2,389 matches
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Constanța, localizat pe Str. C.A. Rosetti nr. 2, construit în anul 1911 sau în 1914. Sinagoga din Constanța a fost construită în anul 1911. Alte surse acreditează anul 1914 ca an al construcției. În perioada interbelică, au existat în oraș două mari sinagogi: cea sefardo-romaniotă (construită în 1908 în stil gotic-catalan pe str. Mircea nr. 18
Sinagoga Mare din Constanța () [Corola-website/Science/318613_a_319942]
-
Str. C.A. Rosetti nr. 2, construit în anul 1911 sau în 1914. Sinagoga din Constanța a fost construită în anul 1911. Alte surse acreditează anul 1914 ca an al construcției. În perioada interbelică, au existat în oraș două mari sinagogi: cea sefardo-romaniotă (construită în 1908 în stil gotic-catalan pe str. Mircea nr. 18) și cea așchenază (Sinagoga Mare, construită în 1911 sau 1914 în stil maur pe str. C.A. Rosetti nr. 2). Sinagoga sefardo-romaniotă a suferit avarii la cutremurul
Sinagoga Mare din Constanța () [Corola-website/Science/318613_a_319942]
-
fost construită în anul 1911. Alte surse acreditează anul 1914 ca an al construcției. În perioada interbelică, au existat în oraș două mari sinagogi: cea sefardo-romaniotă (construită în 1908 în stil gotic-catalan pe str. Mircea nr. 18) și cea așchenază (Sinagoga Mare, construită în 1911 sau 1914 în stil maur pe str. C.A. Rosetti nr. 2). Sinagoga sefardo-romaniotă a suferit avarii la cutremurul din 1977, ea fiind demolată în perioada regimului Ceaușescu . În prezent, Sinagoga Mare nu mai este folosită
Sinagoga Mare din Constanța () [Corola-website/Science/318613_a_319942]
-
au existat în oraș două mari sinagogi: cea sefardo-romaniotă (construită în 1908 în stil gotic-catalan pe str. Mircea nr. 18) și cea așchenază (Sinagoga Mare, construită în 1911 sau 1914 în stil maur pe str. C.A. Rosetti nr. 2). Sinagoga sefardo-romaniotă a suferit avarii la cutremurul din 1977, ea fiind demolată în perioada regimului Ceaușescu . În prezent, Sinagoga Mare nu mai este folosită de mica comunitate evreiască din Constanța, fiind părăsită, fără acoperiș și în pericol de prăbușire, lucru menționat
Sinagoga Mare din Constanța () [Corola-website/Science/318613_a_319942]
-
nr. 18) și cea așchenază (Sinagoga Mare, construită în 1911 sau 1914 în stil maur pe str. C.A. Rosetti nr. 2). Sinagoga sefardo-romaniotă a suferit avarii la cutremurul din 1977, ea fiind demolată în perioada regimului Ceaușescu . În prezent, Sinagoga Mare nu mai este folosită de mica comunitate evreiască din Constanța, fiind părăsită, fără acoperiș și în pericol de prăbușire, lucru menționat în lucrarea "Seventy years of existence, six hundred years of Jewish life in Romania, fourty years of partnership
Sinagoga Mare din Constanța () [Corola-website/Science/318613_a_319942]
-
o confirmă . Au fost descoperite pietre funerare din perioada ocupației romane, care erau decorate cu simboluri evreiești și aveau gravete pe ele litere din alfabetul ebraic. În anul 397, romanii menționau în documente garantarea libertății de rugăciune a evreilor în sinagogile lor din Dacia. Mai târziu, odată cu apariția statelor creștine, situația evreilor s-a înrăutățit, persecuțiile împotriva lor având loc mai ales după ocuparea teritoriului Moldovei de către Imperiul Otoman în secolul al XV-lea. Principatul Moldovei a fost fondat la mijlocul secolului
Evreii din Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/318667_a_319996]
-
-lea. Pe teritoriul Moldovei, cea mai veche atestare documentară a unui astfel de caz a avut loc la 5 aprilie 1710, în orașul Târgu Neamț. Un evreu convertit a ajutat muta corpul unui copil ucis de creștini în curtea unei sinagogi. Evreii au fost acuzati de uciderea copilului "căci le trebuie lor sânge de Paști", iar 5 evrei au fost linșați și alți 22 au fost puși în lanțuri, pe motiv că ar fi ucis un copil creștin . De asemenea, casele
Evreii din Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/318667_a_319996]
-
se vorbește astfel despre evrei: ""Asemenea și evreii se socotesc supuși; ei trebuie să plătească o dajdie deosebită în fiecare an, mai mare decât aceea obișnuită. Nu au altă îndeletnicire decât neguțătoria și să țină hanuri. Pot să-și facă sinagogă oriunde voiesc, însă nu de piatră, ci numai de lemn."" Conducătorul evreilor din toată Moldova se numea hahambașă (sau staroste). Aceștia erau confirmați de domnitor prin hrisov și era reprezentant al obștii evreiești atât pe lângă autoritățile locale, cât și pe lângă
Evreii din Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/318667_a_319996]
-
localizat pe Str. Sf. Constantin nr. 5, în apropiere de Sala Polivalentă din cartierul Podu Roș. În prezent, aici se află căminul de bătrâni "Sf. Constantin și Elena". Primul lăcaș de cult evreiesc atestat la Iași este considerat a fi Sinagoga Mare, construită în anul 1657. Cu timpul, ca urmare a creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
este considerat a fi Sinagoga Mare, construită în anul 1657. Cu timpul, ca urmare a creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor, etc. Clădirea în care se află
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
anul 1657. Cu timpul, ca urmare a creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor, etc. Clădirea în care se află Sinagoga Schor a fost construită în anul 1890
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor, etc. Clădirea în care se află Sinagoga Schor a fost construită în anul 1890, alte surse acreditând anul 1895 ca an al construcției. În anul 1939, Sinagoga Schor era una dintre
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor, etc. Clădirea în care se află Sinagoga Schor a fost construită în anul 1890, alte surse acreditând anul 1895 ca an al construcției. În anul 1939, Sinagoga Schor era una dintre cele 112 case de rugăciune evreiești din Iași., slujind inițial drept cămin pentru copiii orfani de
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor, etc. Clădirea în care se află Sinagoga Schor a fost construită în anul 1890, alte surse acreditând anul 1895 ca an al construcției. În anul 1939, Sinagoga Schor era una dintre cele 112 case de rugăciune evreiești din Iași., slujind inițial drept cămin pentru copiii orfani de origine evreiască. În perioada regimului comunist (1948-1989), marea majoritatea a sinagogilor din Iași au fost dărâmate pentru a se construi
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
anul 1895 ca an al construcției. În anul 1939, Sinagoga Schor era una dintre cele 112 case de rugăciune evreiești din Iași., slujind inițial drept cămin pentru copiii orfani de origine evreiască. În perioada regimului comunist (1948-1989), marea majoritatea a sinagogilor din Iași au fost dărâmate pentru a se construi blocuri pe terenurile respective. În clădirea Sinagogii Schor a fost instalat un centru de îngrijire pentru bătrâni, care a fost transformat pe rând în: azil, cămin de bătrâni, centru de îngrijire
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
case de rugăciune evreiești din Iași., slujind inițial drept cămin pentru copiii orfani de origine evreiască. În perioada regimului comunist (1948-1989), marea majoritatea a sinagogilor din Iași au fost dărâmate pentru a se construi blocuri pe terenurile respective. În clădirea Sinagogii Schor a fost instalat un centru de îngrijire pentru bătrâni, care a fost transformat pe rând în: azil, cămin de bătrâni, centru de îngrijire și asistență socială pentru persoanele cu dizabilități. Clădirea a fost modernizată în 2003 de familia Sturdza
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
Restitution Organization cu scopul de conservare, administrare și valorificare a patrimoniului cultural și spiritual al evreilor din România), bătrânii găzduiți acolo fiind mutați. La 23 februarie 2005, reprezentanții comunității evreiești din Iași au constatat dispariția a patru suluri sfinte din Sinagoga "Schor", aflată în incinta căminului de bătrâni din str. Sf. Constantin. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea "Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT", editată de Federația
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
al evreilor din România), bătrânii găzduiți acolo fiind mutați. La 23 februarie 2005, reprezentanții comunității evreiești din Iași au constatat dispariția a patru suluri sfinte din Sinagoga "Schor", aflată în incinta căminului de bătrâni din str. Sf. Constantin. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea "Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se menționa că nu mai era în
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
Sinagoga din Strada 1 Mai nr. 31 din Rădăuți este un fost lăcaș de cult evreiesc din municipiul Rădăuți, localizat pe strada 1 Mai nr. 31, pe drumul care duce la Frătăuți, în apropiere de Templul Mare. Primii evrei au sosit
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]
-
să fie alungați din localitate. Ordinul nu a fost pus însă în aplicare, iar numărul evreilor de aici a continuat să crească. În anul 1821, s-a deschis în localitate o cârciumă pentru evrei. În 1830 s-a deschis prima sinagogă, ulterior achiziționându-se și spațiu pentru un cimitir. Rădăuțiul a fost ridicat la rang de oraș în anul 1852, iar prin Constituția Imperiului Austro-Ungar din 1867 li s-a acordat evreilor cetățenia statului dualist austro-ungar. Pentru a se înțelege importanța
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]
-
Rădăuți, trebuie spus că din cei 11.162 locuitori ai orașului în 1880, evreii reprezentau 30.9% din populație (3.452 locuitori). În anul 1888 comunitatea evreiască număra 523 de familii, care dispuneau de un templu, opt case de rugăciune (sinagogi) și șase școli oficiale. În anul 1910 locuiau în oraș 5.940 de evrei, 5.256 de germani și 4.456 de români. După primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]
-
au început să se întoarcă în oraș, doar 1.500 de evrei rădăuțeni revenind. Totuși, aici s-au stabilit și evreii deportați din Bucovina de Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, când rușii au închis granițele. Evreii au găsit sinagogile transformate în depozite și grajduri, iar sulurile de Tora au fost reciclate, pentru a face diverse lucruri, cum ar fi tobe și sandale. Numărul evreilor din Rădăuți a crescut din nou după război, ajungând la circa 6.000 în anul
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]
-
Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Astfel, în anul 1962, rămăseseră în Rădăuți doar aproximativ 800 de evrei. Activitatea religioasă a continuat să se desfășoare în Rădăuți. În 1962, funcționau în localitate trei sinagogi, printre care și Sinagoga de pe strada 1 Mai nr. 31. Prima sinagogă din Rădăuți a fost construită în anul 1830 de către Eliahu Gewölb, în centrul orașului. Ca urmare a creșterii numărului de evrei din oraș, sinagogile au devenit neîncăpătoare, iar
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]
-
guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Astfel, în anul 1962, rămăseseră în Rădăuți doar aproximativ 800 de evrei. Activitatea religioasă a continuat să se desfășoare în Rădăuți. În 1962, funcționau în localitate trei sinagogi, printre care și Sinagoga de pe strada 1 Mai nr. 31. Prima sinagogă din Rădăuți a fost construită în anul 1830 de către Eliahu Gewölb, în centrul orașului. Ca urmare a creșterii numărului de evrei din oraș, sinagogile au devenit neîncăpătoare, iar în anul 1880, în timpul
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]
-
emigreze. Astfel, în anul 1962, rămăseseră în Rădăuți doar aproximativ 800 de evrei. Activitatea religioasă a continuat să se desfășoare în Rădăuți. În 1962, funcționau în localitate trei sinagogi, printre care și Sinagoga de pe strada 1 Mai nr. 31. Prima sinagogă din Rădăuți a fost construită în anul 1830 de către Eliahu Gewölb, în centrul orașului. Ca urmare a creșterii numărului de evrei din oraș, sinagogile au devenit neîncăpătoare, iar în anul 1880, în timpul vizitei împăratului Franz Joseph I la Rădăuți, o
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]