17,487 matches
-
de paranteze, dar le cultivă din abundență. Cartea lui despre Van Morrison este istoria percepțiilor asupra unui cântăreț de primă linie, a unei voci unice, dar și a felului în care s-a reflectat ea, de-a lungul deceniilor, în sensibilitatea unui critic muzical obișnuit să contextualizeze și să evoce imagini și idei din spații culturale înrudite - îndeosebi din literatură. „Strălucirea ermetică” a cântecului era să dispară pentru totdeauna. Legat cu un contract draconic de producătorul Bert Bern, Van Morrison pierduse
Van the Man (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5953_a_7278]
-
epic, este Istoria care se spune ca istorie, ca poveste, însă cine are impresia că acest documentar de montaj se construiește de la sine se înșală. În spatele sintaxei propriu-zise a oricărui montaj se află o lectură de o mare acuitate și sensibilitate, care cântărește fiecare imagine, care-i stabilește locul în economia simbolică a filmului, care știe cum să scurtcircuiteze un traseu prea lung și care cade pe ceea ce Roland Barthes numea punctum, în cartea sa, Camera luminoasă. Punctum este acel moment
Măștile comunismului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5962_a_7287]
-
să te îndemne să continui lectura îți va spune „mergi mai departe spre est”. Să fie el oare înzestrat cu un simț care vorbitorilor de alte limbi le lipsește? Guy Deutscher citează și exemplele altor locuitori ai Australiei cu o sensibilitate specială față de coordonatele geografice. Îmi amintesc cât de uimită am fost când am citit cartea lui Bruce Chatwin, Dârele cântecului. Scriitorul englez străbătuse mari întinderi din Australia urmând drumurile cântecului, marcate vizibil doar de gropile de apă indispensabile supraviețuirii în
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]
-
că o parte din acest succes depinde de calitatea bună a traducerii! Există țări în care cărțile mele sunt apreciate - dacă putem spune că astfel de lucruri trec dincolo de faptul de a avea editori loiali în aceste țări - există unele sensibilități europene care apreciază jocul ideilor din paginile cărților, căutările filozofice sau relațiile umane complexe, psihologia latentă sau chiar poezia. Mai scrieți poezie? Cum ați început să scrieți romane? Scriu poezie ocazional. Nu consider că această formă este ruptă cu totul
Sarah Hall: „Sunt mai curând o scriitoare intuitivă” by Virginia Costeschi () [Corola-journal/Journalistic/5703_a_7028]
-
și personaje, într-o ambianța și o tonalitate specifice. Printr-o mereu reînnoita reflecție asupra existenței umane, Ana María Matute dezvăluie cum, într-o societate absurdă și nedreaptă a celor puternici și autoritari, viața individului devine o tragică înfruntare a sensibilității și dorinței de libertate cu duritatea și oprimarea. Acea „dublă privire” a scriitoarei asupra lumii, invocată adesea de criticii literări, produce o specifică dinamică a dedublării la nivelul compozițional și formal al operei (planuri narative, configurarea personajelor, sentimentele, formula estetică
Premiul Cervantes 2010: Ana María Matute by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5718_a_7043]
-
spune că e vizibilă și o afinitate de reprezentare. Poetul e conștient de faptul că ultima variantă a manuscriselor sale nu e de găsit pe hârtie (nici măcar pe aceea ieșită din tipar și legată între coperte), ci undeva deasupra, în sensibilitatea culturală a cititorilor. Poemele mele (p. 37) exact la o asemenea literatură prin delegație se referă: „Vai cât de mult vă înșelați vai/ poemele mele nu au strălucirea cozii de păun/ și nici gust de migdale nu au/ iartă-mă
O antologie și jumătate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5737_a_7062]
-
dezmățul insolenței, n-ai ieșit bine în stradă / și o mașină ce trece accelerează / stropindu-te de sus pînă jos // un pieton ce scuipă fără să-i pese / te nimerește pe pantofi” (Cînd îți vine să strigi). Un rousseanism al sensibilității ia poziție împotriva falsei naturaleți care este grobianismul. Natura e denaturată pe calea răutății semenilor care nu pregetă a socoti că „florile nesăbuinței” ar fi „parte a ordinii naturale”, devenind „maeștrii îndepărtării”, adică ai alienării. Un simbol al degringoladei îl
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
pline de promisiunile raiului, eu scot poezie” (Poetul bătrîn își declamă faima, 1). Dacă lirismul își umple contururile cu obiecte pe care simțul comun le socotește prozaice, are loc o manevră salutară, cea a înzestrării unor asemenea obiecte cu o sensibilitate omenească. E un gest gingaș, precum cel al unui uriaș cu mîinile asprite de trudă, care mîngîie un copil: „Oameni să se iubească / S-a mai văzut, / Dar cine a văzut cum se iubesc / Două cotlete? // Pisici să se iubească
O vitalitate debordantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5891_a_7216]
-
exclusiv în ceea ce privește alonja teoretică, Mureșan e de-a dreptul rudimentar, ideile lui rezumându-se la un democratism copilăresc. „Sufletul omului este foarte folositor omului”, afirmă el ritos într-unul din eseurile sale, explicând în continuare cum poezia „influențează, lucrează asupra sensibilității, sufletului și vieții tuturor membrilor societății”! Ce se schimbă, deci, o dată cu această carte Alcool la care autorul a muncit șaptesprezece ani? În primul rând, se schimbă ambițiile. Căci, oricât s-ar răsfăța în poeme de felul celui citat mai sus
Stări de spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5899_a_7224]
-
de autoidolatrie, fie un fantast care simte nevoia să dea fumurilor speculative o valență socială. În rest, filosofia e o prefirare subtilă de tente sufletești, dar o prefirare care, pentru a exista, nu are nevoie de dialog, ci de o sensibilitate acută și de un lexic menit a filtra impresiile. Cartea Filosofia ca mod de viață e de prețuit în scăpările personale ale autorului, cînd Iftode uită să fie pedagog și scrie patetic, rupt de convențiile didactice și lecuit de superstițiile
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
ca și când creatorul ar putea lua în primire numai cât vrea și cât poate el din neliniștile noastre. E un spațiu încăpător, de evoluție continuă, suprafața plastică pe care talentul absolut onest al lui Andrei Uncruț a fost împins de școală, sensibilitate și inspirație. Iarăși găsim că spațiul expozițional, obturat de orice sursă de lumină, ar putea privilegia ideea de descoperire arheologică imediată, pe care am consemnat-o mai sus. În altă ordine de idei, am putea spune că lucrările sale sunt
Scrierea idelor plastice by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5904_a_7229]
-
ordine de idei, am putea spune că lucrările sale sunt făcute expres pentru muzeu. Ștefan Călărășeanu este propriul său personaj, pe care și-l inventează copleșitor pe o măsură făcută să-ți anuleze orice reacție, pentru că în lăuntrul său o sensibilitate poetică, greu de apărat altfel, lucrează tenace pentru a acoperi un discurs, pe care și l-a propus complex și derutant, în același timp, pentru cine e dispus să accepte ipostaza propusă de el. Ca și în cazul celorlalți doi
Scrierea idelor plastice by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5904_a_7229]
-
Sylvie Guillem și calitățile sale de dansatoare dar și de actriță au fost adesea subliniate de cei care i-au consemnat creațiile scenice. Capacitatea dansatoarei de a da sens fiecărui pas și prin acest lucru infuzând și pașilor clasici o sensibilitate nouă, tocmai această capacitate nu i-am mai reîntânit-o acum în recitalul de la București. Niciodată nu am mai plecat așa de grăbită de la un spectacol, dornică să ajung cât mai repede acasă și să revăd câteva dintre piesele sale înregistrate
Sylvie Guillem la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5923_a_7248]
-
-i îngăduia o sepultură cuviincioasă! Alunecăm, iată, spre un trecut care ne scrie și pe noi, angajant și fertil, care ne predetermină în ființa și destinul neamului nostru: cu atît mai mult ca artiști, sortiți să-i alcătuim sîmburele de sensibilitate. „ Un artist există, poate, dinainte de a se naște", îi spunea Vasile Gorduz unui martor mai tînăr, regretatul Theodor Redlow. Poate, de aceea, tot mai mult, în anii din urmă, antenele sculptorului îl orientează către filiații colectiv durabile, către „suma de
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
didactic și cu simț analitic tema dezbaterii: personajul este indispensabil în ficțiunea literară, el este vectorul imaginației auctoriale și instanța fără de care povestea unui roman nu capătă concretețe. Mai mult, personajul este un produs comun ivit din întîlnirea textului cu sensibilitatea cititorului. Cei care prevestesc moartea personajului nu-i intuiesc rolul esențial pe care îl joacă în universul ficțiunii literare. Matei Vișniec, lăsînd la o parte teoria, și-a povestit cîteva din întîmplările care au stat la originea unora din piesele
Festivalul pe scurt by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6242_a_7567]
-
are dintr-o dată, in nuce, intriga piesei. De aceea, declicul pe care îl produc astfel de detalii „nesemnificative" este adevăratul resort din care se naște viitoarea piesă. Dar condiția ca un eveniment mărunt să fie fecund este să întîlnească o sensibilitate care, înzestrată cu spirit de observație, să reacționeze emotiv la întîmplarea trăită. Acolo unde intriga piesei nu se sprijină pe o emoție, dramaturgul nu va reuși să transmită nimic publicului de teatru. Seara, la Complexul „Ambasador", din Neptun au recitat
Festivalul pe scurt by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6242_a_7567]
-
Constantin Țoiu 31.XII.1976, Syncope, Syncopé, de la koptein care, în grecește, înseamnă „a frânge"... (briser). Pierderea momentană a sensibilității. A cădea în sincopă. Sincopa albă, când bolnavul pălește deodată (inima), sincopa respiratorie -, sincopa albastră, oprirea respirației, fără oprirea, încetarea bătăilor inimii... Doctorul Lică Balcan, colegul meu din școala primară, îmi explică cele două feluri de sincopă. * Eu încerc să
De inimă albastră... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6248_a_7573]
-
miraculoasă deoarece cuprinde acest fascicul de potențialități, e o corolă de minuni tocmai pentru că minunile acestea sunt plurale, fiecare din ele însemnând posibilitatea unei dezvoltări, a unor dimensiuni de viitor multiplu conjugate. Și asta se vede în tot ceea ce este sensibilitate pentru zămislire în pictura din ultimii zece ani ai lui Flondor, sensibilitatea pentru ceea ce e fragil, ramura de măr, bunăoară, care îl reunește pe Flondor întregii atitudini a grupului Prolog. Aplicându-se acestei exiguități, a fragmentului din natură, Flondor o
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
tocmai pentru că minunile acestea sunt plurale, fiecare din ele însemnând posibilitatea unei dezvoltări, a unor dimensiuni de viitor multiplu conjugate. Și asta se vede în tot ceea ce este sensibilitate pentru zămislire în pictura din ultimii zece ani ai lui Flondor, sensibilitatea pentru ceea ce e fragil, ramura de măr, bunăoară, care îl reunește pe Flondor întregii atitudini a grupului Prolog. Aplicându-se acestei exiguități, a fragmentului din natură, Flondor o face însă cu un sentiment invincibil al totalității. Pictura noastră a fost
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
tensiunea, melancolia etc. De la început existența paralelă a celuilalt cuplu se desfășoară pe coordonatele normalității, fără conținutul litigios al relațiilor întemeiate pe pasiuni irevocabile sau/și tensiuni sexuale insuportabile ca în Carne trémula (1997) al lui Pedro Almodóvar sau pe sensibilități maladive ca în Damage (1992) al lui Louis Malle. Tocmai firescul acestei relații extraconjugale supune atenției acest film, care exclude maniheismul eticist telenovelistic sau cauțiunile unui romantism edulcorat unde pasiunea evacuează morala de pe scenă. Regizorul suspendă orice rezolvare facilă printr-
Viața e în altă parte by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6052_a_7377]
-
este un prilej major de provocări spirituale. Neliniștile lui Eugène Ionesco te dizlocă din propriul eu. Te pun în alertă. Filosofia și tipul de observare a ceea ce este în el și în jur lasă să se vadă, dincolo de măști, vulnerabilitățile, sensibilitățile creatorului. Ludicul lui Ionesco, acel făcut cu ochiul complice acolo unde, parcă, te-ai rătăcit, aduce un farmec aparte seducției. Este o intimitate care se instalează, un soi de reciprocitate în relație. Fantastic!... Nu întotdeauna, însă, și nu cu oricine
Tristeți și caniculă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6187_a_7512]
-
și va gândi că mai bine îi satisface iubitului curiozitatea decât să-l piardă. Dacă însă femeia va face o primă experiență de genul acesta în absența iubitului, cele două protagoniste ar putea fi încântate de gradul de intimitate si sensibilitate atinse, ceea ce l-ar scoate pe bărbatdin acest triunghi amoros. 2. Un alt motiv îl reprezintă pierderea încrederii în bărbați, deoarece acestea au fost rănite de ei în mai multe rânduri. Există și situații extreme când ele ajung să capete
MOTIVE pentru care o femeie își va înșela partenerul cu o altă femeie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62016_a_63341]
-
George Șipoș Pentru că nu-l putem vedea, Dumnezeu e pretutindeni", spunea Yasunari Kawabata, primul scriitor japonez laureat al Premiului Nobel (o recunoaștere a „măiestriei lui literare, care exprimă cu mare sensibilitate esența spiritului japonez"). Succesul literar al lui Kawabata a început cu Dansatoarea din Izu (1926), nuvelă parțial autobiografică, povestea de dragoste dintre autor și o dansatoare tradițională japoneză de numai paisprezece ani. Sunetul muntelui, roman apărut în 1949,, i-a
Yasunari Kawabata - O mie de cocori by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/6202_a_7527]
-
nesatisfăcute. Și fiindcă nu se înfurie, nici nu depășește pragul convențiilor în uz. O croială cuminte care nu încalcă pragurile și nu sfidează rînduielile consacrate, aceasta e umoarea de bază a scriitorului. În plus, cu Ciprian Măceșaru înțelegi că sursa sensibilității artistice stă în vulnerabilitate, dar o vulnerabilitate care nu provine dintr-o clătinare patologică, ci din conștiința precarității constitutive. Această conștiință a șubrezeniei proprii, dublată de o blîndețe cronică, îi conferă diaristului o fatală nesiguranță de sine, o lipsă de
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
știe a-și converti defectele în calități, dar Ciprian Măceșaru își ia defectele drept metehne și nu caută a le preschimba în însușiri benigne. De pildă, e iritat de stofa feminină pe care și-o bănuiește în adînc („Am o sensibilitate feminină și, oricît de mult aș căuta să o ascund de privirile celorlalți, sunt momente cînd nu o mai pot reține în bîrlogul intimității mele" - p. 69), uitînd că tocmai androginia e condiția subtilității de spirit. La fel, autorul își
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]