și forma conținutului (a semnificantului și a semnificatului) (t.n.)"243. Adam Schaff afirmă că fenomenul de semioză are loc "atunci când cel puțin
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de semnificare. Prin urmare, nu putem vorbi de semioză decât în cadrul unei situații de comunicare care presupune actualizarea potențialului semnificativ al semnelor, indiferent de natura acestora. Pe aceeași linie de interpretare, Umberto Eco afirmă că "este imposibil de statuat o semiotică a comunicării independentă de semiotica semnificării"245, orice proces de comunicare având ca premisă obligatorie un proces de semnificare. Concepută ca un complex de relații între variabilele unei situații de comunicare, semioza comportă trei dimensiuni fundamentale: sintactică, semantică și pragmatică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
putem vorbi de semioză decât în cadrul unei situații de comunicare care presupune actualizarea potențialului semnificativ al semnelor, indiferent de natura acestora. Pe aceeași linie de interpretare, Umberto Eco afirmă că "este imposibil de statuat o semiotică a comunicării independentă de semiotica semnificării"245, orice proces de comunicare având ca premisă obligatorie un proces de semnificare. Concepută ca un complex de relații între variabilele unei situații de comunicare, semioza comportă trei dimensiuni fundamentale: sintactică, semantică și pragmatică. Cele trei dimensiuni derivă de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fundamentale: sintactică, semantică și pragmatică. Cele trei dimensiuni derivă de altfel din structura ternară a semnului lingvistic: sign vehicle (mediatorul între obiectul desemnat și agentul procesului de semnificare), designatum (obiectul desemnat de semn) și interpreter (agentul semiozei), sugerând nivelurile analizei semiotice. Odată cu introducerea conceptului de semioză, semiotica își lărgește considerabil obiectul de cercetare, integrând, pe lângă dimensiunile semantică și pragmatică, sugerate de definiția saussuriană a științei care studiază semnele în sânul societății, și ceilalți parametri ai situației de comunicare. Se operează astfel
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
trei dimensiuni derivă de altfel din structura ternară a semnului lingvistic: sign vehicle (mediatorul între obiectul desemnat și agentul procesului de semnificare), designatum (obiectul desemnat de semn) și interpreter (agentul semiozei), sugerând nivelurile analizei semiotice. Odată cu introducerea conceptului de semioză, semiotica își lărgește considerabil obiectul de cercetare, integrând, pe lângă dimensiunile semantică și pragmatică, sugerate de definiția saussuriană a științei care studiază semnele în sânul societății, și ceilalți parametri ai situației de comunicare. Se operează astfel trecerea de la viziunea unei științe generale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
științei care studiază semnele în sânul societății, și ceilalți parametri ai situației de comunicare. Se operează astfel trecerea de la viziunea unei științe generale a semnelor, la o știință care are ca obiect fenomenul comunicării prin semne, funcționarea acestora în cadrul situației semiotice și relațiile care se stabilesc între parametrii procesului de semnificare. În acest sens, Charles Morris concepe semioza ca un proces prin care un obiect devine semn și funcționează ca semn246 sau, altfel spus, orice situație de semnificare prin semne. Într-
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
instrument în spațiul românesc întâlnim la Petru Ioan care, pornind de la modelul hexadic al situației pedagogice, propus în 1989 de Olivier Clouzot, care instituie trei axe de coordonate (a persoanelor, a realităților instituționale și a realităților ideale), valorifică virtuțile hexadei semiotice în analiza comunicării didactice și politice. Petru Ioan multiplică numărul variabilelor, prin luarea în calcul atât a formelor "orizontale"/sintagmatice, cât și a celor "verticale"/paradigmatice, specifice situațiilor de comunicare investigate. În acest context, numărul relațiilor combinatorice crește considerabil, favorizând
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
analiza limbajului politic favorizează: realizarea de taxonomii ale semnelor politice, identificarea funcțiilor specifice limbajului politic, stabilirea tipurilor de înțelegere politică, delimitarea paradigmelor ideologice care generează și modelează limbajul politic ș.a. Figura 2. Natura triadică a semnului O dezvoltare a hexadei semiotice întâlnim și la Traian D. Stănciulescu care, pornind de la modelul pentadic al lui H.D. Lasswell, adaugă încă un element procesului semiotic: contextul, ajungând astfel la două modele triadice complementare: triada "3P" (Potențialitate Proces Produs) și triada "3R" (Referențialitate Receptare Realizare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de comunicare și a influenței pe care o exercită fiecare dintre aceștia asupra ansamblului semnificativ; c) desprinderea unui model de eficientizare are în vedere evaluarea cu rol optimizator a parametrilor și relațiilor funcționale, ajungându-se în final la redefinirea situației semiotice. Figura 3. Hexada semiozei politice Coroborarea reprezentărilor hexadice cu date oferite de teoria matematică și ingineria informației și a comunicației 251 a condus la suplimentarea cu alte trei elemente a modelului semiotic: transmițătorul, receptorul și zgomotul, cu funcții specifice de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ajuns la elaborarea unui graf semiotic cu număr variabil de elemente, care are avantajul unei perspective diacronice asupra procesului semiotic 252, surprinzând mutațiile pe care le înregistrează semioza și implicațiile acestora în planul semnificării/ resemnificării semnelor: Figura 4. Graful situației semiotice Avantajele grafului semiotic derivă din deschiderea specifică acestui model și din viziunea istorică asupra procesului de semnificare. Desfășurarea în succesiune logică a celor doisprezece parametri structurali, cu grade distincte de relevanță în cadrul semiozei, facilitează desprinderea unei imagini complexe asupra fenomenului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]