5,139 matches
-
și din perspectiva diferenței dintre om și animal. Susținând ideea universului simbolic specific doar omului, Cassirer arată că, spre deosebire de lumea animală unde există un sistem efector și un sistem receptor, specia umană beneficiază și de un sistem simbolic, întrucât sistemul senzorial și sistemul nervos al omului sunt îndreptate și spre alte elemente decât cele legate direct de supraviețuire. În termenii lui Piotr Sadowski, "este greu de înțeles cum adorarea religioasă, pasiunea pentru artă, muzica, poveștile, sportul, curiozitatea științifică, speculațiile filosofice sau
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
relațională care nu are nicio paralelă în lumea animală. La om s-a dezvoltat o aptitudine de a izola relații de a le considera în semnificația lor abstractă. Pentru a înțelege această semnificație, omul nu mai este dependent de datele senzoriale concrete"44. Înțelegând prin reprezentare un sistem complex prin care un obiect sau o clasă de obiecte sunt definite, putem susține că subiectul reprezentării trebuie să fie capabil să proceseze informațiile în categorii și clase, și, prin urmare, să ajungă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sunt în mare parte greu de articulat. În acest sens, "imaginile din amintirea oricărui individ vor fi mai bogate decât imaginile colective, care vor fi, prin comparație, mai schematice, dar, cu toate acestea, schematizarea nu presupune o pierdere a calității senzoriale a imaginilor, întrucât imaginile și ideile din memoria socială păstrează încă atât semantica mixtă, cât și caracteristicile senzoriale"59. Considerând că memoria grupului se manifestă atât prin mituri și povești, cât și prin scrierile istorice, autorii valorizează conceptul de memorie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
bogate decât imaginile colective, care vor fi, prin comparație, mai schematice, dar, cu toate acestea, schematizarea nu presupune o pierdere a calității senzoriale a imaginilor, întrucât imaginile și ideile din memoria socială păstrează încă atât semantica mixtă, cât și caracteristicile senzoriale"59. Considerând că memoria grupului se manifestă atât prin mituri și povești, cât și prin scrierile istorice, autorii valorizează conceptul de memorie socială, despre care susțin că oferă grupului materialul necesar reflecției conștiente. În opinia lui Fentres și a lui
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
interdisciplinară. Psihologia se referă la imagine din perspectiva procesului reprezentațional, considerând că imaginea este un produs mental care are ca scop reflectarea realității obiective, produs care are loc cu ajutorul imaginației, fiind procesul de a crea experiențe interne prin valorificarea informațiilor senzoriale și perceptive 67. Fiind un proces perceptiv, imaginea este rezultatul prin care individul își construiește reprezentări interne care se referă la aspectele figurative ale obiectelor pe care le înregistrează în memorie și, ulterior, le folosește în situațiile viitoare 68. Conform
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și viceversa, și de câte ori imaginea se apropie de gândire sau pretinde a fi cunoaștere pură, fenomenologul francez evidențiază asemănarea cu senzațiile și mișcările"100. Practic, este în natura imaginii să penduleze între senzație și gândire, îmbogățindu-se când cu elemente senzoriale, când cu elemente analitice, fără a se rezuma la niciunul dintre acestea datorită faptului că presupune un proces imaginativ. Din acest punct de vedere, Jean Paul Sartre abordează imaginea din perspectiva imaginarului uman, concept pe care îl preia din fenomenologie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sunt modalități prin care sunt gândite și rezolvate problemele fundamentale ale societății 288. Aici trebuie să punctăm punctul de vedere al lui Robin M. Jensen 289, autor care arată că imaginile cu caracter simbolic sunt create în urma unor intense experiențe senzoriale și spirituale, având ca scop transpunerea unei idei sau a unei credințe. Practic, Jensen arată cum imaginile vizuale și acțiunile, împreună cu recitarea poveștilor, rugăciunilor și a imnurilor au contribuit la transformarea invizibilului într-o experiență, în ceva palpabil. În acest
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
activități umane și care ne-ar perminte în același timp să le înțelegem ca un întreg organic"290. Astfel, Cassirer formulează ideea unei creații umane conștiente care micșorează distanța dintre individ și lumea exterioară, prin actul fundamental al civilizației. Contactul senzorial cu universul dobândește un nou sens prin intermediul simbolurilor, care definesc existența umană și redau felul omului de a fi. Prin Filosofia formelor simbolice 291, dar nu numai, Cassirer prezintă o teorie despre cultură și civilizație în care simbolul este cel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Vrin, 1967. Lévinas, Emmanuel, Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate, traducere de Marius Lazurca, Iași, Editura Polirom, 1999. Lévi-Strauss, Claude, Structural Antropology, New York, Basic Books, 1963. Lévi-Strauss, Claude, The elementary structures of kinship, Boston, Beacon Press, 1969. Lindstrom, Martin, Branduri senzoriale. Construiți branduri puternice folosind toate cele 5 simțuri, traducere de Mihaela Sofonea, București, Editura Publica, 2005. Lindzey, G., Aronson, E. (eds.), Handbook of social psychology (vol. I), New York, Random House, 1985. Linville, Patricia W., The complexity-extremity effect and age-based stereotyping
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Chicago Press, 2005, p. xvii. 25 Bernd Schmitt, From Image to Experience, în Lynn R. Kahle, Chung-Hyun Kim, Creating Images and the Psychology of Marketing Communication, Mahwah, New Jersey, Lawrence Elbarum Associates Publishers, 2006, p. 79. 26 Martin Lindstrom, Branduri senzoriale. Construiți branduri puternice folosind toate cele 5 simțuri, traducere de Mihaela Sofonea, București, Editura Publica, 2005, p. 24. 27 Giovanni Sartori, Homo Videns. Imbecilizarea prin televiziune și post-gândirea, traducere de Mihai Elin, București, Editura Humanitas, 2006, p. 12. 28 Ibidem
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Muguraș Constantinescu, Prea multe imagini ucid imaginația, Interviu acordat de Jean-Jacques Wunenburger în România Literară, nr. 37, 2003. 123 Jean-Jacques Wunenburger, Filosofia imaginilor, traducere de Muguraș Constantinescu, Iași, Editura Polirom, 2004, p. 365. 124 "Astfel, imaginile perceptive, provenite din impresiile senzoriale, și imaginile de limbaj, fondate pe expresivitatea semiotică, ascultă de funcții simetrice și circulare, care nu sunt decât rareori cu adevărat separate. Numitorul comun al tuturor acestor reprezentări rămâne, la urma urmei, natura lor dublă sau identitatea lor la mijloc
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
interiorității. Se simte protejat de emoții, de suferință, de contactul cu „răul”. Nu „nașterea” este punctul nevralgic, adică ieșirea în lume, ci „despărțirea” de lumea de vis, de-acea puritate virginală. Un refuz de a pierde valorile acumulate de sistemul senzorial și perceptiv, în acea fază de făt. Teama de a nu pierde inocența. Sfiiciunea de a se confrunta cu nemiloasa (duplicitara) realitate. Acest ultim triptic, alcătuit din douăsprezece cânturi (cântece de leagăn prenatal) reprezintă, în fapt, douăsprezece trepte de inițiere
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Atenția Atenția este o condiție de la sine Înțeleasă În actul de Învățare, care Îi sporește eficiența și Îl facilitează. Prin definiție, ea constă În orientarea și concentrarea activității psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen. Ea asigură o bună receptare senzorială și perceptivă a stimulilor, o Înțelegere mai profundă, o memorare mai durabilă, selectarea priceperilor și deprinderilor adecvate. Dimpotrivă, lipsa atenției duce la omisiuni În receptarea stimulilor, la erori În reacțiile de răspuns, la confuzie În descifrarea sensurilor, care toate "sabotează
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
motivației. Cultivarea intereselor elevilor este una dintre sarcinile principale ale școlii, ele influențînd profund și multilateral viața. II.5. Percepția Percepția se definește ca fiind cunoașterea obiectelor și fenomenelor În integritatea lor și În momentul când ele acționează asupra organelor senzoriale. Percepția cuprinde numeroase senzații, fără a se reduce Însă la o sumă a acestora, Întrucât În percepția și identificarea, recunoașterea obiectului, intervin atât reprezentările anterioare, cât și gîndirea, memoria. În percepție sînt implicate atitudini: o atitudine motorie (poziția adoptată atunci când
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
altceva decât tipuri de capacități (cognitive, psihomotrice, socio afective) descoperite de fiecare În mod diferit și la etape diferite. O capacitate poate fi Întotdeauna dezvoltată Într-un mod sau altul, mai puțin În cazul unui handicap fizic, al unei incapacități senzoriale ireversibile. Cel mai bun mijloc pentru dezvoltarea unei capacități este Învățarea exersării acesteia pe variate conținuturi și la discipline diverse. Pentru a dezvolta, de exemplu, capacitatea de sinteză, cu tot ceea ce ar putea avea ca rigoare și intuiție, nimic nu
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
și Puterea, jos Comerțul și Banii; două zone sociale care se dușmănesc dintotdeauna; astfel este greu de spus care din cele două orașe îl urăște mai mult pe celălalt. H. de Balzac, Iluzii pierdute, p. 42 Atunci cînd descrierea este senzorială, ea este asumată adesea de personaje-pretext (cf. analizei precedente a justificării descrierii, p. 49) care servesc de mediatori între obiectul descris și autor. Așa cum demonstrează următoarea descriere, peisajul descris este indicat cu claritate ca și cum ar fi văzut de chiar de către
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
simetric, se întîlnesc, închizîndu-se. Ochii simpli, sau ocelle șase sau opt în general se află deasupra capului; numărul și dispunerea lor este simetrică. În comportamentul Păianjenilor, rolul lor este destul de limitat, atît pe timp de zi, cît și noaptea. Universul senzorial al acestor Antropode este dominat de simțul olfactiv ei pot să emită, dar și să detecteze mirosuri dar mai ales de cel tactil: corpul și picioarele sînt acoperite de fire de păr, între care trihobotriile, fire lungi, de textură complexă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
antenă cu cinci articulații; la mascul, tarsul este umflat și are o alveolă unde se inserează bulbul genital, cu funcția de organ copulator. a) În afara specializării extreme, marcate la începutul fiecărui paragraf (corpul, partea din față a corpului, ochii, universul senzorial, partea ventrală) se observă o aspectualizare și o tematizare sistematice. În primul paragraf, vom sublinia decupajul planului de text: cefalotoraxul Prozomul rezultă din... (sau prozomul) corp (2 regiuni) și abdomenul Abdomenul nu arată... (sau opistozom) Cel de-al patrulea paragraf
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai mult fondul psihologic al creatorului; - în știință sunt exprimate mai ales aspecte ale mediului investigat; - în arhitectură se consideră că interioritatea și exterioritatea se află în echilibru. 4. Tipul de informație valorificată: - în artă este valorificată informația figurală sau senzorial perceptivă; - în matematică, chimie, logică se valorifică informația simbolică; - în știință, literatură, activitatea juridică și didactică, informația valorificată este cea semantică; - în politică, medicină, literatură, artă este fructificată informația comportamentală. Fiind vorba de un proces creator, indiferent de domeniu, între
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
înregistrat cea mai mare incidență a precocității aptitudinilor speciale, sub forma unor indicatori, cum ar fi: interesul timpuriu pentru sunete muzicale, fredonarea unor melodii proprii, plăcerea audiției; - comparativ cu alte domenii, creatorii au cel mai redus registru de multilateralitate; - dimensiunile senzoriale (capacitatea de discriminare a înălțimilor, auzul absolut, simțul ritmului, memoria tonală) și cele motrice (în special pentru dirijori și instrumentiști) sunt extrem de importante; - abilitățile intelectuale importante sunt: inteligența, imaginația, memoria auditivă); - aspecte afective implicate în muzică: sensibilitate și profunzime în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
în manifestările emoționale, în elaborarea și fixarea comportamentelor învățate; cortexul implicat în programarea activităților, în reglarea, selectarea, control inhibarea proceselor psihologice, în conduitele de răspuns mnezic, motor, cognitiv, imaginativ, emoțional și decizional; capetele corticale ale analizatorilor situate în neocortex, ariile senzoriale, cu funcții în prelucrarea și stocarea informațiilor referitoare la mediul ambiant, extern,. în sintezele informaționale realizat de funcțiile mentale ; calitatea și dimensiunile potențialului relativ asimetric specializat al acelor emisfere cerebrale, cu rol important în primirea, procesarea și elaborarea informațiilor în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cărora se produc transformări, procesări și treceri modulate de factori ce Țin de personalitatea celui care învață. Descriptiv, traiectoria informațiilor/cunoștințelor este următoarea: identificarea conținuturilor oferite de mediul educațional (a) receptare și codificare; (b) intrare în blocul neurofuncțional al memoriei senzoriale/registrorilor senzoriali; (c) intrare în blocul memoriei de scurtă durată sau al memoriei de lucru; (d) formarea preconceptelor, a conceptelor primare sau a performanțelor imediate; (e) Urmează apoi o dubla deschidere: fie actualizarea prin generatorul de răspunsuri (f1), care o
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
produc transformări, procesări și treceri modulate de factori ce Țin de personalitatea celui care învață. Descriptiv, traiectoria informațiilor/cunoștințelor este următoarea: identificarea conținuturilor oferite de mediul educațional (a) receptare și codificare; (b) intrare în blocul neurofuncțional al memoriei senzoriale/registrorilor senzoriali; (c) intrare în blocul memoriei de scurtă durată sau al memoriei de lucru; (d) formarea preconceptelor, a conceptelor primare sau a performanțelor imediate; (e) Urmează apoi o dubla deschidere: fie actualizarea prin generatorul de răspunsuri (f1), care o transformă din
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
psihice asupra unor obiecte, idei, evenimente, având ca efect sporirea capacității de receptare, precum și a eficienței operațiilor cognitive și motorii. Este un proces cu faze și niveluri calitative, ce se bazează pe existența unui focar de optimă excitabilitate a organelor senzoriale, dar și a unor structuri și funcții ale sistemului nervos central. Spre deosebire de percepție, memorie și gândire, atenția nu are un conținut informațional propriu, ci doar filtrează și selectează informația exterioară prin sensibilitatea senzorilor, îmbunătățind astfel procesul cu care se cuplează
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
10% din ce este citit, 20% din ce este auzit, 30% din ce este văzut, 50% din ce este văzut și auzit simultan și circa 90% din ce este spus și făcut simultan. După natura organelor de simț implicate, învățarea senzorială este distribuită astfel: 1% se învață prin gust, 1,5% prin pipăit, 3,5% prin miros, 11% prin auz, iar 83,5% prin văz. Diferențele atât de mari se explică prin numărul diferit de receptori și de fibre nervoase cu
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]