3,508 matches
-
la Varna, �n Bulgaria). Reconstruc?îi ?i construc?îi ale sociologiilor occidentale �n Vest, statutul sociologiei difer? mult de la o na?iune la alta � ?i aceast? diferen?? nu ?ine doar de vechimea apari?iei sale sau de gradul de modernizare socio-economic? [28]. �n ?ara lui Spencer ?i a lui Hobhouse, de exemplu, sociologia britanic? se love?te de o dificultate cronic? atunci c�nd �ncearc? s? se dea drept altceva dec�ț o practic? empiric? cu orientare aplicativ?. Dup? r?zboi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
familia, tineretul, educa?ia), f?r? s? fie transgresate tabuurile relative la studiul �patologiei sociale�, al religiei sau al puterii. �n alte �democra?îi populare�, dezvoltarea sociologiei r?m�ne inegal? ?i pare s? fie corelat? cu nivelul de dezvoltare socio-economic? ?i cu existen?a unei tradi?îi prerevolu?ionare ( ?coală neoleplaysian? a lui D. Gusti �n Rom�nia, �ntreprinderile de pionierat ale lui S. Czarnowski ?i F. Znaniecki �n Polonia, ale lui Ț. Mazaryk ?i E. Benes �n Cehoslovacia, ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
umane (L�vi-Strauss, Lacan, Barthes, Foucault). Filosoful Louis Althusser joac? rol decisiv �n aceast? promovare; lectură pe care el face lui Marx (1965) l-a condus la eviden?ierea unei �rupturi epistemologice� ce permitea analizei �n termenii domină?iei structurilor socio-economice s? o ia �naintea filosofiei idealiste: �n societatea capitalist?, indivizii nu mai s�nt subiec?îi istoriei, nici st?p�nii alian?elor �n materie de rudenie; ei s�nt �supor?i� ai �structurilor�, conduitele individuale nef?c�nd altceva
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
familiarizării cititorilor, și aici ne gândim, în primul rând, la studenți, viitori arhitecți ai politicilor macro și micro economico-sociale, dar și la alte grupuri interesate de relația dintre entitățile economice și responsabilitatea lor socială acționari, manageri și decidenți în politici socio-economice. Și nu în ultimul rând, demersul meu vrea să fie o atenționare în plus asupra modului de a decide astăzi viitorul de mâine al semenilor noștri. După o epocă care a ruinat marile puncte de sprijin moral transindividuale cetatea și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sociale? Și alte asemenea. Răspunsurile și soluțiile practice sunt avansate oarecum ocolitor. Expunerea argumentației la aceste întrebări a fost gândită astfel încât să poată oferi repere în judecarea scenariilor propuse, experimentate și exersate la nivel internațional de către teoreticieni, instituții și entități socio-economice. Cu toate acestea, admit că nu am fost echidistantă și că adesea a evidențiat poziționările care penalizează comportamentele amorale ale mediului de afaceri. Ca oi concluzie, subliniez faptul că filozofia afacerilor etice a devansat cadrul metafizic; activarea strategiilor responsabile social
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
moraliștii și liderii religioși contemporani acelor vremuri fac din Evul Mediu și Renaștere fundamente pentru orientările viitoarei culturi iudeo-creștine și ale eticii muncii, comune atât Europei, cât și Americii de mai târziu. 1.1.3. Societatea capitalistă Câteva dintre fenomenele socio-economice care debutează în capitalism vor marca istoric evoluția și progresul societății. Apar doctrine și instituții care vor alimenta peste decenii disputele din jurul unor subiecte ca: relația dintre stat și mediul de afaceri, bunăstare individuală-bunăstare colectivă, diferențele dintre guvern și guvernare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și discipline academice, dar insuficient pentru a soluționa "problema lui Adam Smith" (astfel numită de Joseph Schumpeter). "Problema" constă în faptul că, într-o carte anterior publicată, "Teoria sentimentelor morale", Smith subliniază importanța simpatiei, a intențiilor și sentimentelor în relațiile socio-economice. Aceste dimensiuni ale personalității umane contravin și contrazic egoismul strict al intereselor și al rațiunii utilitariste individuale. Cele două puncte de vedere diferite ale lui Adam Smith au fost în mod egal folosite ca surse de legitimare a pozițiilor dihotomice
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
vizează obținerea profitului. Circumstanțele care au favorizat apariția capitalismului, în opinia sa, sunt legate de principiile etice promovate de protestantism: legitimare a autorității, planificare, raționalitate, grijă față de semeni, ordine, autodisciplină, chibzuință, economie etc. Specificul sistemului capitalist și al unui sistem socio-economic evoluat, consideră Weber, este "organizația birocratică", structurată și orientată spre profit. Reflectând tradiții ideologice consensuale cu cele europene, teoriile și practicile legate de principiile și standardele etice în procesele economice și în modul de a face afaceri au evoluat similar
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
preocupări comune ale membrilor grupului (comunități religioase, organizații politice etc.). În limbajul curent, dar și în analizele sociale de specialitate, familia, școala, enoriașii unei biserici, un sat, o vecinătate sunt calificate drept "comunitate". Dar termenul își schimbă configurația în funcție de evoluția socio-economică, astfel că astăzi avem "comunități virtuale", în care membrii sunt legați prin "firele" Internetului, sau "comunitatea oamenilor de afaceri" ori "comunitatea politică", "comunitatea de gay" și multe altele. Singura trăsătură comună pentru o atât de largă varietate de entități sociale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de marketing pentru a le pune în evidență și pentru a fi achiziționate. În plus, satele au posibilitatea și sunt încurajate cu suport consistent din partea statului și a unor companii renumite să colaboreze cu localități vecine în vederea rezolvării unor probleme socio-economice de amploare mai mare (ex. spitale, școli, drumuri, transport). Această strategie națională a generat îmbunătățirea valorificării unui potențial imens de resurse și implicit a crescut prosperitatea localităților rurale. Comunitatea este un sistem în aceeași măsură deschis și închis. Statutul bivalent
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în general, The International Society of Sustainability Professionals (ISSP) Releases 2010 Special Report 62, asociația leader a profesioniștilor în sustenabilitate din SUA, consideră că activitatea lor nu este suficient de standardizată și are încă o consistență ambiguă. Combinația de forțe socio-economice și de mediu, legată de actualele condiții de globalizare și care a făcut stringent necesară o astfel de profesie, trebuie completată prin colaborarea cu alte organizații și organisme specializate. Acestea din urmă ar trebui să promoveze, să verifice și să
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
promoveze, să verifice și să valideze calitățile practicanților din domeniul dezvoltării sustenabile la nivel mondial. Conceptul și recunoașterea nevoii de sustenabilitate în arena globală au ajuns în stadiul în care societatea așteaptă totuși din partea profesioniștilor acțiuni responsabile în realizarea progresului socio-economic, al protecției sănătății și al conservării resurselor naturale, similar modului în care aceste acțiuni sunt realizate de către profesioniști licențiați din alte domenii (ex. arhitecți, ingineri, medici etc.). Ca urmare, în vederea îmbunătățirii prestațiilor specialiștilor în sustenabilitate, îndeosebi în ceea ce privește indicatorii de eficiență
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în jurul proiectului Gold Corporation). Problematice social sunt externalitățile negative și, mai ales, cine suportă costurile acestora? Economiștii numesc pe cei care "plătesc" aceste costuri "terțe părți" sau, prin termenul intrat în vocabularul managerial, "stakeholder". Stakeholders sunt prezentați de majoritatea teoretizărilor socio-economice ca fiind victime ale efectelor externalității realizate de acționariatul și guvernanții marilor afaceri. Prin sintagma "părți co/interesate" (traducerea termenului englez "stakeholder") se înțelege grupurile și persoanele afectate și/sau care afectează operaționalizarea unei afaceri: acționari, angajați, clienți, furnizori, rețele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
așteptările mediului. Coerența între reglementările interne cu cele ale mediului se materializează în valorile culturii organizaționale expuse voluntar într-o infrastructură etică proprie. Acestea stipulează conduitele dezirabile în procesele de muncă din interiorul organizației și modelele de interrelaționare cu entitățile socio-economice din exterior. Funcția normativă este o funcție disciplinară; este un continuum de adaptare și anticipare a așteptărilor mediului. Proiectarea și adecvarea permanentă a infrastructurii normative proprii reflectă stadiul de evoluție a organizației-profit de la răspundere la responsabilitate. Răspunderea, legată de ființa
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
viitoarelor proiecții de către multinaționale, completată de scandalurile unor companii foarte mari și de declanșarea crizei financiare. Aceste fenomene au reconfirmat faptul că litera legii nu acoperă exhaustiv realitatea, precum și faptul că aplicarea sancțiunilor legii nu poate remedia consecințele unor dezastre socio-economice. Îngrijorarea omenirii s-a transpus în diverse forme de presiune asupra companiilor. Mai precis, mediului de afaceri i se cere să raporteze integrat cum utilizează, dezvoltă sau epuizează resursele din perspectivele: Mediu, Societate, Guvernare/Management. 8.2.1. Ce ar
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
funcția normativă și cea informativă. Oricum, sigur informarea unidirecționară actuală a companiilor va deveni comunicare multidirecționară, dialog multistakeholders regulat, cu experți și cetățeni preocupați de probleme cheie ale organizației, de provocări legate de mediu, de drepturile omului și de dezvoltare socio-economică largă. Acțiunile transformative semnifică implicarea voluntară a organizației profit în schimbarea configurației sociale (valori, guvernare, modele de consum etc.) prin implicarea ei în actul de formare continuă și de calificare a stakeholders. Mai înseamnă și vizionarism transformativ asupra tehnologiei, a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
economical traditions that go back a long time ago. Another reason supporting the book is that of structuring the information and corporate social responsible practices in order to familiarize the readers, meaning firstly students, future architects of macro and micro socio-economic policies, and other groups interested in the relation between economic entities and their social responsibility shareholders, managers and decision makers in socio-economic policies. Last but not least, my approach represents one more warning for the way of deciding today, our
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
social responsible practices in order to familiarize the readers, meaning firstly students, future architects of macro and micro socio-economic policies, and other groups interested in the relation between economic entities and their social responsibility shareholders, managers and decision makers in socio-economic policies. Last but not least, my approach represents one more warning for the way of deciding today, our peers' futures. The conscience of the civilization history has stimulated the need for all of the social actors to participate in the
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
08. 2010]. 98 Werner Heisenberg, Wiki Quote, http://en.wikiquote.org/wiki/Werner Heisenberg, accesat 13.06.2011. 99 Mircea Eliade, Drumul spre centru, Editura Univers, București, 1991, pp. 86-87. 100 Aurica Brișcaru, "The variations of CSR functions depending on the socio-economic context", în 7th European Conference on Management, Leadership and Governance, 2011. 101 Adrian Olteanu, "CEO Flanco", în Wall street, http://www.wall-street.ro/articol/Economie/ index.html, [accesat 02.04. 2012] 102 Aurica Brișcaru, "To whom are the business organization
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și cea industrială s-a accentuat tensiunea creată de izolarea și asimilarea (voită sau forțată) a evreilor, factori importanți ai istoriei generale și ai celei evreiești contopindu-se în complexe explozive, care se vor întoarce împotriva evreilor: pe lângă modificarea relațiilor socio-economice dintre sefarzi și așchenazi, industrializarea a adus cu sine și o repotențializare mai catastrofală decât oricând a constantelor tradiționale ale „existenței evreiești”. Conflictelor legate de formarea și afirmarea identității evreilor, variabile după loc și perioadă, li s-a adăugat o
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
eficiente. Scopul studiului Evaluarea aspectelor demografice, sociale și medicale ale femeilor vârstnice (după vârsta de 60 de ani) în Republica Moldova. Obiectivele studiului 1. Identificarea caracteristicilor proceselor demografice și ale schimbărilor structurii de vârstă a populației în Republica Moldova. 2. Analiza factorilor socio-economici ce influențează sănătatea femeilor vârstnice. 3. Studierea nivelului și structurii morbidității femeilor vârstnice în funcție de mediul de rezidență. 4. Cercetarea patologiei specifice a femeilor vârstnice. 5. Elaborarea recomandărilor pentru intervenție și asistență în scopul ameliorării stării sănătății femeilor după vârsta de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și sinteza lor, dar nu înainte de a reprezenta în formă grafică materialul rezultat din cercetare. Problemele medico-sociale ale sănătății femeilor vârstnice și factorii ce o determină Caracteristicile generale ale factorilor ce influențează bunăstarea femeilor vârstnice Abordarea indicatorilor ce caracterizează factorii socio-economici la diferite niveluri (zonele republicii, mediile de rezidență) este necesară, pe de o parte, pentru a identifica diferențele între zonele urbane și cele rurale și pentru a focaliza intervențiile acolo unde problemele sunt mai grave și, pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
30,4% familii decât în localitățile urbane. Relațiile cu copiii influențează sănătatea femeilor vârstnice. În localitățile rurale, precum și în cele urbane, acest indice se caracterizează prin valori ridicate, satisfăcătoare (respectiv 96,0% și 88,2%). Rezultatele analizei factorilor medicali și socio-economici în menținerea sănătății femeilor vârstnice O analiză a stării socio-economice a femeilor vârstnice a fost efectuată determinându-se impactul stărilor precare asupra sănătății individuale și publice. Prezintă interes repartizarea femeilor vârstnice după forma de pensionare, deoarece pensionarea după vârstă presupune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
influențează sănătatea femeilor vârstnice. În localitățile rurale, precum și în cele urbane, acest indice se caracterizează prin valori ridicate, satisfăcătoare (respectiv 96,0% și 88,2%). Rezultatele analizei factorilor medicali și socio-economici în menținerea sănătății femeilor vârstnice O analiză a stării socio-economice a femeilor vârstnice a fost efectuată determinându-se impactul stărilor precare asupra sănătății individuale și publice. Prezintă interes repartizarea femeilor vârstnice după forma de pensionare, deoarece pensionarea după vârstă presupune un stres mai mic în comparație cu stresul provocat de pensionarea pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de Informare și Consultații în Problemele Familiei. Centrul de Cercetări Medicale și Socio-Demografice ale Familiei al Academiei de Științe a Moldovei, 2001, Chișinău, 259 pp. Popușoi, E., Berdaga, V., Ștefăneț, S., 1998, Sănătatea familiilor din Republica Moldova: aspecte demografice, medicale și socio-economice, materialele Conferinței „Probleme actuale medico-sociale, psihologice și demografice ale familiei”, Chișinău, pp. 71-72. Preda, M., 2005, Consecințe ale îmbătrânirii populației rurale asupra sistemului românesc de pensii din perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, Simpozionul internațional „Probleme demografice ale populației în contextul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]