3,661 matches
-
consecință a fidelității față de botez și mir și exprimă o dorință sinceră pentru desăvârșire și reîntoarcere la planul Tatălui”. Fără a avea conștiința necesității acțiunii constante a lui Dumnezeu în viața persoanei umane, creștinul nu poate înainta și ajunge la sfințenia la care este chemat. De aceea, spovada frecventă este recomandată în mod constant de către Biserică și astăzi, fiind considerată un mijloc de progres în viața creștină. Pe de altă parte, este necesar și un discernământ prudent cu privire la frecvența acesteia pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Fericirile sunt un indicator adecvat al convertirii continue, în care se înscrie cel care practică spovada frecventă. Sau, aceeași cercetare poate fi împlinită prin exercițiul penitentului de a-și compara propria viață cu cea a lui Cristos, singurul model de sfințenie, pe care orice ființă umană este chemată să îl urmeze. Spovada frecventă presupune și o împăcare continuă cu aproapele și cu comunitatea, pentru că „a te confesa săptămânal, dar a nu voi apoi să-ți recunoști propriile greșeli și propriile lipsuri
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
caracterului său general, este posibil ca o astfel de spovadă să angajeze confesorul și penitentul într-un proces dialogic mai amplu. Acesta este motivat doar de ajutorul pe care confesorul îl poate da penitentului în a răspunde la chemarea la sfințenie. Într-un asemenea demers, răbdarea este necesară, atât din partea confesorului, cât și a penitentului. Deși diferite de simpla reconciliere sacramentală, prin frecvență sau prin conținut, atât spovada frecventă, cât și spovada generală trebuie privite prin prisma consecințelor spirituale benefice pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
față de păcatul unuia și invers. Fiind recomandată în anumite timpuri „forte” ale anului liturgic, așa cum sunt Postul Mare, Adventul sau alte solemnități, această Formă B dorește să favorizeze în sufletul omului amplificarea conștiinței comunitare a păcatului și a chemării la sfințenie. Însă, în toate aceste forme, procesul dialogic, așa cum l-am analizat în subcapitolele anterioare, subliniază, deși diferențiat în anumite momente, în mod constant, raportul dintre cuvântul lui Dumnezeu și răspunsul omului. Mărturisirea pe care o face penitentul trebuie să fie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu intenție și asupra acestui lucru, momentele ascetice și mistice pe care penitentul le trăiește vor fi conștientizate ca roade ale dialogului sacramental. 1.1 Trăirea ascetică a penitentului Pentru ca penitentul să treacă de la viața de păcat la cea de sfințenie, el trebuie să parcurgă un proces de purificare. În măsura în care această purificare este un efort al penitentului, ea este numită de teologia spirituală „asceză”. Aceasta nu trebuie înțeleasă doar ca un efort pur uman, ci și ca o colaborare a ființei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu, care luminează inima penitentului și îi înseninează mintea, ajutând-o în continuare să caute voința divină. Prin această triplă mișcare ascetică, penitentul se transformă. El face trecerea de la căință la bucuria iertării, de la viața de păcat la viața de sfințenie, de la durere la alinare, de la golire de sine la plinătatea vieții harului, de la un moment de singurătate la un moment de comuniune cu Dumnezeu. Însoțit de confesor, atent la ajutorul acestuia, penitentul parcurge aceste „mișcări” interioare și se îndreaptă către
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pacea spirituală; - clarificarea ideii de păcat și a sentimentului de vinovăție; - viața sexuală și vinovăția; - posibilitatea unui dialog sincer și continuu, cotidian cu Dumnezeu; - convertirea, ca o temă și o angajare continuă de viață; - dimensiunea socială a păcatului și a sfințeniei, etc. Un rol important în această perioadă îl are și autoritatea morală a unui model religios. Acest model poate veni fie din partea preotului, fie din partea unui laic, care, prin mărturia lor, pot convinge adolescentul cu privire la valorile religioase, în mod implicit
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
divine și a reînnoirii propriei sale vieți. Procesul dialogic dintre penitent și confesor rămâne un instrument valid și eficient, prin care creștinul poate fi ajutat să se întâlnească cu Dumnezeu și, prin reconciliere, să se transforme și să crească în sfințenie. Dar nu mereu acest proces se desfășoară în mod coerent, așa cum s-ar dori. Uneori, lipsa experienței penitentului de a se spovedi condiționează negativ dialogul sacramental cu preotul confesor și îl face să fie anevoios. Alteori, lipsa experienței celebrării comunitare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu numai principiile teologice, ci și descoperirile științelor profane, mai ales ale psihologiei și ale sociologiei”. Dar, în același timp atenționează și afirmă că este necesar un discernământ în acest caz, căci în procesul dialogic trebuie „să fie păstrate cu sfințenie normele educației creștine, completându-le corespunzător cu descoperirile recente ale psihologiei și pedagogiei sănătoase”. Această colaborare cu științele socio-umane este utilă și penitenților, pentru ca „să meargă în pas cu cunoașterea științifică și cu progresul continuu al tehnicii, și astfel ei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a timpului ca umbră neagră. Problematica adusă de volumul lui Leo Butnaru include, totodată, și arta, una dintre puținele înfăptuiri umane prin care se poate atenta la samavolnicia timpului. Spre exemplu, pentru, bătrânul înger-poet, poezia are inalienabila ei parte de sfințenie (Poezia e sora de taină a / îndumnezeirii...), ceea ce explică harul artistului de a înnobila, fie și temporar, realitatea, argumentat, într-un poem, cu evocarea lui Emil Loteanu care, filmând Șatra, la Cernăuți, a făcut ca orașul să poată întruchipa, pentru
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
a volumului, Jurnal erotic, este sugestiv pentru statutul pe care îl are sentimentul în existența lui. Debordând de sensibilitate, acolo, în sihăstria sufletului, visează o iubită pe măsura patosului său, o Lolită a cireșelor, ale cărei date îmbină vegetalul cu sfințenia, încât imaginarul poetic creat de Virgil Diaconu e de o senzualitate mereu proaspătă, de nestăpânit: vrea o vacanță pe plaja cu lună a trupului tău; contemplă picioarele lungi de piersică (laitmotiv la nivelul întregului ciclu) sau simte că picioarele tale
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
aduce aminte de legămîntul Lui cel sfînt, 73. potrivit jurămîntului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam, 74. că, după ce ne va izbăvi din mîna vrăjmașilor noștri, ne va îngădui să-I slujim fără frică, 75. trăind înaintea Lui în sfințenie și neprihănire, în toate zilele vieții noastre. 76. Și tu, pruncule, vei fi chemat prooroc al Celui Prea Înalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregătești căile Lui, 77. și să dai poporului Său cunoștința mîntuirii care stă în iertarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
împotriva lui! 22. Spune: "Așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Iată că am necaz pe tine, Sidonule, și voi fi proslăvit în mijlocul tău; ca să se știe că Eu sunt Domnul, cînd Îmi voi împlini judecățile împotriva lui, și cînd Îmi voi arăta sfințenia în mijlocul lui. 23. Voi trimite ciuma în el, voi face să curgă sîngele pe ulițele lui; vor cădea morții în mijlocul lui, uciși de sabia care va veni din toate părțile să-i lovească, și vor ști astfel că Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
cei ce-l înconjoară și-l disprețuiesc. Și vor ști astfel că Eu sunt Domnul, Dumnezeu." 25. Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: Cînd voi strînge iarăși casa lui Israel din mijlocul popoarelor la care este risipită, Îmi voi arăta în ea sfințenia înaintea neamurilor, și vor locui în țara lor pe care am dat-o robului meu Iacov. 26. Vor locui liniștiți în ea, vor zidi case și vor sădi vii; da, vor locui liniștiți în ea, cînd Îmi voi împlini judecățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
prin ciumă și sînge, printr-o ploaie năpraznică și prin pietre de grindină; voi ploua foc și pucioasă peste el, peste oștile lui, și peste popoarele cele multe, care vor fi cu el. 23. Îmi voi arăta astfel mărimea și sfințenia, Mă voi face cunoscut înaintea mulțimii neamurilor, și vor ști că Eu sunt Domnul." $39 1. "Fiul omului, proorocește acum împotriva lui Gog, și spune: "Așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Iată că am necaz pe tine, Gog, domnul Roșului, Meșecului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
înverșunată a ciocănitorii în trunchiul copacului? Sau cum rup dinții vacii iarba și cum o rumegă, cum țipă spre seară după muls, cum îi susură laptele în șiștar și cum își linge vițelul, de-i înțelegi dintr-odată statutul de sfințenie indiană? Tot discutând cu prietenii, în aceste zile de vară, despre „magia vizuală“, „stilistica olfactivă“ și „coregrafiile auditive“, am aflat, pe de o parte, o sumedenie de mici taine îndelung păstrate (care dintre ei adoră mirosul de iarbă proaspăt tăiată
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
voi nimici cu mîna mea!" 10. Dar Tu ai suflat cu suflarea Ta: și marea i-a acoperit; ca plumbul s-au afundat în adîncimea apelor. 11. Cine este ca Tine între dumnezei, Doamne? Cine este ca Tine minunat în sfințenie, bogat în fapte de laudă, făcător de minuni? 12. Tu Ți-ai întins mîna dreaptă: și i-a înghițit pămîntul. 13. Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit și ai izbăvit pe poporul acesta; iar prin puterea Ta îl îndrepți spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
în fapte de laudă, făcător de minuni? 12. Tu Ți-ai întins mîna dreaptă: și i-a înghițit pămîntul. 13. Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit și ai izbăvit pe poporul acesta; iar prin puterea Ta îl îndrepți spre locașul sfințeniei Tale. 14. Popoarele vor afla lucrul acesta, și se vor cutremura: Apucă groaza pe Filisteni. 15. Se înspăimîntă căpeteniile Edomului, și un tremur apucă pe războinicii lui Moab. Toți locuitorii Canaanului leșină de la inimă. 16. Îi va apuca teama și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
locașul sfînt înaintea Domnului, și cînd va ieși din el, se va auzi sunetul clopoțeilor, așa că el nu va muri. 36. Să faci și o tablă de aur curat, și să sapi pe ea cum se sapă pe o pecete: "Sfințenie Domnului." 37. S-o legi cu o sfoară albastră de mitră, în partea dinainte a mitrei. 38. Ea să fie pe fruntea lui Aaron; și Aaron va purta fărădelegile săvîrșite de copiii lui Israel cînd își aduc toate darurile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cu apă. 5. Să iei veșmintele, să îmbraci pe Aaron cu tunica, cu mantia efodului, cu efodul și cu pieptarul, și să-i încingi cu brîul efodului. 6. Să-i pui mitra pe cap, și pe mitră să pui tabla sfințeniei. 7. Să iei untdelemnul pentru ungere, să i-l torni pe cap, și să-l ungi. 8. Să aduci apoi pe fiii lui, și să-i îmbraci cu tunicile. 9. Să încingi pe Aaron și pe fiii lui cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
să aflu ce scrie în cele hârțoage, ci și sfinția sa. De asta mă și ține așa din scurt. Și nu-i rău deloc. Ba, dacă stau și mă gândesc bine, îi în folosul meu. Așa că, am să-i urmez cu sfințenie orice sfat. Știe el ce știe...” - gândeam eu și pe dată i-am și dat răspuns: Am să am mare grijă, părinte. Chiar acum am în față hrisovul lui Gheorghe Duca voievod, din 5 mai 1666 (7174), prin care întărește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Sfintele Taine în scopul sfințirii masei credincioșilor, prin Harul Sfântului Duh, care sfințește toate. Iar prin Taina Sfântului Maslu se aduce tămăduire bolilor sufletești și trupești, celor ce aleargă cu credință și evlavie către Doctorul sufletelor și trupurilor. Iată câtă Sfințenie este în Sfânta Biserică...” Lumânarea aprinsă din sfeșnicul de pe măsuță pâlpâie cuminte... M-am oprit din citit cu sufletul încărcat de acele multe Taine ale sfintei Biserici... Pe aripile zefirului, în înserarea târzie - când toate vietățile s-au oploșit pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pe străini de libertatea scrisului. Această iluzie ne dădea posibilitatea să mai existăm literar, cinstit și deplin românește în plin comunism”. Ovidiu Papadima, prin această sinceră destăinuire, vroia să disperseze suspiciunile unor inchizitori, care vor să ne scoată ochii cu “sfințenia” lor. Papadima precizează: Mai presus de aceste umbre târzii, Radu Gyr rămâne prin revărsarea luminoasă a liricii sale, una dintre valorile durabile ale poeziei românești a evului nostru”...”poezia lui Radu Gyr va exista veșnic și fără cronicile mele”. Mărturisim
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
revigorează, te mobilizează, îți dă imboldul să înfrunți viața și s-o trăiești așa cum prea frumos spuneți: „știu că cel mai frumos dar al omului este viața trăită cinstit, frumos și demn”. Un crez pe care l-ați respectat cu sfințenie, pentru care sunteți un exemplu de conduită morală, un exemplu, un model de viață. Privesc îndelung acest monument viu, închid ochii și înlăuntrul ființei mele văd un simbol, nu numai al unui om - OM, ci al întregului neam românesc. Vă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
poală și cu alta la bărbie, acoperindu-și, cumva, simbolic, gura pungită, fără să se plângă niciodată de ceva. Tot ce se întîmpla era, în logica ei, hotărât de Dumnezeu. Nu lipsea în nici o duminică de la biserică și respecta cu sfințenie toate rânduielile creștinești, încît, probabil, găsea că nici revoltele, nici lamentațiile n-aveau rost. Înainte de a se culca, bătea în fiecare seară o sută de mătănii, iar dacă tata, care citea în pat, ridica ochelarii de pe nas, pe la a cincizecea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]