138,178 matches
-
nu e Seven, pentru că, de pe afiș, vă sare-n ochi și numele lui Christian Slater. Și-n fine, 4. John Travolta, supraponderal, asudat și militarizat, în ceea ce pare a fi un nou A Few Good Men, dar care - hélas! - e semnat de Simon "Con Air" West. Puțina presă cinematografică locală le expediază fără drept de apel pe ultimele trei, dîndu-vă un posibil, dar înșelător reper. Dacă, în plus, instinctul vă trage înspre sir Tony, rău face. Nu vă veți alege decît
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
că "Legea poate da greș" și că "putem să gândim (și) altfel decât prescrie" ea, Legea reprezentând, de fapt, un act fatal de "îngrădire" a libertății umane. Paralela cu sistemele totalitare nu este greu de semnalat și, de altfel, postfața semnată de Mircea Martin pune explicit această problemă. Protagonistul se raportează la episodul Golgotei (la care, de altfel, nu a asistat direct) ca la un moment cheie al existenței sale. Apariția "rabinului trădător", a "străinului" niciodată numit, îi dezvăluie pas cu
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
Marina Constantinescu Lumea teatrului a primit, în preajma Sărbătorilor, a Crăciunului, un dar cu totul special: o carte semnată de criticul de teatru Florica Ichim și intitulată George Constantin și comedia sa umană - volum apărut la Editura Gramar, o casetă video, cu scene din mari spectacole și filme, și un CD cu vocea lui George Constantin cu unele din
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
unde au fost publicate. Îndrăznesc să apreciez că epistolele acestea n-au prea mare însemnătate, că mai nici una nu e inedită cu adevărat și că reluarea lor este cu totul întîmplătoare, neavînd deloc siguranța că au fost reproduse toate scrisorile semnate de filosof apărute, de-a lungul vremii, în presa literar-culturală. E acesta rostul unei ediții de corespondență? Întrebarea e, desigur, retorică. În sfîrșit, dacă tot am apucat să contabilizez sumarul ediției (deși ediția, ciudățenie, nu are parte de un sumar
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
e vorba numai de una "din scrisorile sale adresate directorului nostru". Unde sînt celelalte scrisori trimise de Caragiale? În volumul de corespondență al ediției Caragiale volumul VII - de la Editura Fundațiilor Regale pentru Literatură, sînt publicate cinci scrisori și o telegramă semnate de ilustrul scriitor. De ce nu s-a apelat la acest volum, reproducîndu-se aici toate scrisorile scriitorului către profesorul Rădulescu-Motru? Și, din nou, nici aici n-am siguranța că se reproduc toate scrisorile adresate lui Rădulescu-Motru și publicate în revistele literar-culturale
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
de recunoscut : Amza Pellea (24 de ani), Silvia Popovici (22 de ani), Draga Olteanu (22), Iurie Darie (26). Manuscrise eminesciene de Alexandru Sîrbu (1974) se derulează în sensul unei preocupări mai largi a regizorului pentru studiile grafologice (el va mai semna, cumva pe aceeași linie semiologizantă, filme ca: Pe câmpul alb, Desenele scriitorilor, Manuscrise, scrisori, amintiri, Limbajul calculatorului ș.a.). Demersul pare de-a dreptul subversiv într-un regim în care grafologia stă sub cheie în birourile poliției politice. Iată cu siguranță
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
Așteptam filmul din 1976 al lui Jean Petrovici ca pe un clasic al genului, ca pe referința peste care nu se poate trece. Așa se vorbea despre el. Am avut parte de o aiuritoare deziluzie. Mihai Eminescu, cu un scenariu semnat de Vasile Nicolescu, reprezintă unul dintre actele cele mai banale ale recuperării în cămara de argumente ideologice a numelui marelui poet. Aflu, totuși, mai pe la începuturi, amănuntul interesant că țăranii l-au zugrăvit pe poet printre sfinții de pe pereții bisericii
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
unei încăperi, de o frumusețe plastică. Mai există, după știința mea, un film din 1914 al lui Octav Minar, intitulat Eminescu, Veronica, Creangă, precum și Eminescu (1990), al lui Anatol Codru (Republica Moldova); Dumnezeirea lui Eminescu (1995) și Obârșia lui Eminescu (1996), semnate ambele de Grid Modorcea; filmul pentru televiziune Insula lui Euthanasius de George Bușecan, destul de complex, dar din care, poate din vina mea, n-am înțeles mare lucru; precum și o ecranizare a Luceafărului, începută promițător ca imagine și continuată lamentabil la
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
chiar un anume efect comic. Am avut apoi surpriză să constat că atît cuvîntul în cauză, cît și reacția spontană la el nu sînt nici macar noi: acum peste 30 de ani, în revistă "Limba română", nr. 1, 1965, un articol - semnat de D.Muster - comenta critic cîteva elemente din terminologia oficială a momentului: "teatru de stat", "examen de stat", "spital unificat" etc. Printre acestea apărea și Romanica, o creație lexicala folosită de Bibliotecă Centrală de Stat ca eticheta "sub care se
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
bombardamentele din Iugoslavia? Să se fi dat în cască nu traducerea mesajului sau ultra pro-românesc, ci vreun text iredentist maghiar?! Că dl Iliescu vrea și garanții, pe loc, nu trebuie să ne mire din partea celui care s-a grăbit să semneze un tratat - plin de garanții, nu-i așa? - trădător și rușinos cu Uniunea Sovietică. Dar că dl Valeriu Tabăra să facă pe surdul la asigurările date de premierul britanic parcă sună, oricum am întoarce-o, a obrăznicie. Totuși, dl Blair
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
puștile, săbiile, baionetele și tunurile ce rugineau de mai bine de zece ani prin arsenalele lor..." P.S. Acest articol bătut la mașină pe aproape trei pagini are hîrtia foarte îngălbenita și subțire, asemeni foii de ceapă veche. El nu-i semnat, nu poartă titlul rubricii prezente, Prepeleac, părînd mai mult un text de a cărui tipărire nu-mi amintesc. Descoperindu-l printre pagini părăsite, aproape îmi venise să cred că era un extras din Istoria literaturii a lui Călinescu. Am cercetat
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
Istoria literaturii a lui Călinescu. Am cercetat-o, grijuliu. Nici vorbă. Ca sa vedeti, cît orgoliu păcătos să pun ipoteza unei confuzii cu scrisul genialului nostru critic. Este, nu este al meu textul, eu îmi iau inima-n dinți și-l semnez. Mai ales că doi sau trei din bătrînii și fidelii mei cititori mi-au spus că l-au "mirosit". Unul ar fi zis chiar: "E Toiu, dom^le, e Toiu curat!". E cum s-ar fi recurs la proba cea
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
nu se făcuse încă pînă de curînd: asocierea directă a literaturii cu arta plastică, manifestarea lor simultană și izomofă în același registru optico-narativ, dincolo de coabitarea lor firească și de convergență lor profundă. O prima tentativă în acest sens, expunerea picturii semnate de Carmen Oprișan și a unor file de manuscris ale lui Valentin Iacob, a fost și primul eșec al acestei formule. Pictură puternică, plină de vitalitate în substanță, iar în limbaj de un expresionism germanico-transilvănean, nu avea nici un fel de
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
directorului ziarului sau, precum și modalitatea partizană în care este reflectat conflictul din Iugoslavia în acest ziar. Ion Rațiu s-a dezis de Ion Cristoiu, publicînd în Cotidianul de luni, 3 mai, un articol din chenarul de pe prima pagină în care semnează deținătorii de rubrici fixe. Modalitatea prin care patronul își declară dezacordul față de direcția pe care persoana căreia i s-a încredințat ziarul o urmează e pe cît de insolita pe atît de, să-i zicem, la vedere. Nu i se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
Iugoslavia în Cotidianul. (Cronicarul a observat în ultimele săptămîni că în acest ziar numai de echidistanta nu poate fi vorba). Ion Cristoiu face proces de intenție omonimului sau, atribuindu-i acestuia ceea ce n-a scris, printr-o interpretare a articolului semnat de Ion Rațiu. La ora cînd Cronicarul își încredințează însemnările tiparului, acest insolit conflict de la Cotidianul e în desfășurare. Dar cum nu e prima oară cînd Ion Cristoiu intra în conflict cu proprietarii publicațiilor unde a fost redactor-șef, elementul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
CVTudor, PRM-ul s-a abținut de la vot cu prilejul acordării dreptului de survol pentru aviația NATO în spațiul aerian al României? Cu cîțiva ani în urmă, nu prea multi, în EVENIMENTUL, ZILEI condus de Ion Cristoiu apărea un editorial semnat de actualul director al Cotidianului în care analistul politic afirmă încă din titlu că CVTudor întrebuințează, citez: "Tactică țigăncii la atac", constînd în ridicarea poalelor înaintea adversarului. Dacă Ion Cristoiu nu-și reneagă editorialul de atunci, putem trage concluzia că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
la Galeriile Catacomba și aparține sculptorului Mamikon Yengibarian, iar cea de-a doua s-a deschis la Muzeul Țăranului Român, cu sprijinul Ambasadei Finlandei în România și, în mod special, cu susținerea D-lui ambasador Mikko Heikinheimo, și cuprinde fotografie semnată de Peter Korniss. Cele mai evidente elemente comune ale celor doi expozanți sînt atît faptul că ambii reprezintă artă maghiară, dar nici unul dintre ei nu este născut în Ungaria, cît și acela că amîndoi aduc, prin stilistica sau prin fondul
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
cineva, adică să-l vezi în ce ape se scalda, pune-l în situații limită, sau măcar aproape de limita. Situația, delicată în ceea ce ne privește, a fost creată. Vezi Iugoslavia. Ce facem noi? Când președintele Emil Constantinescu spune că am semnat o înțelegere cu NATO și trebuie să o respectăm, o grămadă de politicieni (sau ce-or fi), sar la beregata lui, cum că de ce tocmai acum să respectăm acea semnătură, pe care, culmea!, tocmai ei înșiși au pus-o pe
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
după părerea mea, așa-numita "Cosmopolis". Traducerea îi aparține tot Tudorei Șandru Mehedinți, fiind că întotdeauna impecabila, cu soluții stilistice gratifiante, ca să folosesc un eufemism, pentru un lector care nu ar avea acces la textul în spaniolă. Acest nou român semnat de Javier Mariaș poate trece, înșelător, drept o parodie a mediului academic de la Oxford: o carte populată de personaje-profesorasi plictisiți, exasperați de lentă trecere a timpului pe care și-l mai omoară și ei cum pot, cu bîrfe nevinovate sau
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
el este viața mea/ greseit desenată" (Canon). Deoarece "în pustietatea ce ne separă/ golul se umple/ cu tot ceea ce nu se rostește/ cu tot ce ne poate/ încă salva" (Didactica magna). Puține elegii de intensitatea conținuta a unora dintre cele semnate de Mariana Filimon am putut cîți în ultima vreme, de, atît de îmbelșugata, totuși, poezie românească. Transparente și, cu toate acestea, pline de încordarea imateriala a lacrimii, de fantomala energie a tăcerii: "Orice aș spune/ ating o rană// în puterea
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
douăzeci de ani, însă, părăsește (în 1918) carieră armelor, după ce este gazat pe front, de către... germani. Rămîne suferind de plămîni pentru toată viața. Revenit în Italia adera la mișcarea fascista condusă de Mussolini, iar la douăzeci și unu de ani (în 1921) semnează Malaparte pe coperta cărții sale de debut. Era vremea în care un cîntec mussolinian proclama: "Tinerețe,/ Primăvară frumuseții,/ În fascism e salvarea/ Libertății noastre" (Giovinezza). Ceilalți cîntau "Internațională" că imn de stat. Urmează o trezire la realitate, brutală, după ce Malaparte
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
Cronicar O privire senina În CAIETE CRITICE nr. 9-12 este sărbătorit profesorul Dumitru Micu la împlinirea a 70 de ani. Alături de cuvenitele articole omagiale semnate de cîțiva din foștii săi studenți, este publicat și un fragment din volumul de memorii pe care îl pregătește profesorul, Vîrste și timpuri, si anume cel în care povestește, cu un soi de candoare care îi e proprie, experiența de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
realismului socialist decît Sorin Toma, Ștefan Voicu, Nestor Ignat, Traian Selmaru, Ion Mihăileanu. Fără cedări nu putea publică, de altfel, nimeni, nici macar Arghezi, necum un biet ătînăr critică". Deci scrie tot ce i se cere, de la cronici ample la note semnate cu pseudonime, în care era constrîns uneori să formuleze aprecieri pe care nu le împărtășea. Supralicitările ideologico-politice din articole, spune, nu-i aparțin cu adevarat, erau introduse de altii în textele lui "relativ decente". Așa că nu are nimic să-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
toate punctele de vedere. * Dar cea mai neașteptată surpriză a acestui număr din Jurnalul literar este descoperirea romancierului N.I.Herescu, rămas necunoscut pînă acum. În 1960, la editură pariziana "Le Mont Saint-Clair", apărea un roman intitulat L^Agonie sans mort, semnat de un necunoscut, Ch. Séverin. N.I. Herescu a recomandat prietenilor și cunoștințelor sale această carte (care avea printre personaje și români exilați la Paris), trecînd cu discreție peste identitatea autorului. Nimeni nu a bănuit atunci că sub pseudonimul Ch. Séverin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
chip, dar care, în cele din urmă, trebuie raportată și la așteptările pieței, precum și la oferta romancierilor de la noi. Nu voi face aici o listă de române care mi s-au părut demne de tot interesul, române apărute după 1990. Semnate de autori consacrați înainte de ^89, unele dintre aceste române ar fi trebuit să înregistreze, teoretic, un anumit succes de casă. Deoarece, tot teoretic, e greu de presupus că romancieri care aveau tiraje consistente înainte și-au pierdut subit cititorii. Romancierii
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]