159,175 matches
-
mult jovial decît războinic. Neamții s-au dus în fundul Rusiei, trăgîndu-i după ei și pe români. Pagini întregi ale ziarelor publicau anunțuri mortuare ale celor căzuți pe front. Spre finele lui '42, un titlu mare în Curentul: ŤStalingradul rezistă, dar sfîrșitul său este pecetluitť. Cum a fost în realitate sfîrșitul s-a aflat puțin mai tîrziu. A început, pentru armata germană, vremea retragerilor Ťelasticeť, Ťpe poziții dinainte stabiliteť. învinși de imensitatea spațiului rusesc și de superioritatea numerică a inamicului, nemții s-
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
Rusiei, trăgîndu-i după ei și pe români. Pagini întregi ale ziarelor publicau anunțuri mortuare ale celor căzuți pe front. Spre finele lui '42, un titlu mare în Curentul: ŤStalingradul rezistă, dar sfîrșitul său este pecetluitť. Cum a fost în realitate sfîrșitul s-a aflat puțin mai tîrziu. A început, pentru armata germană, vremea retragerilor Ťelasticeť, Ťpe poziții dinainte stabiliteť. învinși de imensitatea spațiului rusesc și de superioritatea numerică a inamicului, nemții s-au întors de unde au plecat. Tactica ne învață cum
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
vremea retragerilor Ťelasticeť, Ťpe poziții dinainte stabiliteť. învinși de imensitatea spațiului rusesc și de superioritatea numerică a inamicului, nemții s-au întors de unde au plecat. Tactica ne învață cum se cîștigă bătălii, iar strategia - cum se pierd războaiele." 3) Spre sfîrșitul clasei a III-a, "Sans prendre garde ŕ l'ouragan/ Qui fouettait les vitres fermées" (Th. Gautier, Préface), Cazimir începe să tachineze muzele. între textele cele mai vechi (aprilie-mai 1942) figurează cîteva... epigrame, una din ele dedicată mamei: "Doamnă profesoară
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
savantul român ajunge, prin ultima sa carte, la Istorie, mai exact, la o secvență istorică dintre cele mai ample și rezonante din evoluția umanității, numai după ce, în prealabil, își fixase propriul cadru teoretic, după ce alesese instrumentarul adecvat și după ce, în sfârșit, identificase tiparele de scriere a istoriei în Roma Antichității și ancorajul lor cultural. Teoria istoriei - scrierea ei: sunt doar pașii care duc spre Istoria însăși, vestibulul dinaintea unui vast apartament. Căci, în fond, ce este și cum vedem noi ceea ce
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
celui care nu mai eram de mult diluat în lumina crepusculară a monitorului parcă îngropat în mine trupul vorbește degetele scriu dar inima mea e o gară cu șinele scoase weekend cu patru pereți cât de lung poate fi și sfârșitul unei săptămâni cât pot dura două zile puse cap la cap dar până și bulevardul din centru a asurzit în acest oraș cu ferestre înțepenite tu însăți parcă ai vorbi prin casă în șoaptă la zeci de blocuri depărtare tot
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
e mai drept să recunoaștem relația dintre scriere și viață într-o opinie a aceluiași Camil Petrescu, autor care consideră că e normal ca în orice creație literară să se strecoare și �un colț de autobiografie". Revenit la București spre sfîrșitul lui 1919, Gib Mihăescu devine și mai �abulic". Firea lui contemplativă și lipsa de voință par încă mai accentuate de traumele copleșitoarei experiențe a războiului. Începe o prietenie durabilă cu Cezar Petrescu, iar în 1920 pornesc împreună spre Cluj, unde
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12914_a_14239]
-
lunguiață și bulbucată exact unde trebuie, am zărit-o, zic, turnîndu-și niște băutură, nu vin, altceva, într-un pahar. Ce-i cu ea, mi-a fulgerat prin minte, ce se întîmplă cu ea? Și-am uitat pe loc. Întotdeauna, către sfîrșitul scrisorii, înțeleg că începe o nouă zi. De săptămîna viitoare va trebui să-mi duc fetița, în fiecare dimineață, pe la opt, opt și jumătate, la grădiniță. Și s-o aduc la douăsprezece. În dreapta mea, într-un unghi făcut de cărțile
Am ridicat mîna a recunoaștere, a recunoștință. Asta a fost totul. by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13022_a_14347]
-
Cantacuzino. Cine erau Filodorii? Ioan C. Filitti nota în Excursul despre câteva familii grecești din Principatele Române, capitol din cartea sa Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino (1919) (nu mai citez aici notele infrapaginale care conțin însă câteva utile indicații bibliografice): “La sfârșitul sec. al XVIII-lea trăiau trei fii ai unui «Filodor» (desigur poreclă). Manolache Fșilodorț, cumnat cu Constșantinț Vodă Hangerli, ocupă la 1798 postul de hatman ce fusese creat de Ipsilanti. Dumitrașco Fșilodorț e căpitan de lefegii la 1777. Costache Fșilodorț
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
din expresiile cele mai categorice ale raționalismului lui Tudor Vianu. Într-acestea, necesitatea sistemului în estetică decurge, afirmă Vianu, din natura specifică a acestei discipline și anume din faptul, că în vreme ce alte științe își dobîndesc obiectul, ca totalitate, abia la sfîrșitul cercetării, estetica începe prin a-l postula. „Ceea ce este estetic, valoarea estetică și opera de artă în care ea se întrupează sînt obiecte pe care cercetătorul le postulează de la începutul lucrării sale”. Aspectele speciale pe care esteticianul le descoperă în
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
mai mă chema copilul tău. Numește-mă aer și apă cărora le sunt geamăn, Nu laptelui tău supt după felul cum a venit Orăcăiala cărnii ce mă acoperea cu pământ. Mă aflu azi pe un alt drum Decât acela al sfârșitului. Mă țin drept printre poeții Ce au luat locul îngerilor Și cântă împrejurul a ceea ce Divin cu sine însuși se înconjoară. * M-am aruncat în cazanul cu smoală La miezul nopții, fierbându-mă până în zori, Când ai venit și te-
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
ne conving asupra semnificației general-umane, chiar în debutul Cântecului XI. Poetul, se spune, are în vedere “neamul omenesc”, cecitatea celor asupriți și nebunia universală. Încât reducționismul la o singură comunitate națională mutilează înțelesul universal al operei. Mai mult, scrisă la sfârșitul epocii luminilor, când se vădește eșecul marilor idei doctrinare, privind fericirea egalitară a oamenilor, organizația cea mai bună dintre formele statale, Țiganiada ni se relevă ca literatură antiutopică. Într-o formă sau alta, direct sau mascat în alegorie, ideile doctrinare
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
structurile epopeice. Tehnic vorbind, juxta este perfect realizată. Singura greșeală, din cauza căreia pierde mult tocmai originalitatea jucăuș-inteligentă a autorului, este scoaterea intervențiilor comentatorilor din infrapagină (ele se citesc în replică imediată la text - aici e farmecul) și plasarea lor la sfârșitul fiecărui cântec. Astfel ele își pierd valoarea de exercițiu critic spontan, ingenios conceput pe scara largă a spiritului, de la Erudițian până la Idiotisean. Între aceste extreme sunt închipuite toate ipostazele criticii de text, într-o vreme când la noi nu exista
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
într-o altă limbă e “o traducere de gradul al doilea”. Cele trei secvențe ale prefeței răspund curiozității lectorului francez de a se informa. Cea dintâi conturează personalitatea scriitorului, operele, epoca, problemele de limbă și istorie a provinciei natale, Transilvania sfârșitului de secol XVIII. Sunt implicate, totuși, numeroase trimiteri, fie și sumare, la conținutul operei literare: modele epice, idei-ecouri ale doctrinei luminilor, tratate cu luciditatea îndurerată a ironistului, personaje, comentarii din infrapagină etc. Cât îl privește pe Vlad, Aufklärer-ul, cel care
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
amurgului. Părul îi cade pe umeri, degetele sunt amorțite de apropierea fulgerului. O să plouă. Se va adăposti sub streașina unui cireș de pe care tocmai s-a ridicat un înger. Apoi va picta toată pajiștea cu flori: Grădina va avea, în sfârșit, părul plin de Albăstrele și dediței. Un greier va răsuci o cosiță dintr-un fuior de funigel. Seara doar se va înălța la cer, spre a avea de unde să coboare atunci când va simți că se apropie visele. Negre, roz, albe
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
tragedie evreiască, ci și o veche tragedie românească. Ca de atâtea alte ori, românii au încercat să scape de apăsarea secolelor precedente, să își câștige un alt statut politic și să-și ridice cultura la nivelul unor țări occidentale. La sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, intelectuali ca Mircea Eliade și ca Mihail Sebastian înțeleseseră că toate sacrificiile fuseseră în zadar. O nouă putere urma să „vegheze” asupra României, sufocând treptat cultura și înrăutățind condiția intelectualilor. Era abia ianuarie 1938
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
o imagine a cărui alcătuire cere o energie egală cu a „modelului”. O „notă dominantă” se simte totuși chiar și în acest „portret incomplet”. Am putea spune ca și Emil Cioran că, dincolo de „zgomotul și furia” istoriei, am întrevăzut „în sfârșit, o existență împlinită” . Împlinirea înseamnă aici puterea de a fi lăsat „o imagine completă a resurselor sale, de a se realiza în fond ca nimeni altul”, de a fi fost „cel mai puțin balcanic”, de a nu fi avut „nici
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
Nu există în ea ceva din poeziile-n rimă, din a doua perioadă, ale lui Dinescu? Vă rog insistent, citiți Parada. De cînd am revenit în Iași, cam o treime din scrisoarea zilnică o scriu după-masă, cu lumina albă a sfîrșitului de august pe foaie, cu sufletul împrăștiat pe acoperișurile și pereții caselor zărite prin geamul zgîriat fin! Aș umbla-n neștire pe străzi, aud un fel de murmur fără cuvinte-n mine, ceva ca un plîns ce nu știe cum
“În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13299_a_14624]
-
cărări subțiri, abia deslușite-n iarba scurtă. Să fluieri uneori după un fluture și el să vină vesel, prietenos, să ți se bage-n buzunar. Și-apoi, întors, c-o osteneală dulce-n trup, să dormi, să dormi pînă la sfîrșitul lumii! Cu stimă și grație, Emil Brumaru 30.VIII.1980
“În dulap erau hainele lui mama și el s-a îndrăgostit de ele!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13299_a_14624]
-
își reînnoadă, sub semnul Imnelor, segmentele anterioare, adică volumele: Cum să vă spun, Viața deocamdată, Infernul discutabil, Vămile Pustiei, Imnele bucuriei. Din însoritul volum al debutului, poemul Mânzul forțează amintirea. Mai întâi, prin naturalețea amintirii unui tânăr țăran (atunci la sfârșitul studiilor sale universitare la Cluj), care, negreșit, va fi înlesnit prin intervenția sa, pe când abia ieșea din copilărie, nașterea unui animal: ,, Eram pe câmp, când răsăritul soare/ Întemeia în mine, strigând, o nouă zi.// Întinsă pe pământ o iapă înspumată
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
asiatică (1935) doar o virtuozitate sau simplă erudiție. La mijloc era, firește, o greșeală: privirea căzuse pe bogatul parter de note și se ignora arhitectonica - deloc barocă - pe care tânărul Eliade o ridicase și la care va șlefui apoi până la sfârșitul vieții. Importantă era metoda sa, noutatea și eficacitatea cu care era aplicată, cât și urmările pe care autorul le vedea pe atunci incalculabile. Ar fi un exercițiu interesant citirea prefeței în paralel cu eseul Discernământ, spirit fals și erudiție recentă
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
mai ales ritualurile preliminare, clasifică alchimia chineză în rândul actelor mistice. Operantul era izolat de mediul profan, avea nevoie de sacrificii, purificări prin ritmarea respirației și prin păstrarea unei anumite diete, așadar, procesele nu priveau laboratorul său și sufletul. Pe la sfârșitul secolului al IX-lea, începutul celui de al X-lea, în China exista o alchimie „exoterică” și una „ezoterică”. Prima se folosea de substanțe tangibile (mercur, plumb, cinabru etc.); a doua se folosea de „sufletul” acestor substanțe. Începând cu acest
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
vagine, eroina unui ciclu fulminant. Am găsit titlul primului volum: Reparata contra Stricata. Îmi și închipui următoarea scenă. Reparata, cu două sute pe oră, apăsînd talpa goală pe accelerator, e oprită la o intersecție de polițiști: „Actele dumneavoastră!” Deocamdată atît! Ce sfîrșit dau acestei scrisori? De mîine, lîngă ceașca de teracotă galbenă, voi reîncepe seria din Iași. Încetul cu încetul îmi voi aminti de ultima vizită la dumneavoastră, de hamsiile cu care am uns tot apartamentul, de vinul băut (în lipsa lui Dinescu
„Domnule, răspunse Reparata, nu vă pot arăta decît un singur act, cel sexual!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13362_a_14687]
-
Dan-Bogdan Hanu Moartea unui supranaturalist cititorul trăise tot timpul cu senzația că pe parcursul lecturii se intersectase de cîteva ori cu o siluetă neclară abia acum la sfîrșit încerca să-și explice de ce nu reacționase în nici un fel preferase să rămînă atît de impasibil ar fi trebuit să-l furnice cîteva bănuieli mai ales că în cartea aceea nu se întîmplase aproape nimic se gîndi că după un
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
discernământ și fără bun simț, voiau să-i ia jumătate din locuință, ba chiar îl amenințaseră cu evacuarea forțată, în cazul că s-ar fi opus... Colonelul îl ascultă răbdător până la capăt, notându-și ceva într-un carnet, iar la sfârșit îi declară scurt și sec că avea să se intereseze personal de acest caz. “Dar cu sioniștii pe care i-ați arestat voi, ce facem? Când o să puneți voi capăt acestei mascarade?...” izbucni cu revoltă abia stăpăpânită un tânăr de
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
precum Antim Ivireanul, ale cărui Didahii au fost editate de Gabriel Ștrempel, la M. Blecher, Eugen Ionescu și Radu Rosetti, de la Creangă (Dicționarul personajelor sale, excelent, realizat de Valeriu Cristea), de la Dinu Pillat și de la venerabila Ioana Postelnicu, lansată la sfârșitul anilor ’30 de E. Lovinescu, la tânăra Carmen Brăgaru, aflată acum la debutul său. Pasionat cercetător al presei literare și al colecțiilor de manuscrise, Teodor Vârgolici manifestă un viu interes pentru studiile conținând contribuții documentare, ca acelea privindu-l pe
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]