12,660 matches
-
José, 1937, La Révolte des masses, trad. fr., Stock, Paris (ediția I în limba spaniolă: 1930). Pareto, Vilfredo, 1902, 1903, Les Systèmes socialistes, curs ținut la Université de Lausanne, 2 vol., Giard et Brière, Paris. Pareto, Vilfredo, 1968, „Traité de sociologie générale”, Œuvres complètes, editată de Giovanni Busino, tom XII, Droz, Geneva (ediția I în limba italiană: 1916). Parry, Geraint, 1969, Political Elites, George Allen and Unwin, Londra. Parsons, T.; Bales, R.F.; Shils E., 1953, Working Papers in the Theory of
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Introduction to Technocracy, John Day Company, New York. Scott, John (ed.), 1990, The Sociology of Elkes, vol. 1, The Study of Elites; vol. 2, Critical Perspectives; vol. 3, Interlocking Dictatorships and Corporate Networks, Edward Elgar Publishing Ltd., Aldershot. Simmel, Georg, 1999, Sociologie. Étude sur les formes de la socialisation, trad. fr., PUF, Paris (ediția I în limba germană: 1908). Simon, Pierre-Jean, 1991, Histoire de la sociologie, PUF, colecția „Fondamental”, Paris. Staniszkis, Jadwiga, 1991a, The Dynamics of the Breakthrough in Eastern Europe. The Polish Experience
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
2, Critical Perspectives; vol. 3, Interlocking Dictatorships and Corporate Networks, Edward Elgar Publishing Ltd., Aldershot. Simmel, Georg, 1999, Sociologie. Étude sur les formes de la socialisation, trad. fr., PUF, Paris (ediția I în limba germană: 1908). Simon, Pierre-Jean, 1991, Histoire de la sociologie, PUF, colecția „Fondamental”, Paris. Staniszkis, Jadwiga, 1991a, The Dynamics of the Breakthrough in Eastern Europe. The Polish Experience, University of California Press, Berkeley. Staniszkis, Jadwiga, 1991b, „Political Capitalism in Poland”, Eastern European Politics and Societies, vol. 5, pp. 127-141. Stanworth
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
12, nr. 1, pp. 13-19. Szelenyi, Ivan; Szelenyi, Szonja, 1995, „Circulation or Reproduction of Elites during the Postcommunist Transformation of Eastern Europe”, Theory and Society, vol. 24, pp. 615-638. Thompson, Kenneth, 1993, „French Sociology seen from Britain”, Revue suisse de sociologie, vol. 19, pp. 621-625. Tilkidjiev, Nikolai, 1996, „Social Stratification in Post-Communist Bulgaria”, în Jacques Coenen-Huther (ed.), Bulgaria at the Crossroads, Nova Science Publishers, New York, pp. 79-96. Tocqueville, Alexis de, 1952, L’Ancien Régime et la Révolution, Œuvres complètes, tom II
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Gallimard, Paris (prima ediție: 1893). Tocqueville, Alexis de, 1990, De la démocratie en Amérique, tom I, Editions Vrin, Paris, pp. 13-14 (ediția I: 1835). Touraine, Alain, 1973, Production de la société, Seuil, Paris. Valade, Bernard, 1990, Pareto. La Naissance d’une autre sociologie, PUF, colecția „Sociologies”, Paris. Valade, Bernard, 1996, Introduction aux sciences sociales, PUF, colecția „Premier cycle”, Paris. Veblen, Thorstein, 1970, Théorie de la classe de loisir, trad. fr., Gallimard, Paris (ediția I: 1899). Vladimirov, Jelio, 1996, „L’éthos démocratique dans la Bulgarie
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la Bulgarie postcommuniste”, în Jean-Pierre Gern (ed.), La Bulgarie: une transition menacée, EDES, Neuchâtel. Voslensky, Michael, 1980, La Nomenklatura. Les privilégiés en URSS, trad. fr., Belfond, Paris. Windolf, Paul, 1998, „Privatization and Elite Reproduction in Eastern Europe”, Archives européennes de sociologie, vol. XXXIX, nr. 2, pp. 335-376. Énarques (fr.) =, fost elev al „École Nationale d’Administration” (n. tr.). FILENAME \p D:\microsoft\worduri\soc elit auto date.doc PAGE 98
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Enciclopedia dezvoltarii sociale Instituțiile reprezintă unul dintre conceptele cheie ale sociologiei generale, fiind un instrument fundamental al științelor sociale. Instituțiile sunt structuri de interacțiune, care au drept scop satisfacerea nevoilor sociale primare. Dintre aceste nevoi putem enumera socializarea celor din noile generații, producerea și distribuirea bunurilor și a serviciilor, menținerea ordinii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale, dorind inițial să acopere sfera organizațională din mediul politic și administrativ, cu aplicabilitate în studiul partidelor, birocrațiilor, comportamentului și atitudinilor cetățenilor în procesele electorale sau în luarea unei decizii colective. Treptat, datorită dezvoltărilor din științele politice, științele administrative și sociologie, i. a căpătat valoare empirică prin aplicabilitatea sa în domeniul politicilor publice, tacticilor și strategiilor guvernamentale sau evaluarea performanțelor organizațiilor din mediul public și privat. I. are la bază conceptele de „instituție” și „organizație” a căror interpretare, definire și diferențiere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de pildă </Prefix><record><rec-number>20</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">20</key></foreign-keys><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Dumitru Sandu</author></authors></contributors><titles><title>Dezvoltare si saracie în satele României</title><secondary-title>Sociologie românească</secondary-title></titles><periodical><full-title>Sociologie românească</full-title></periodical><pages>117-138</pages><number>4</number><dates><year>1999</year></dates><urls><related-urls><url>file:///C:/Situri 2/www.sociologieromaneasca.ro/1999/articole/sr1999.4-a6.pdf</url></related-urls></urls></record></Cite
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">20</key></foreign-keys><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Dumitru Sandu</author></authors></contributors><titles><title>Dezvoltare si saracie în satele României</title><secondary-title>Sociologie românească</secondary-title></titles><periodical><full-title>Sociologie românească</full-title></periodical><pages>117-138</pages><number>4</number><dates><year>1999</year></dates><urls><related-urls><url>file:///C:/Situri 2/www.sociologieromaneasca.ro/1999/articole/sr1999.4-a6.pdf</url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(vezi, de pildă, Sandu, 1999
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
2004), m.s. au apărut abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Anglia și în America de Nord, ca o consecință a unor evoluții economice și politice importante, precum sporirea autorității parlamentelor, capitalizarea economiei și proletarizarea categoriilor dominate. Teoriile inițiale formulate în sociologia nord-americană postbelică, surse ale acestor mișcări, dislocările structurale masive asociate unor schimbări sociale rapide și profunde, cum sunt urbanizarea sau industrializarea, care conduc la disoluția controlului social și încurajează comportamentele antisociale (Smelser, 1962; Tilly et. al., 1975). Abordările ulterioare au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
homosexualilor de către oponenții săi se face și în termenii discursului comunitarian al dezvoltării: relațiile intime dintre persoane de același sex reprezintă un pericol maxim la adresa sustenabilității familiei, ca instituție de bază a oricărei sociabilități. Modele ale dezvoltării sociale în istoria sociologiei românești - Maria Larionescu Constituirea sociologiei românești la mijlocul veacului al XIX-lea a răspuns unor provocări sociale și cognitive majore cu care se confruntau intelectualii țării încercând să găsească cea mai bună cale de dezvoltare a societății rămase în urmă cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
face și în termenii discursului comunitarian al dezvoltării: relațiile intime dintre persoane de același sex reprezintă un pericol maxim la adresa sustenabilității familiei, ca instituție de bază a oricărei sociabilități. Modele ale dezvoltării sociale în istoria sociologiei românești - Maria Larionescu Constituirea sociologiei românești la mijlocul veacului al XIX-lea a răspuns unor provocări sociale și cognitive majore cu care se confruntau intelectualii țării încercând să găsească cea mai bună cale de dezvoltare a societății rămase în urmă cu două-trei secole față de occidentul european
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cognitive majore cu care se confruntau intelectualii țării încercând să găsească cea mai bună cale de dezvoltare a societății rămase în urmă cu două-trei secole față de occidentul european, cu structuri sociale medievale și cu o mentalitate arhaică, premodernă. Percepția fondatorilor sociologiei, cât și a generațiilor succesive de sociologi profesioniști asupra căilor de dezvoltare socială apare condiționată de configurația socio-istorică a societății românești și de zestrea teoretică ce a stat la baza evaluărilor lor (Zamfir, 1999). Moștenirea lor se concretizează în elaborarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lor se concretizează în elaborarea de modele ale dezvoltării sociale caracterizate prin comprehensiune, diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai prestigioase modele ale dezvoltării sociale, dezbătute în istoria centenară a sociologiei românești (1848-1948): dezvoltarea socială ca proces de modernizare, cu câteva variante tipice; dezvoltarea socială ca suport al identității culturale; dezvoltarea socială privită ca sinteză a modernizării și identității culturale. Dezvoltarea socială ca proces de modernizare. Fondatorii sociologiei românești (generația pașoptistă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
istoria centenară a sociologiei românești (1848-1948): dezvoltarea socială ca proces de modernizare, cu câteva variante tipice; dezvoltarea socială ca suport al identității culturale; dezvoltarea socială privită ca sinteză a modernizării și identității culturale. Dezvoltarea socială ca proces de modernizare. Fondatorii sociologiei românești (generația pașoptistă) conferă conceptului de dezvoltare sensul de modernizare, adică de tranziție de la societatea tradițională premodernă la societatea capitalistă modernă prin crearea unei piețe capitaliste cu ajutorul capitalului străin și prin împrumut cultural (instituții, valori, comportamente) din țările avansate. Cei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sensibili la somația momentului și, în ciuda orientărilor lor teoretico-ideologice diferite, au adoptat, unitar, o strategie de dezvoltare definită ca proces de modernizare a tuturor structurilor sociale, economice, politice, „reglarea” dezvoltării demografice, impulsionarea avansului culturii naționale. Primul efort deliberat al întemeietorilor sociologiei românești - generația pașoptistă - de a edifica un model al dezvoltării societății ca proces de modernizare este cuprins în programele revoluției de la 1848 din Principatele Române, izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Valorile care susțin aceste programe exprimă raționalitatea capitalistă a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de programul pașoptist sunt unirea Principatelor, reforma rurală, constituția liberală, independența de stat, regatul, statul național unitar. Mișcările pașoptiste, scria cu pătrundere Ilie Bădescu (1988, p. 249), vor impune două idei fundamentale: ideea liberală și ideea democratică Fondatorii pașoptiști ai sociologiei și urmașii lor au provocat cea mai spectaculoasă dezbatere asupra dezvoltării întârziatei societăți românești, cunoscută ca disputa asupra formelor fără fond. Modelul formelor fără fond Titu Maiorescu (1840-1917), critic literar, filosof, om politic, și-a legat numele de cea mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu fond Ștefan Zeletin (1882-1934) a făcut din lucrarea sa fundamentală Burghezia română. Originea și rolul ei istoric (1925/1991) un argument redutabil pentru teoria formelor cu fond pe care a contrapus-o teoriei formelor fără fond, susținută de reprezentanții sociologiei critice. El va susține că tranziția societății românești spre modernitate a reprodus schema standard a dezvoltării capitalismului în țările occidentale, cu un decalaj de 1-3 secole, înfăptuindu-se și aici o evoluție normală, de jos în sus, de la prefacerile economice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
împrumutului extern; în același timp, adepții acestui model consideră legitimă dezvoltarea organică a societății, înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxia etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și V. Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste o constituie ideea că „evoluția agriculturii urmează calea ei proprie”, iar societățile cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc vor urma forma de organizare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxia etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și V. Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste o constituie ideea că „evoluția agriculturii urmează calea ei proprie”, iar societățile cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc vor urma forma de organizare economică de tip familial, care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Referitor la acest aspect, Stere aprecia: „calea progresului social nu poate fi deschisă pentru noi decât prin realizarea unei adevărate democrații rurale românești” (Stere, 1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, V. Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste, potrivit căreia evoluția societăților cu mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie, necapitalistă, bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial, care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
i-au îngăduit lui V. Madgearu să formuleze aprecieri nuanțate și originale privind interdependența între suprapopulația agricolă relativă, densitatea rurală, nivelul de trai al gospodăriilor țărănești și structura socială a țării, care infirma, nu de puține ori, presupozițiile teoretice ale sociologiei sale. Sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu și Baltasiu, 1996, p. 82). Evaluând recent contribuția teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, I. Bădescu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
îngăduit lui V. Madgearu să formuleze aprecieri nuanțate și originale privind interdependența între suprapopulația agricolă relativă, densitatea rurală, nivelul de trai al gospodăriilor țărănești și structura socială a țării, care infirma, nu de puține ori, presupozițiile teoretice ale sociologiei sale. Sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu și Baltasiu, 1996, p. 82). Evaluând recent contribuția teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, I. Bădescu apreciază efortul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]