2,175 matches
-
zid. În secolul al XX-lea s-au efectuat o serie de modificări ale edificiului de lemn, care au alterat aspectul inițial al construcției. Reparațiile capitale din perioada anilor 1908-1909 au avut ca rezultat: Între anii 1935-1936 s-a tencuit soclul bisericii și s-a schimbat învelitoarea din draniță cu una din tablă. Tot atunci, zugravul Ion Doroftei din Fălticeni a pictat pereții interiori ai bisericii în ulei. În prezent, pereții interiori sunt tencuiți, iar cei exteriori sunt placați cu scânduri
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
să se degradeze bisericile din Putna, Vicovu de Jos, Moara, Lămășeni sau Șerbănești. Biserica veche de lemn din Lămășeni este construită în totalitate din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite cu culoare verde. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
și XIX). Iconostasul bisericii datează din anul 1736. În secolul al XIX-lea, la vest de biserică a fost construită o clopotniță în formă de zvoniță cu trei arcade. După cum atestă o placă amplasată în peretele vestic al edificiului, în soclul din dreapta intrării, o reparație a fost efectuată și în iunie 1982. (""Ultima reparație iunie 1982"") În anul 1998 s-a constatat un atac masiv al ciupercii Merulius Lacrymans în interiorul bisericii. Partea din lemn era atacată sistematic de insecte xilofage, existând
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
Biserica "Pogorârea Sf. Duh" din Horodniceni ca monument aflat în stare de colaps și propunea o serie de intervenții de primă necesitate: Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni are o formă de navă (corabie), cu altarul în formă de semicerc. Soclul este din piatră cu profil masiv. Ancadramentul de piatră sculptată al portalului vestic este bogat ornamentat și exprimă pătrunderea în Moldova a influențelor Renașterii. În interior, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar. Între pridvor și pronaos, ca
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
anul 1987 a fost construită în centrul satului, o biserică de zid cu hramul "Sf. Arhangheli Mihai și Gavriil". este construită din bârne de brad, cioplite în patru muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
pe bulevard, se află în fata bibliotecii din oraș. Este reprezentat cu coroana pe cap și cu barba lungă. Acest monument fusese, de fapt, realizat în anul 1898, fiind inițial așezat în capătul nordic al bulevardului. Pe plăcile care acoperă soclul se află o emoționantă inscripție: "„Înălțatu-s-au chipul lui Radu Negru Basarab, descălecătorul Țării Românești. Câmpulungul, primul scaun domnesc, salută chipul de bronz al urzitorului Țării Românești. Memoriei Luceafărului Basarabesc, admiratorii gloriei străbune îi închină acest monument”". Tot în
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
1877. Este creația sculptorului Dimitrie Demetrescu-Mirea și a arhitectului Alexandru Săvulescu și a fost ridicat in anul 1897, la initiațiva colonelului Scarlat Geanolu, în curtea fostei cazărmi a batalionului 2 "Muscel" din regimentul 4 dorobanți. Bustul este montat pe un soclu înalt si masiv, pe care sunt fixate două plăci din marmură neagră. Tot pentru Câmpulung, Dimitrie Demetrescu-Mirea a lucrat și bustul lui Ion C. Brătianu, care fusese instalat în scuarul din fața Hotelului Regal. "Bustul lui Dimitrie Micescu", fost primar în
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
fost refolosită pentru „Monumentul Infanteristului“, statuie realizată de sculptor în 1930 și amplasată în scuarul de lângă Podul Cotroceni. Statuia reprezintă un soldat în poziție de luptă, ținând cu ambele mâini pușca și pregătindu-se să lovească cu patul ei. Pe soclul din piatră este fixată o placă de bronz cu o sabie pe ea, iar pe sabie un vultur cu ciocul deschis și aripile întinse, gata să se repeadă înainte. Pe placa soclului era gravată inscripția: „Eroilor căzuți în luptele de la
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
pregătindu-se să lovească cu patul ei. Pe soclul din piatră este fixată o placă de bronz cu o sabie pe ea, iar pe sabie un vultur cu ciocul deschis și aripile întinse, gata să se repeadă înainte. Pe placa soclului era gravată inscripția: „Eroilor căzuți în luptele de la Mărășești 1916-1918", dar în prezent se mai văd doar două găuri în piatră, unde se aflau șuruburile de fixare. "Întreprinzători privați" au valorificat bronzul la vreun centru de reciclare a metalelor. Monumentul
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
din Rădăuți a avut loc un simpozion dedicat Unirii Bucovinei cu România, la care au susținut comunicări lector dr. Vlad Gafița, prof. dr. Daniel Hrenciuc, cernăuțeanul Petru Grior, ing. Mircea Irimescu (deputat în Parlamentul României) și viceprimarul Simion Sticleț. Pe soclul bustului este amplasată o placă de marmură neagră pe care este scris: ""Iancu Flondor. 1865-1924. Eroul Unirii Bucovinei cu România"".
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
baza octogonală. Sunt legați prin arcade semicirculare. Boltirea s-a făcut cu o calotă rezemată pe arcuri laterale, sprijinite pe console. Acestea sunt mai largi și se întind până la pereții laterali ai pridvorului. În exterior, biserica este așezată pe un soclu larg profilat. Fațadele sunt împărțite de un brâu, simplu, rotund, în două registre compartimentate în panouri dreptungiulare în partea inferioară și în panouri terminate cu arcaturi fine întretăiate două câte două, în partea superioară. Cornișa este formată din cărămizi în
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
David este o sculptură, capodoperă a Renașterii, creată între 1501 și 1504 de artistul italian Michelangelo. Este o statuie de marmură albă care măsoară 4,34 metri (5,17 metri împreună cu soclul) a unui bărbat nud. Statuia îl reprezintă pe eroul biblic David. Statuia a fost realizată dintr-un bloc de marmură albă de Carrara, abandonată după eșecul altor sculptori. Michelangelo a știut să profite din plin de strâmtimea blocului de marmură
David (sculptură de Michelangelo) () [Corola-website/Science/320593_a_321922]
-
detractori, atelierul lui Michelangelo la "Santa Maria del Fiore" pentru a ajunge la "Palazzo Vecchio". La capătul a patru zile, statuia a atins locul prevăzut și a trebuit să mai aștepte până în iunie 1504 pentru ca să fie corect instalată pe fostul soclu al "Iuditei". A fost inaugurată oficial la 8 septembrie 1504. De la moartea lui Savonarola, în 1498, Florența cunoștea o paranteză republicană. Noul "gonfalonier", Piero Soderini, a văzut în "David" exhaltarea valorilor republicane. Statuia a devenit simbolul Florenței, această "Cetate-Stat" amenințată
David (sculptură de Michelangelo) () [Corola-website/Science/320593_a_321922]
-
23 septembrie 1917 cu apelativul de "„organizator al țărănimii”". În semn de prețuire a memoriei sale, în colțul de sud-est al Parcului comunei Baia, s-a dezvelit la 29 iunie 1937 un bust al învățătorului erou Nicolae Stoleru. La baza soclului se află un medalion-basorelief în care este reprezentată soția sa, învățătoarea Maria Stoleru. În februarie 1997, Școala nr. 1 din satul Baia a primit numele de Școala de Arte și Meserii "Nicolae Stoleru" în amintirea ilustrului întemeietor al învățământului din
Nicolae Stoleru () [Corola-website/Science/320604_a_321933]
-
pe care era scris cu litere mari: "„Epoca de Aur Nicolae Ceaușescu”". În 4 martie 1990, macaragiul Gheorghe Gavrilescu a venit din proprie inițiativă în Piața Scînteii, cu automacaraua pe care o avea în primire, și a dat jos de pe soclu statuia de șapte metri din bronz a lui Vladimir Ilici Lenin, apoi a dat jos și statuia lui Petru Groza, din fața Facultății de Medicină „Carol Davila”. Ambele statui au fost duse în parcul de lângă Palatul Mogoșoaia, unde au zăcut multă
Statuia lui Lenin din București () [Corola-website/Science/321535_a_322864]
-
cel francez. Ioana Ciocan, artist vizual și asistent la Universitatea de Artă din București, este autoarea unei replici a statuii liderului sovietic Vladimir Ilici Lenin. Monumentul, care a fost dezvelit în data de 26 ianuarie 2010 la ora 11, pe soclul unde până în 1990 se afla statuia turnată în bronz realizată de Boris Caragea, era realizat într-o viziune modernă, neconvențională și nu avea nicio legătură cu statuia greoaie de 7 m realizată de Boris Caragea. Lenin în viziunea Ioanei Ciocan
Statuia lui Lenin din București () [Corola-website/Science/321535_a_322864]
-
Caragea. Lenin în viziunea Ioanei Ciocan avea o înălțime de 3 m fiind creată din boabe de orez, bomboane cip și alte astfel de materiale perisabile, pe un miez din polistiren, și având chipul artistei. Statuia insolită a stat pe soclu o singură zi. În 2011, după ce a zăcut la Mogoșoaia 20 de ani, Statuia lui Lenin, a fost mutată , printr-un protocol inițiat de Ioana Ciocan, într-un spațiu păzit al Poliția Municipiului București. După demolarea statuii lui Lenin au
Statuia lui Lenin din București () [Corola-website/Science/321535_a_322864]
-
a ține minte unde s-a oprit pentru scurt timp din lectură, gest asemănător cu cel imaginat de Oscar Han în 1939 pentru Statuia lui Constantin Brâncoveanu din București. a fost turnată la Uzinele Malaxa și montată în 1951 pe soclul de la intrarea în „Parcul de cultură și odihnă «I.V. Stalin»” din raionul I. V. Stalin, (fostul "Parc Național Regele Carol al II-lea" și actualul parc Herăstrău), cu vedere spre "Piața Generalissim I. V. Stalin" (fostă „Adolf Hitler“), în prezent
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
Aviatorilor", nume pe care îl purtase anterior. Se pare că în anii 70, s-a folosit material din statuia lui Stalin de la București din care s-a făcut în Piața Unirii din Focșani obeliscul "Monumentul Unirii". Granitul roșu demontat de pe soclul statuii lui Stalin a fost folosit în 1976 de fostul primar al Buzăului, Gheorghe Milu, pe platoul de marmură din centrul orașului, unde este reprodus, din plăci de granit, modelul de pe iile populare din zona Buzăului.. Sculptorul Ion Irimescu a
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
a ridica la Fălticeni o statuie din bronz, în mărime naturală, a lui Mihail Sadoveanu, dar că nu are bronzul necesar turnării lucrării. Spre surprinderea sa, Ceaușescu i-a trimis „cadou” statuia lui Stalin care, după ce fusese dată jos de pe soclul din Piața Aviatorilor, a rămas depozitată într-un subsol al C.C. al P.C.R. Și astfel, Stalin modelat de Demu s-a transformat în Sadoveanu, plămădit de Irimescu. În anii ’60 Dimitrie Demu (n. 7 octombrie 1920 - d. 1997, din familie
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
ora actuală îngropați în tencuială; - un brâu median alcătuit dintr-un profil semirotund flancat de o parte și de alta de câte un șir de zimți, la ora actuală acesta este ușor modificat prin aplicarea unor ornamente profilate; - la nivelul soclului un profil semirotund care prin efectuarea cămășuielilor acestuia a fost îngropat în mortar; - pe latura vestică deasupra pridvorului se află icoana prăznicar flancată de icoana Sfântului Gheorghe și Sfântului Dimitrie; - pardoseli: sunt din dușumele de brad, la origine posibil să
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună (Goga a fost prim-ministru între decembrie 1937 și februarie 1938), astfel că, după ce într-o noapte a fost mutilat cu ciocanul, bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul 6, a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă. Pe socluri este înscris numele celui reprezentat și anii între care a trăit. Mai toți scriitorii sunt înfățișați frontal și
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
și februarie 1938), astfel că, după ce într-o noapte a fost mutilat cu ciocanul, bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul 6, a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă. Pe socluri este înscris numele celui reprezentat și anii între care a trăit. Mai toți scriitorii sunt înfățișați frontal și simetric, într-o manieră realist-convențională. O unică tentativă, nu foarte accentuată, de idealizare simbolică prezintă bustul lui Eminescu. Singurul care iese din
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
găzduiește în prezent Muzeul Național de Artă al României, și Biblioteca Centrală Universitară din București. Statuia din bronz are o greutate de 13 tone și o înălțime totală de 13 metri, din care 7 metri statuia propriu-zisă și 6 metri soclul. În 1936 s-a organizat la București un concurs pentru realizarea monumentelor ecvestre ale regilor Carol I și Ferdinand. La concurs a participat și Constantin Baraschi, proiectul său fiind acum expus la Muzeul județean de artă din Ploiești. Concursul a
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
Iorga, în uniformă de consilier regal. Festivitățile sunt încheiate cu un banchet. În noaptea de 30 spre 31 decembrie 1947, imediat după ce Regele Mihai a semnat abdicarea forțată și România a devenit Republica Populară Română, comuniștii au dat jos de pe soclu statuia. Sculptorul Dimitrie Demu, care a asistat la demolarea statuii primului rege al României, relatează cele văzute: După demolare, statuia mutilată a ajuns din Piața Palatului în curtea "Pirotehniei armatei", devenită ulterior "Garajele Grozăvești". Mai târziu, statuia a fost topită
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]