17,843 matches
-
eu nițel și duc lucrurile la bun sfârșit, așa cum trebuie. Iată deci rezultatul acestor atât de laborioase străduințe: Nea Vasile e paznic la noi, la facultate. E convins că și el, asemeni multor alți cetățeni ai patriei noastre, este om serios. Este, totodată, om de omenie, om de bine și bagă bine de seamă! tată de familie. Dar nu numai atât. Este, fără umbră de îndoială, și băiat deștept. Păi, cam ce face, mă rog, un băiat deștept? Un băiat deștept
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ne, că nu-mi stă așa rău", se încurajă el. Dădu din cap a lehamite: "Nu-mi stă rău, pă dracu! Cin' mă vede, zice că mi-a tras-o la greu șapte gealați. Cum să umblu io, acuma, om serios, tată dă familie, p'in oraș, în halu' ăsta? Ce zice oamenii? Ia uite și la pârnăiașu' ăsta, a ieșit dă la bulău și a dormit în boscheți, da' l-a prins ursu'. Sanchi! L-a prins ursu' nici copiii
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Îl înjură, făcând spume la gură, dar fochistul iese pe poartă râzând mai departe și se pierde imediat prin mulțimea de pe bulevard. Înciudat, Petrică intră în odăiță și iese rapid cu sticla de rom. O desface și trage un gât serios. Mă uit un pic la el și îmi dau seama că am soluția. Ideea e formidabilă era să scriu genială, dar modestia m-a împiedicat să consemnez acest epitet. În sfârșit! De acum trebuia să o pun în aplicare, s-
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
-n gură! Io sunt băiat finesco și am obraz, dacă mă-nțelegi... Da' dacă-s călcat pă coadă fac ravaje." Internistul dă din cap, în semn că a înțeles și reia dialogul cu celălalt medic: "Coboară repede, Radule! Treaba-i serioasă..." "Băi, Florine, băga-mi-aș picioarele-n ea de șmecherie! Ziceam că-mi termin și io, naibii, toate căcaturile alea de fișe în noaptea asta. Musai să vin?" "Musai!" Hai că cobor acum. Da' alea de la "primiri" ce pușca mea
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
și televizivă. Ea a fost lansată pe piața ideilor (fixe) de o mare personalitate de televiziune de-a noastră, teleast de largă recunoaștere internațională. Fraza, exact în această exprimare, ar fi fost auzită de dumnealui, cică, de la niște străini foarte serioși, însă cu simțul umorului. Cred că un individ mult mai avizat decât specialistul nostru în jurnalism, probabil vreun nenorocit de șoarece de bibliotecă răzbunător, i-a aruncat acestuia o ditamai șopârla ca nadă, iar expertul nostru în mass-media, hulpav, a
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
tot dă unde să îmbracă și ale noastre. Da', vezi tu, le place să asmută pulimea pă noi". "Eee, e și după interese, dom' ministru. Ce, parcă noi om fi proști și nu știm." "Băi, Relule, o știm noi, oamenii serioși, oamenii destupați, da' poporu' ăsta dă melteni e prost, dom'ne, bâtă dă prost! Imediat pune botu' la vrăjeală. C-așa-i românu', bou și putoare. Pă cinstite! N-ai să vezi popor mai dobitoc, mai leneș, mai jegos, mai
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
stafie fără cap jucând singură table sau moară, la masa de lângă fereastra ce dă spre șosea, era dacă nu ceva nepalpabil, ceva ce se putea lua, la urma urmei, în discuție, cu atât mai mult cu cât bibliotecara Roji - femeie serioasă și formată la înalte școli de partid - știa de la fosta bibliotecară, fără școli de partid, o săsoaică plecată în pensie, că într-una din încăperi, sub linoleumul cu imitație de parchet, ar exista o ușă blocată și sigilată pe care
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
eu într-o viață anterioară aș fi fost o Julietă capabilă de o iubire peste fire. Nu știu ce-i venise. De unde până unde făcuse ea legătura cu personajele tragediei lui Shakespeare? Vorbele ei păruseră atunci ca rămășițe dintr-o replică mai serioasă, de teatru, la o remarcă de-a mea. “ 3. Duminică, 9 noiembrie ’80. Avem uneori senzația că, până ne trăiesc părinții, nu suntem obligați să luăm lucrurile în serios. Mai apoi, în loc să citesc altceva, mă încumet să reiau pagini din
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
textul și cu care ai discutat pentru prima dată detaliile privind împărțirea pe scene, nu stă în anumite poziții, chiar și picior peste picior, mai ales când n-o vede soțul, ca să o poți vedea mai bine. Hai să fim serioși. Doar mai sunt și alți ochi în bibliotecă, nu? Chiar și cărțile... Și rafturile par să aibă ochi... Și umbrele acestora... Orice brumă de tăcere îmi dădea prilejul să reiau în gând anumite gesturi, cuvinte, atitudini aparținând scenelor reale, și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
se poate glumi altfel? - zâmbește el cu privirilei sclipitoare, ca atuncea când profesorul de matematică, dându-i elevului, o problemă dificilă de rezolvat, așteaptă să vadă cum se descurcă acesta, la tablă. Deja se crease terenul propice unor confesiuni mai serioase. Limbut cum eram, recunosc, puteam să scot pe gură orice, fără să triez prea mult. Ar fi fost culmea să-i spun ce se înfiripase între mine și Iozefina, fără însă a da nume. E căsătorită? - aud întrebarea. Da. Atunci
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
a genunchilor, a mâinii sau a pieptului. Îmi răsărea totuși în minte și ultima noastră întâlnire acolo, unde locuiam, aranjată de gazda mea. Spre uimirea mea, revenind într-o zi, extrem de abătut, de la Mudoș, gazda, femeie în vârstă și destul de serioasă, mă anunță că am musafiri. Că sunt așteptat de cineva în mare taină. Intru în camera gazdei și dau cu ochii de Iozefina tunsă scurt. Îmi pare ca o regină fără diademă pe cap. Salut. Salută și ea cu voce
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ne bocim ca babele? Ba chiar mai rău...Ca vădanele. Ia mai degrabă spune ce ai vrut să afli de la mine? Păi te-aș înteba câte rânduri de ciubote mai ai de gând să rupi cu cărăușia? Cu o mutră serioasă, Pâcu a cătat către ciubote. Apoi, luând poziția de drepți, ca la cătănie, a raportat: Cu ciubotele iestea vreau să-mi închei cărăușia și nu cu altele. Priceput-ai, ori ba? De priceput am priceput,dar... Dar ce? Mai este
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Mitruță, că cu mine își pune în cârd și își va scoate boii fără coarne! Vasilică, băiete, dacă îmi dau bine seama, ești bun de cinste. Am zis eu nu? Atunci, ia comanda și la treabă! - a vorbit Pâcu, jumătate serios, jumătate în glumă. Nici o grijă, moș Pâcule. Spunând acestea, s-a ridicat. Cu o figură zâmbitoare, s-a dus la Costache, care ședea - ca întotdeauna - lângă hornoaică. Care-i porunca, boierule - l-a întâmpinat crâșmarul. Apoi n-ar fi mare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cuvintele Don’t fuck with my unconscious mind! Pe burtă, un marinar și o doamnă din Înalta societate dansau lipiți unul de celălalt, dar când The Sig Își Încorda Într-un anumit fel abdominalii, cei doi treceau la treburi mai serioase. În Purgatoriu devenise vegan, pentru a-și prelungi viața de după moarte, iar pe la colțuri se șoptea că era dependent de ceaiul de tei, pe care-l bea În cantități industriale, pentru a-și liniști nervii. Nici ceilalți doi membri ai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de-abia majore“ și „pe deplin mature“ constituia o gravă discriminare În acea lume perfectă, care funcționa după preceptele dramului de siliciu, unde o astfel de gafă Îți putea aduce o noapte la arest sau chiar mai rău. Un domn serios, membru al câtorva comitete de binefacere, care mi-a povestit În șoaptă detaliile unei aventuri din tinerețe cu o cunoscută actriță, a dispărut a doua zi dimineață fără urme. Odată, fostul lider mondial se pregătea, răsucind Între degete nelipsitu-i trabuc
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
este plin de articole care nu obosesc să îi celebreaze personalitatea, filmele în care a jucat se vând bine și în format dvd, înregistrările sale muzicale, reimprimate, fac bucuria nostalgicilor și nu numai a lor. Industria publicitară continuă să tragă serioase profituri de pe urma chipului ei, iar vedete ale show-biz-ului de azi se străduiesc să îi imite coafura, zâmbetul și gesturile. Fantasmă a bărbaților de pe tot globul, Marilyn Monroe a fost, cu siguranță, cea mai celebră și cea mai invidiată femeie a
Căutând-o pe Norma Jeane by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9164_a_10489]
-
cu neliniște ce nouă surpriză va aduce viitoarea carte a acestei imprevizibile scriitoare. Realmente, văzând varietatea preocupărilor Ruxandrei Cesereanu (și constatând că cele mai multe dintre aceste preocupări sfârșesc în publicarea de cărți), nu se poate să nu te întrebi cât de serioase pot fi demersurile științifice ale acestei autoare care lasă, în permanență, impresia că aleargă pe drumuri care nu se întâlneasc niciodată. În pofida neîncrederii apriorice, studiile Ruxandrei Cesereanu nu au dezamăgit până acum. Cel puțin volumul despre revoluția din 1989 și
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
impostura verbală, vom vedea că atunci când vorbele rămân doar vorbe, sensul nu însămânțează solul vorbirii. Această perspectivă privește pe Nae Ionescu, nu ca pe un caz singular, ci ca pe un reprezentant, între alții, al unui procedeu care cochetează cu seriosul, fără să aibă însă înzestrarea să-l și ia în serios. Și nu puțini sunt cei care se ocupă cu "lucruri serioase", fără să aibă vocația acestui sens! în cazul lui Nae Ionescu, nu e suficient să-l califici de
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
ca pe un caz singular, ci ca pe un reprezentant, între alții, al unui procedeu care cochetează cu seriosul, fără să aibă însă înzestrarea să-l și ia în serios. Și nu puțini sunt cei care se ocupă cu "lucruri serioase", fără să aibă vocația acestui sens! în cazul lui Nae Ionescu, nu e suficient să-l califici de șarlatan, sofist sau scamator, pentru că omul avea o anvergură care l-a făcut să joace un rol pe scena vieții românești: și
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
o reușită socială, trebuie probabil să utilizezi câteva trucuri de butaforie; dar trucurile rămân oricum trucuri, adică sunt folosite intenționat. Și aicea e punctul nevralgic, succesul lui Nae era intenționat; făcea deci să intervină artificiul, atitudinea fabricată, printre care și seriosul artificial - și cu totul străin de calibrul seriozității pe care-l găsim de pildă la Pârvan, pe care Nae Ionescu îl admira neprefăcut. De succes, Nae a avut parte; dovada, numărul de fideli, care nu s-au dezis de el
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
oricum Nae I. avea o putere de atracție și o folosea ca atare, pe loc, eficient. Este oare, această eficiență, îndreptată împotriva cuiva? Cred că împotriva lui însuși. Nu îl văd pe Nae I. să stea retras, pătruns de gândul serios de a se regăsi singur cu gândurile sale și adânci în ele. Atunci? Sunt înclinat să cred că Nae Ionescu avea ceva șubred în el, un fond de slăbiciune și neîncredere pe care încerca să le pareze cu poze de
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
cu poze de prestanță. Cred că era un om orgolios și superficial, adică, era superficial chiar în felul lui orgolios de a fi. Mai exact, nu era congenital și obsesiv orgolios; se păstra și aici un amestec de aparență între serios și neserios; el se afla undeva între ele, având grijă și frică să nu devină comun, adică grija continuă de a ieși artificial din comun: pentru că era de fapt un om destul de comun! Rândurile de mai sus au pornit doar
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
puține ori împotrivindu-se cu succes intemperiilor sociale, naturale, provocate de comandamentele vremurilor de multe ori, în derulare submersibilă nu prea departe chiar și de orizont, însă diagnosticate în cauzalitatea lor cu forța înțelepciunii, a răbdării și suferinței. Câte facultăți serioase își continuă tradiția națională dar și puzderia facultăților de garsonieră ce ar fi trebuit să lumineze pe român, de așa natură încât să conștientizeze, căci zilele pe care le trăim ,,românii care dinainte de 1989 erau bogați, acum au devenit și
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
cumpărat cu bani cash, ca să ți-l aduc dumitale! CEAUȘESCU: - Consider acest aparat un mesaj de prietenie din partea poporului american. Asta am vrut să spun. NIXON: - Mă rog, În acest caz, am putea trece mai departe, la chestiuni cu adevărat serioase. Știi bine care e scopul vizitei mele. CEAUȘESCU: - Cum să nu știu? Este o vizită oficială de prietenie, a scris și În Scînteia. CÎt despre acest aparat, mă gîndesc că industria noastră socialistă ar putea produce mii de asemenea aparate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
social. Ceaușescu zîmbi șiret. În Statele Unite, rata șomajului e Într-o continuă creștere, din cîte mi s-a spus, iar numărul paraziților sociali Îl Întrece pe acela al muncitorilor cinstiți..., adăugă apoi cu un anumit subînțeles. NIXON: - Hai să fim serioși! Nu am zburat cu avionul atîtea mii de kilometri pentru a lua cunoștință de realizările economiei voastre socialiste. Problema e să rezolvăm pe cale amiabilă, dacă se poate, statutul insulei Roland. În caz contrar, mă voi vedea nevoit să recurg la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]