3,912 matches
-
Și avea stil. - Asta-i o apreciere pozitivă, a admis. - Răspunde-mi, te rog. Vorbesc de milă, nu de tehnică. Faulques a tăcut. Stinghereala Îi era tot mai mare. Totul mergea prea departe. Dar era În toate acestea o plăcere sinistră, a hotărât, ca bărbatul care Își bănuiește nevasta și scociorăște până se ridică, triumfător, cu dovada. Ca și cum ți-ai luneca ușurel degetul peste tăișul ascuțit al unui brici rupt. Markovic stătea tot pe treaptă. A dat molcom și afirmativ din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
atent, spusese. E ceva obscur, care neliniștește. Uite măgarul care trece podul, scenele pierdute din fundal, femeia care pare să fugă pe furiș la dreapta, schivnicul din spate, la gura grotei de pe stâncă. Tot privindu-le, unele dintre figuri devin sinistre, nu-i așa? Te Înspăimântă că nu știi ce fac. Ce urzesc. Ce gândesc. Și uită-te la râu, Faulques. Arareori am văzut unul mai ciudat ca ăsta. În chip atât de eronat liniștit și negru. Teribil tablou, nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
prezența ei. Ca În vulcanul cel roșu, negru și brun, care era vârful picturii murale, punctul unde convergeau toate liniile, toate perspectivele, Întreaga tramă complexă și neîndurătoare a vieții și hazardului ei, guvernat de norme riguroase, drepte ca și traiectoria sinistrelor săgeți din tolba lui Ahile. El, care, În fața Troiei, mișcându-se și Încordând arcul ucigaș (și el o combinație letală de curbe, unghiuri și drepte, ca de obicei), era aidoma nopții. Supus urzelii inevitabile a Parcelor. Înțeleg acum ce cauți
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de triști și, În lumina romană, albă și fantomatică ce Înviora casa, povestise că Înainte nu era așa, că În salon erau și alte mobile și tablouri vechi, iar sus, În atelier, stătea un soi de automat ori manechin enorm, sinistru, ca aceia pictați de artist În primele lui timpuri și care În copilărie o Înspăimântau. Povestise dând afirmativ din cap și adăugase: serios, Faulques. Când tata mă aducea aici, seara, aici aproape - stăteam de obicei la Hassler - nu puteam dormi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o constanță grafică: pagina patruzeci și doi din albumul de pe masă. Era una dintre fotografiile cele mai simple și mai teribile ale lui Faulques. Un copil surâzător, un teren de fotbal pustiu. Dar nicicând nu existase dezastru de război mai sinistru ca acela. Era pe linia confuză de demarcație sârbo-croată, puțin Înainte de Vukovar. Satul se numea Dragovac: o biserică ortodoxă, alta catolică, o primărie, un complex polisportiv. Un loc de țară, liniștit. Conflictul din Balcani trecuse pe acolo fără zgomot aparent
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu geanta În care erau aparatele fotografice În poală, privindu-se. Apoi, fără să spună vreo vorbă, coborâseră și se duseseră. Nu era nimeni, cu excepția unui copil care Îi privea din depărtare, de lângă un pom uscat. În aer plutea ceva sinistru, În absența sunetelor clădirii din ciment cenușiu, atât de sumbră și pustie, că nici păsările nu zburau pe deasupra ei. Și, când trecuseră pe sub arcada de la intrare și ajunseseră pe terenul de fotbal fără gazon, cu pământul răscolit și mirosul acela
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Polinezia, America de Nord (vezi, În continuare, capitolul 4). Nu se poate dovedi nici că Jakob Böhme (1575-1624) ar fi cunoscut Kabbala, dar nici că n-a avut cunoștință de ea. Pentru el Divinitatea este Ungrund. În absența Fiului, imaginea ei este sinistră: este imaginea Diavolului. Numai Întru Cristos Întunericul originar devine Dumnezeu 87. Trupul este „dorință Încremenită”88. Dumnezeu are două manifestări: una Înfricoșătoare, divinitatea din Vechiul Testament, care nu este decît justițiară; și adevăratul Dumnezeu, care este un Dumnezeu al iubirii și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Recherches I, pp. 69-75. 42. Augustin recapitulează astfel (C. Faust. XV.6; cf.XX.10); „Splenditenentem magnum sex vultus et ora ferentem micantemque lumine, et alterum regem honoris angelorum exercitibus circumdatum, et alterum Adamantem heroam belligerum, dextra hasta tenentem et sinistra clipeum, et alterum gloriosum regem tres rotas impellentem ignis aquae et venti, et maximum Atlanlem mundum ferentem humeris, et eum, genu flexo, brachiis utrimque secum fulcientem.” 43. Puech, Sur le Manichéisme, p. 38. 44. Acta Arch. VII. 4-5, p. 10-11
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de la utilizarea brutalității și a torturilor pentru a obține supunerea la subtilitatea exercitării controlului asupra societății prin Întreținerea sentimentului difuz al fricii. După această schemă, Securitatea a evoluat În timp, transformându-se dintr-un bastion al cruzimii, populat de figuri sinistre În uniforme cu petlițe sângerii, Într-un soi de demon fără chip, slujitor la fel de fidel și ferm al regimului, mai puțin brutal, dar la fel de crud. Frica pe care a provocat-o și a cultivat-o a fost principalul instrument În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de vară; verde; vin; visare; vrajă; zăpadă; ziua (1); 817/123/51/72/0; pentru cuvîntul-stimul noapte s-au înregistrat 817 de reacții (echivalentul numărului de anchete
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aurie (2); biserica (2); credincios (2); creștin (2); creștinism (2); crucifix (2); deces (2); drac (2); icoană (2); închinare (2); înmormîntare (2); înviere (2); obiect (2); plus (2); pocăință (2); răscruce (2); răstignire (2); sacrificiu (2); sacru (2); sfințenie (2); sinistru (2); tristețe (2); -; accesoriu; ajutor; albă; apăsătoare; atenție; de aur; blestem; Boboteaza; bun; bunica; candelă; cărți; chestie; colivă; corp; coșciug; cozonac; crucificare; cruțare; divin; Doamne ajută; doliu; Domnul; dragoste; dreapta; drumuri; dureros; de dus; Egipt; fals; final; fiori; furt; ger
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neatins; nemulțumit; nepriceput; nerespectuos; nervozitate; nesătul; nou; nume; oală; oamenii; ocean; oltean; omul; onest; Ovidiu; paharului; parșiv; păcat; politic; post; preamărire; pretențios; prietenul; prost cu frînă; prostul; puternic; ranchinos; răsfățat; rece; romanul; românul; sat; sărac; sărman; sătul; semeț; sfios; singur; sinistru; snobism; societate; soțul; spate; spatele; Stalin; stăpîn; supărat; superficial; sus; șezut; nu știu; tăcut; tembel; timid; tînăr; tocătorul; trist; tristețe; țăran; țîfnos; ultimul; ură; urca; în urmă; pînă la urmă; vanitos; vechi; nu vorbi; zelos; zevzec; zîmbet; Zoe (1); 860
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mînă; nativ; nefericire; nefericit; neînsemnat; nemărginit; nereușită; neumplut; neutru; niciuna; nu e nimic; fără nimic; nudiști; odaie; om; opt; paharul; cu pielea goală; în poartă; pod; porno; presupunere; pușca; puțin; răbdare; răscumpărat; Ronaldo; sabie; sacoșă; sală; săritură; fără sens; sexy; sinistru; sîni; spațios; fără speranță; stadion; succes; suferință; fără suflet; sufletesc; sumbru; supărat; superficial; sus; sutien; șut; tanc; telescaun; teren; trebuință; țară; umbră; umplere; umplutură; ură; uscat; vas; vedere; viduitate; vis; fără vlagă; zid (1); 776/214/78/136/0 grădină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); singurătate (6); spaimă (6); necunoscut (5); noaptea (5); somn (5); urît (5); iad (4); luminos (4); rău (4); rece (4); romantic (4); stele (4); amurg (3); bec (3); fără lumină (3); lumînare (3); mister (3); nimic (3); seara (3); sinistru (3); abis (2); ceață (2); curaj (2); fantome (2); frică (2); greu (2); groază (2); închis (2); înfricoșător (2); înnorat (2); necunoaștere (2); nelimitat (2); obscuritate (2); răutate (2); tristețe (2); umbră (2); vise (2); ziuă (2); absolut; fără aer
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
veșnică; de om; oribil; oroare; pace sufletească; paradis; paradox; păcătoasă; părinții; a pieri; plecare; plictiseală; plîns; plînset; prăbușire; prematură; prunc; putrefacție; Rai sau Iad; răceală; război; regret; rost; satana; sau; fără scăpare; scîrbă; seducătoare; sentință; sfîrșitul lumii; sfîrșitul vieții; sigur; sinistru; sînge; somn de veci; spaimă; speriat; spirit; strașnică; subită; sumbru; supărare; tata; terminat; the end; tragică; transformare; traur; trăi; uitare; urîtă; văleu; vechi; viața de apoi; viață de dincolo; viață nouă; viață veșnică; vii; viitor; vin; violență; viu (1); 801
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mort(47); cruce(42); durere(35); sicriu(29); pămînt(29); cavou(19); groapă(16); negru(16); lacrimi (14); sfîrșit(14); rece(12); întuneric(10); flori(9); coșciug(7); deces(7); frică(7); amintire(6); cadavru(6); loc de veci(6); sinistru(6); Bacovia(5); plumb(5); adînc(4); criptă(4); jale(4); suferință(4); tăcere(4); trist(4); țărînă(4); bunica(3); bunici(3); casă(3); decedat(3); doliu (3); erou(3); eternitate(3); groază (3); început(3); liniște(3); loc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
măgar; mic; mîhnire; mohorît; murdar; negativ; negură; neîngrijit; neplăcut; nesfîrșit; nevăzut; nimic; noaptea; ca noaptea; noroi; nostalgie; nume; ochi; om negru; onix; opac; orb; ca pămîntul; pătrundere; petrecere; pisica; pix; pumn; punct; rasist; roagă; rochie; rock'n-róll; rușine; scîrbă; seara; sinistru; sobrietate; solid; sora; stilat; straniu; struț; subțire; sufletul meu; sunt; supărat; suplețe; tablă; tăciune; teamă; traur; tricou; umed; ură; de ură; urgie; urîțenie; văduvă; vodă; zid; Zorro (1); 802/194/55/139/0 nepot: rudă (135); bunic (96); copil (76
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere; plimbare; plină; ploioasă; priveliște frumoasă; pustiu; răcoroasă; rău; rînduială; sărut; senin; sfeșnic; singur; sinistru; stăpînă; cu stele; taină; teamă; telefon; tristă; tună; umbră; umbre; univers; vamă; vară; de vară; verde; vin; visare; vrajă; zăpadă; ziua (1); 817/123/51/72/0 noi: voi (130); împreună (63); oameni (49); doi (41); toți (37); grup (32
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înspăimîntător; întotdeauna; la televizor; lege; mail; mare; mass; mesager; meteo; monden; nefericire; neinteresantă; nepăsare; nesiguranță; nevoie; o noutate; observator; orbire; palpitant; parlament; pedeapsă; politică; poveste; prezentatoare; prime time; principală; proaspătă; putere; rău; reacție; reclamă; relevanță; rude; scandal; scrisoare; senzație; senzațională; sinistru; spor; stare; stemă; a șterge; ști; a ști; știri; topor; tristă; văzut; veselie; vești; zid (1); 806/140/55/85/0 talpă: picior (233); papuc (55); pantof (47); urmă (21); mers (18); încălțăminte (13); iute (12); mare (12); pantofi (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
furtuna; gălăgios; gîndire; groaznic; iarbă; Ilie; instant; interesant; înfricoșare; înfricoșător; întunecare; liniște; lumina; lumină puternică; luminos; măreție; melodie; mic; mină; negru; nouri negri; părinți; pericol; ploaie de vară; plop; plouă; primăvara; primăvară; produse; proeminent; punct; răcnet; răsunet; război; scăpa; senin; sinistru; soare; speriată; stare a naturii; strigăt; sună; sunetul de ploaie; sus; tanc; tăiere; tot în casă; tresar; trezire; trist; tristețe; trosnet; tulburare; tunet; țipăt; urît; urlet; vară; vreme rea; vreme urîtă; vuiet; zguduire; zguduitură; zig-zag (1); 791/123/40/83
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
faptă (2); fioros (2); frig (2); grețos (2); hîtru (2); iubit (2); înfricoșător (2); jegos (2); miros (2); nasol (2); nefrumos (2); neînțeles (2); nevăzut (2); obicei (2); oglindă (2); posomorît (2); prost (2); rățușcă (2); răutate (2); repulsie (2); sinistru (2); soarta (2); spaimă (2); cu spume (2); subiectiv (2); timp (2); de tot (2); trăsătură (2); trist (2); tristețe (2); adevăr; albicios; doar altfel; alții; Anca Zăvoranu; antipatic; antipatie; antisocial; arătare; artistic; ascuns; asimetric; asimetrie; aspect nepotrivit; baba cloanța
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din nou frântă de oboseală... Credeți-mă, în acele perioade eram realmente epuizată; mă tot amăgeam cu autoerotismul, dar chiar și cel asistat de tehnică de ultimă generație rămânea doar un paliativ, iar greul îl trăgeam când adormeam. Alternam coșmarurile sinistre (se făcea că m-am retras la mănăstire) cu visuri incredibil de sălbatice, care conțineau invariabil un episod cu mine ostatică într-o închisoare de maximă securitate, la cheremul pușcăriașilor dezlănțuiți... Când mă trezeam, eram udă toată. Cum să mă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
știți că numai asta nu era. Nu știu ce punea în cratiță, dar parcă devenisem dependentă de tocănițele lui. Și el chiar gătea, nu ca numărul șase. L-am cunoscut într-un restaurant; intrase alene, flancat de doi colegi masivi, cu figuri sinistre, și ceruse apă cu o voce moale, dar autoritară. Aflat în amurgul celei de-a doua tinereți, era un bărbat mai degrabă scund, însă emana forță prin toți porii și se purta de parcă totul din jur i-ar fi aparținut
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
dragi lui Baudelaire și pe care le cunoști la fel de bine ca mine” (6 aprilie 1974, 602). Baudelaire, modernul. În plină modernitate, Cioran îi suportă pe propria piele consecințele. De aceea crede la un moment dat că „Viața-i o comedie sinistră inventată de Diavol” (28 februarie 1949, 20). În timp, atenuează totul preferând să invoce Ironia. Iată: „Totul în viață e ironie” (23 august 1978, 351). Altundeva, constatând că „tot omul e lovit în ce are mai scump pe lume” și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să-i vorbească? „Răspunzându-i, aveam impresia că vorbesc despre altcineva” (III, 200). Și sentimentul propriei inconsistențe, al propriei mutări în iluzoriu e tot mai puternic. Când primește niște fotografii, constată aiurit: „E una în care am un aer bolnav, sinistru, spectral, rău, terminat. Literalmente m-a speriat. E oare cu putință ca individul ăla cumplit să fiu eu? Da, e cu putință. Parcă aș fi un anarhist din secolul trecut ieșit din spital sau din închisoare, care spune la cale
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]