13,230 matches
-
posedând titluri academice de cel puțin licențiat sau similar), sunt obligați a presta 90 zile, într-un an, muncă obligatorie, în domeniul pregătirii lor în cadrul muncii obligatorii sau pe lângă serviciul armatei. Pe tot acest timp, evreii vor primi drepturile de soldă, hrană și întreținere cuvenite trupei. Art. II. Evreii titrați universitar arătați mai sus, care după ce au prestat munca obligatorie prevăzută la art. I de mai sus, vor fi reținuți sau chemați din nou pentru muncă, vor fi plătiți pe numărul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și comunită țile evreești, să li se procure efecte bune și groase, timpul devenind din ce în ce mai rece. 7) Drepturi cuvenite. În conformitate cu Instrucțiunile G-le ale M.St. M. Nr. 55500/1942, evreii nu au primit până în prezent decât: - Hrana în natură, - Solda și întreținerea zilnică, corespunzătoare osta șilor de sub arme. Alocația de 15 lei pe zi pentru uzajul efectelor și ajutorul familiar nu li s’a achitat deoarece prin ord. M. St. M. Nr.72028 din 23.VIII.1942, dat în urma intervențiunilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
repartizați la instituțiile civile (Stat, județ și comună): a) Evreii cu titluri universitare (medici, ingineri, arhitecți sau alte specialități, posedând titluri academice sau similare) sunt obligați să presteze, anual, 90 de zile muncă obligatorie, în care timp au drepturi de soldă, întreținere și hrană (hrană în bani) la fel ca soldații. După acest termen, vor fi retribuiți după tariful anual al rechizițiilor, conform D. M. Nr. 1305, publicată în Monit. Of. Nr. 174 din 29 Iulie 1942. În ceea ce privește uniforma, se păstrează
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tehnicieni, subchirurgi, subingineri, conductori-arhitecți, etc.), foștii subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți din activitate, meseriașii și muncitorii necalificați, au drepturi prevăzute în Instr. Generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942 (Titlul D, Cap. I, parag. 6, punctul c), adică: - soldă, hrană și întreținere la fel cu ale soldaților; - cota de 15 lei pe zi, pentru uzajul efectelor; - ajutorul de familie, în proporție de ½. d) Femeile evreice vor fi retribuite în aceleași condițiuni ca și bărbații evrei, potrivit titlurilor, specialităților sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la fonduri. a) Pentru comandamentele, unitățile și formațiunile militare, care utilizează orice fel de evrei la munca obligatorie (titrați, specialiști netritați, meseriași, muncitori necalificați) în interesul armatei, se fac următoarele preciziuni: - Drepturile de salarizare (pentru titrați), precum și drepturile de hrană, soldă și întreținere (pentru orice categorie de evrei) se suportă din creditul extraordinar cu acoperire specială (fondul de războiu) deschis prin D. L. Nr. 1939/1941, în baza D. L. Nr. 563/1800/1941. În actele de cheltuială se vor trece, separat, evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nr. 55500 și Nr. 98500/1942, privitor la munca obligatorie a evreilor precum și Instrucțiunile M.A.N. Direcția Justiției Nr. 21456 din 24 Februarie 943, referitor la aplicarea legii asupra sustragerii dela munca obligatorie. Evreii vor primi drepturile de hrană, solde și întreținere la fel ca și trupa. Nu primesc ajutorul de concentrare și nici indemnitatea de uzaj de efecte. 3) ÎN BASARABIA și în zona petroliferă evrei neavând acces, prezentul ordin nu se aplică. În localitățile unde nu sunt evrei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau comună. - Marele Stat Major este însărcinat cu organizarea și satisfacerea cererilor în măsura posibilităților. - Durata muncii, în timp de pace variază după vârstă; în timp de răsboi este nelimitată. - Pe timpul duratei muncii, evreii au drepturile de hrană, întreținere și soldă pe care le are trupa. - Evidența nominală a evreilor cade în sarcina Cercurilor Teritoriale respective. 2. Decretul Lege Nr. 132 din 20 Ianuarie 1941, stabilește taxele militare datorate de evrei în locul serviciului militar. Sunt scutiți de aceste taxe următoarele categorii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Naționale și al Cultelor. - Președinții și membrii Oficiilor Județene evreești. - Inapții stabiliți de comisiile medicale. - Invalizii din răsboaiele precedente ale României. - Evreii scutiți de Comisia Centrală de Revizuire, fiind considerați ca utili în întreprinderile comerciale și industriale. g) - Drepturi: hrana, solda și întreținerea similare soldaților. h) - Sancțiuni: - Pedeapsa corporală, după același ceremonial ca la trupă pentru abateri de mică importanță (întârziere, delăsare, etc.). - Trimitere în Transnistria pentru acei care se sustrag dela muncă prin orice mijloace. Această măsură de ordin administrativ
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a întocmit și publicat în Monitorul Oficial din 29 Iulie 1942 Decizia Ministerială Nr. 1305, referitoare la salarizarea evreilor titrați: - Aceștia sunt obligați să presteze muncă obligatorie, în domeniul pregătirii lor 90 de zile pe an cu drepturile de hrană, soldă și întreținere cuvenite trupei. - Dacă, după prestarea acestei perioade, evreii titrați sunt reținuți sau chemați din nou pentru muncă, vor fi plătiți după tariful de rechiziții, pentru categoria respectivă. În prezent această decizie este abrogată de Deciziunea Nr. 6 a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fie plătiți cu salariul celui mai mic grad al funcțiunii pe care o îndeplinesc, fără sporul de scumpete. Acest drept de salarizare decurge numai după 3 luni de funcționare efectivă; pentru primele trei luni de funcționare neavând decât drepturile de soldă, hrană și întreținere ale unui soldat. Întrucât această deciziune are nevoie de mai multe completări se va face un regulament de aplicare de către Comisia Interministerială. V. Constatări. 1. Munca obligatorie a evreilor din detașamentele exterioare (lucrări de dru muri, canalizări
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
2 trăsuri a doi cai) se vor pune la dispoziție de către Comandamentul Etapelor, la sosirea în zonă. III - DREPTURI 1. Ofițerii, subofițerii și trupa: drepturile prevăzute pentru concentrații dela Est de Nistru. 2. - Evreii: a) Evreii au drepturi de hrană, soldă și întreținere ca și trupa. b) Nu li se achită ajutorul de familie. Drepturile vor fi achitate de către Comandamentul Etapelor de Est. IV. - CAZAREA și HRANA a) De preferință evreii vor fi cazați separat, în clădiri izolate, corturi sau barăci
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
detașamente exterioare și care sunt lipsiți de mijloace, vor primi o indemnitate în bani/ajutor de concentrare/egală cu ½ din ajutorul cuvenit concentraților români. Această indemnitate se va achita după apariția D.L. întocmit în acest sens. 3. - Drepturile de hrană, soldă și întreținere cuvenite evreilor aflați la munca obligatorie în detașamente locale sau exterioare, se achită în aceleași condițiuni ca pentru trupă. Prezentul ordin va fi adus la cunoștința autorităților și instituțiunilor civile, întreprinderilor și unităților sau formațiunilor militare, prin grija
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
onoare a face cunoscut următoarele: 1) Prin Instrucțiunile Generale M.St.M. Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942, aprobate de DOMNUL MAREȘAL, s’a prevăzut că evreii cari prestează munca obligatorie în cadrul armatei au următoarele drepturi bănești: a) Hrană, soldă și întreținere, ca și trupa; b) Ajutor uzaj de efecte = 15 lei pe zi; c) Ajutor de familie = ½ din cota prevăzută pentru concentrați (numai evreilor săraci). 2) Ulterior, întrucât nu s’a dat nicio D.M. în acest sens, prin anexa
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a vă face cunoscut următoarele: 1) Prin Instrucțiunile generale ale M.St.M. Nr. 55000 din 27 Iunie 1942, aprobate de Domnul Mareșal, s’a prevăzut că evreii cari prestează munca obligatorie în cadrul Armatei au următoarele drepturi bănești: a) Hrana, solda și întreținerea ca și trupa. b) Ajutor uzaj de efecte - 15 lei pe zi. c) Ajutor de familie - ½ din cota prevăzută pentru concentrați (numai evreilor săraci). 2) Ulterior, întrucât nu s’a dat nici o D.M. în acest sens, prin anexa
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tratați, hrana este proastă; au fost zile când nu au primit pâinea și în genere mâncarea nu se pregătește cu ulei sau grăsime, iar dimineața nu au primit nimic. Pe timpul transportului nu li s’a dat hrană. 3. Drepturile de soldă nu s’au plătit regulat, cea mai mare sumă primită este de lei 240, cei veniți prin vărsare dela alte detașamente nu au primit până în prezent nici o soldă. Însumează un număr de 75 declarații. COMANDANTUL CERCULUI TERIT. BOTOȘANI COLONEL, I.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nimic. Pe timpul transportului nu li s’a dat hrană. 3. Drepturile de soldă nu s’au plătit regulat, cea mai mare sumă primită este de lei 240, cei veniți prin vărsare dela alte detașamente nu au primit până în prezent nici o soldă. Însumează un număr de 75 declarații. COMANDANTUL CERCULUI TERIT. BOTOȘANI COLONEL, I. SECARĂ Șeful Biur. 5 Evrei semnătură indescifrabilă ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 89, dosar 182, fila 374. Document nr. 184 Nr. 124592 din 20 Decembrie 1943
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
teren. 2. Efective la lucru - randamentul zilnic - Companiile în permanență vor avea pe teren leg. ad-ției și ordinea de bătae pentru controlul efectiv oameni. - Randamentul zilnic va fi dat în raport direct cu efectivul prezent în acea zi la drepturi soldă și hrană. De exemplu: Comp. I-a are un efectiv control de 380 - oameni Se reduc absenții 40 - oameni Rămân buni prezenți 340 - la soldă și hrană - Randamentul va fi dat pentru 340 - oameni, indiferent că are în acest efectiv
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
zilnic va fi dat în raport direct cu efectivul prezent în acea zi la drepturi soldă și hrană. De exemplu: Comp. I-a are un efectiv control de 380 - oameni Se reduc absenții 40 - oameni Rămân buni prezenți 340 - la soldă și hrană - Randamentul va fi dat pentru 340 - oameni, indiferent că are în acest efectiv - răspândiri legale și autorizate și deci pe teren efectiv numai 290 oameni acești 290 lucrează ca pentru 340 oameni. - În randament sunt calculați deci și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Căpitanului și vor fi prezentate la inspecțile Zonei F.N.B. - Sectorului - Ofițerilor de M.St. Major sau altor delegați cu diferite inspecții tehnice. 6. Abaterile vor fi sancționate sever și imediat. - Numărul de zile de pedepse vor fi reținute legal din soldă. - Se atrage serios atenția în special ofițerilor și subofițerilor că sunt pasibili în caz de abateri vădite de C.M. - și pierderea gradului. 7. Se va interzice accesul streinilor în Sector pe teren și în cantonament și a contactului intim al
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o anume metodă elementele esteticii romantice: geniul creator, liber, arta ca exercițiu dezinteresat, liber și el, frumosul ca scop În sine și, astfel, separarea crescîndă a artei „Înalte” de societate și de public. Apoi, din perspectivă sociologică: artistul trece din solda unui mecena În cea a publicului - liber - din care Își ia un anumit segment, conform mai multor calcule și variabile: o altă eliberare a literartaturii... În sfîrșit, pornind de la Vico, trecînd prin Baudelaire, Todorov urmărește distincția dintre limbajul rațional, cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
așéși nici în viderile sau audzirile gonașilor cădzind, coteii de cehnit, ogarii de scâncit, dulăii de brehăit și Șoimul de piuit amurțisă și, din toate puterile obosindu-să, a vânătorii toată nedéjdea pierdusă"7. (s.m.) Prin urmare, atâta vreme cât se situează în solda Corbului, Șoimul rămâne un biet pion, o slugă umilă, care nu are puterea de a acționa conform propriilor decizii, ci execută fără să cârtească ordine din cele mai ticăloase. El își păstrează doar reputația de vânător care l-a consacrat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca să-i bage la închisoare să-i omoare, pentru că ăsta era scopul real. Ajunși în lagăr la Salcia, au fost chemați mereu la Piatra Frecăței la interogatorii. De ce? Ei nu au fost declarați morți în Vietnam, au fost dați dispăruți. Solda lor de la Legiunea străină se înregistra permanent, pentru că nu se știa ce este cu ei, nu puteau să-i dea morți, că nu aveau nicio dovadă a morții lor. Voiau să-i convingă să cedeze statului român solda lor care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dați dispăruți. Solda lor de la Legiunea străină se înregistra permanent, pentru că nu se știa ce este cu ei, nu puteau să-i dea morți, că nu aveau nicio dovadă a morții lor. Voiau să-i convingă să cedeze statului român solda lor care se aduna. Ei n-au cedat și, în final, nu știu prin ce împrejurări, au trimis o scrisoare Ambasadei Franței, că aveam un căruțaș acolo care venea cu mâncare și au reușit să-i strecoare câteva rânduri. Cum
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
frați și trei surori. Cei trei băieți care au plecat în Primul Război Mondial pe front. Cel mai mic a avut grad de sublocotenent și a murit la Mărășești în încleștările acelea cu nemții. Am avut acasă tunica lui, prima soldă de sublocotenent și portmoneul lui în care luase solda. Era un portmoneu din piele de căprioară plin de sânge, cu picături de sânge! Mâna i-a fost tăiată. Cu plutonul lui a ținut frontul la Mărășești de s-au retras
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
plecat în Primul Război Mondial pe front. Cel mai mic a avut grad de sublocotenent și a murit la Mărășești în încleștările acelea cu nemții. Am avut acasă tunica lui, prima soldă de sublocotenent și portmoneul lui în care luase solda. Era un portmoneu din piele de căprioară plin de sânge, cu picături de sânge! Mâna i-a fost tăiată. Cu plutonul lui a ținut frontul la Mărășești de s-au retras trupele române. Era o mlaștină acolo și au luat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]