2,000 matches
-
Mircea Vaida parle d'une sorte de poétisation du monde concret opérée par Blaga, poétisation qui naît d'un silence magique et qui dirige să pensée vers leș profondeurs du mystère existentiel : " Nestrămutat în obsesie, credincios unor himerice încăpățânări de sorginte poetica, pretutindeni, tot ce atinge Blaga se convertește în poezie. "804 * Le destin du poète et du philosophe devra se soumettre aux caprices de son temps : nous ne pouvons pas dissocier la formation de Blaga et la production de son
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
o neîntinată, pură vârstă a artei"69. Prin urmare, decadența ca înghețare într-o formulă, ca "formalism" poate fi depășită, paradoxal, printr-o fertilă redescoperire a originilor încărcate de vitalitatea gesticulației primordiale. Revigorării printr-o didactică întoarcere la origini de sorginte romantică îi corespunde din perspectivă decadentă invazia barbarilor, rol încredințat maselor proletarizate pe care mișcări precum Aesthetic Movement (Mișcarea Estetică), în Anglia, încearcă să le domesticească prin artă. Numai că Böcklin va prelua și ceva din sensul acestei crize a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
orice altă creație a sculptorului. Totodată, această parte a operei paciuriene, cea mai avansată în concepție plastică în contextul României interbelice, avea să întâmpine rezistența unui public insuficient de receptiv la simbolismul vizionar al sculpturilor sale, altul decât cel de sorginte secesionistă sau rodiniană, cu care acest public era familiarizat. Petre Oprea remarca această cecitate generalizată atât în cadrul publicului, cât și în cel al unei bune părți a criticii de artă: "Simbolismul artei paciuriene rămâne impenetrabil contemporanilor, care nu înțelegeau tâlcul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai degrabă, o dinamică evolutivă, procesul prin care ele prind formă. Aceste himere se află parcă în cursul unei complicate metamorfoze. Asocierea lor cu figura eminesciană, sugerată și de schița unui monument Eminescu menționată mai sus, indică mai mult decât sorgintea lor literară, în spiritul simbolismului în artele plastice, care revendică programatic nu numai o dimensiune poetică, literară, ci și o integrare și a celorlalte arte într-un vast proiect de sinteză. Pe filieră eminesciană, himerele devin expresia ideilor poetice, ideilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gândire și procesele psihice asociate de care uneori nici consumatorul Însuși nu este conștient. Implicarea consumatorului În fiecare etapă a procesului decizional este reflectarea componentelor cognitive (motivații utilitare centrate asupra caracteristicilor funcționale ale produsului) și afective, iar intensitatea Își are sorgintea În importanța pe care o are produsul sau serviciul pentru consumator și În riscul pe care-1 implică cumpărarea lui. Cunoașterea tuturor acestor etape ale procesului decizional are mare importanță practică, Întrucât cumpărătorul se comportă ca un partener activ În tranzacția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este visată, visul este o vrajă sub puterea căruia poetul se lasă Învins „cu aripi moi”. Atmosfera este statică, de extaz. Termenii abstracți se materializează. Cuvintele se Încarcă mereu cu alte semnificații. De aici se desprinde proiecția expresionistă blagiană, de sorginte germană. În concepția lui Blaga, cuvântul are rolul de a sugera relațiile „cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul”. O versificație liberă de orice constrângere ajută magistral la Închegarea acestei atmosfere. Două procedee de versificație sunt caracteristice pentru poemul „Gorunul”: ingabamentul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu se mai putea face orice compromis, spre lauda lui. De aceea se pare că o anumită reținere În abordarea subiectelor legate de opera sa, nu are motive Întemeiate, În afară de cazul când totul se află sub semnul unei premeditări de sorginte carpatină, prin care trecutul devine o pagină albă sau nedemnă de a fi luată În seamă de oamenii unui prezent derutat. Cei care au citit prima ediție din 1955, dacă au mai avut și prilejul s-o facă la SilișteaGumești
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reiterez ideea că implicarea socială e susținută de un factor latent ce ar putea fi de natură psihologică sau culturală profundă. Opoziția culturală dintre lideri și părinții lor sugerează că aspectul de fundal care energizează activismul și leadership-ul este de sorginte psihologică. Un alt aspect neclar este relația dintre leadership și activism. În ciuda literaturii existente, care susține ideea că ar putea fi un conflict între aceste două roluri, datele mele sugerează faptul că ele reprezintă fațete ale aceluiași fenomen. Pe scurt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid, pe ale cărei revendicări cu lustru de modernitate politică se răsfrângeau reflexe atitudinal-mentalitare de certă sorginte premodernă. În analiza lui L. Blaga, "osatura programului și a revendicărilor expuse în Supplex rămâne împărțirea feudală a societății în clase privilegiate, ce se bucurau de drepturi și imunități, și în masa de jos, a iobăgimii și a jelerimii, asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Callimachi din 1816-1817 în Moldova). În bezna națională a secolului fanariot (așa cum este el perceput în conștiința istorică românească) au licărit primele lumini educaționale. Într-un document emis de fanariorul moldovean Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), stau înscrise principii de pură sorginte iluministă: "Cultura este o fîntănă care curge și din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
european" al societății naționale constituie, în fapt, modelul apusean de societate națională, cel care a avut întâietate istorică, izvorât din doctrina liberalismului democratic englez. Mizând pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice inalienabile. Ideea iluministă de progres s-a încuibat adânc în modelul liberal al naționalismului, așa cum s-a manifestat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
demascat ca pseudopatriotism) nu trebuie nicidecum confundat cu nobilul patriotism socialist. Primul este atins de un complex de superioritate a propriei națiuni față de toate celelalte și afectat de o aroganță naționalistă cu finalități opresiv-belice la adresa altor popoare. Patriotismul adevărat, de sorginte socialistă, în schimb, promovează respectul internațional, spiritul pacifist, fiind în același timp democratic și egalitar întrucât apără egalitatea de drepturi a tuturor națiunilor. Pe scurt, pseudopatriotismul naționalist și fascist trebuie înlăturat și înlocuit cu adevăratul patriotism proletar internaționalist și socialist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Prăbușirea regimului a creat condițiile politice pentru reafirmarea BOR ca unica depozitară instituțională a spiritualității românești. Reapărând pe scena publică în calitate de autoritate morală și călăuză spirituală în vreme de criză, BOR a favorizat totodată tendințele ultranaționaliste ale românismului ortodoxist de sorginte interbelic, ale cărui pulsații reîncepeau să anime suflarea intelectuală postdecembristă. Dezbărată de controlul statal represiv, BOR și-a redescoperit vocația naționalistă, devenind în scurt timp platforma instituțională care a servit coagulării tendințelor extremiste și a viziunilor de extremă-dreapta în politica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
38,6 39,0 47,9 Nu foarte mândru 11,4 11,6 11,1 Deloc mândru 1,7 2,3 2,6 Total 100 100 100 Sursa: European Value Survey, baza de date agregată, ZA4804 Însă fanaticismul naționalistic de sorginte interbelică, actualizat vremelnic în prima parte a tranziției românești sub forma partidelor de extremă dreapta, pare a-și fi epuizat energiile și capacitatea mobilizatorie. Diminuarea proeminenței factorului etno-național în conștiința românească (ceea ce echivalează cu tranziția înspre un regim al postnaționalismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mâna și la roată, o piatră de râșniță din rocă conglomerat și alte vestigii. În partea de vest a acestui punct, pe terasa inferioară de apus a Bârladului, s-au găsit numeroase și felurite urme ceramice în stare fragmentară, de sorginte dacică, din perioada numită clasică, precum și din secolele III-IV, aparținând culturii Sântana de Mureș, și din epoca prefeudală, atribuită culturii Dridu, torți și fragmente de amfore grecești și romane contemporane culturii Sântana de Mureș. Ceramica modelată cu mâna ne îndrituiește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și tăria să înfrângă vrăjmășiile pentru a supraviețui în locurile proprii. Din cauza vremurilor aspre și vitrege, viața materială a înregistrat perioade de refluxuri, dar niciodată nu a încetat să se mențină și să-și perpetueze entitatea vie și inconfundabilă de sorginte daco-romană. În răstimpul mileniului zis întunecat, urmele sunt mai puține, mai greu de întrevăzut, dar nu lipsesc în totalitate, nici cele arheologice, nici cele foarte interesante și valoroase din punct de vedere istoric, vestigii inspirat considerate de către un distins cărturar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
origine traco-ilirică, apoi traco-iliricul moș și, alături de el, latinescul veteranus, care a dat în limba română termenul bătrân, cu înțelesul unei părți de moșie moștenită dintr-un hotar anume. Alt argument de natură lingvistică, prin care se dovedește vechimea și sorgintea vechii obști sătești la români, rezidă din pluralul întâlnit în denumirea așezărilor, ce trebuie puse în corelație cu tradițiile întemeierii satelor românești. De asemenea, multe cuvinte de origine latină, ca drept-dreptate, jude-judecie, judecător-județ, domn-domnie, indică o continuitate și influență romană
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu pește și din tot locul cu tot venitul...” Fragment dintr-o carte domnească cu referire la obligația dijmei. 1. Considerente de ordin general După ce am parcurs succint drumul străbătut în timp de obștea teritorială liberă a Umbrăreștilor devălmași, ca sorginte românească de veche organizare în structurile sale esențiale, să ne îndreptăm acum atenția și asupra locurilor și comunităților umbrăreștene, care au fost aservite unor stăpâniri individuale, cu obligația de a da dijmă și a presta diferite munci gratuite noilor stăpâni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
supus și ascultător de un stăpân dregător investit de către autoritatea domnească, într-o fază de apogeu a existenței sale, prin care se dispune, în virtutea dreptului de dominium eminens, asupra modului de organizare și reglementare a relațiilor social-economice și politice având sorginte feudală de tip răsăritean (bizantin), a fost „mănăstirea la gura Bîrlăjiței (Bîrloviței, I. S.), unde este Agapie”, loc lângă Umbrărești (avem în vedere vatra satului Umbrărești) pus, prin hrisovul domnesc din 15 iulie 1448, în grija și sub ascultarea boierilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Spinei În prezent satul Torcești este parte componentă a comunei Umbrărești, îndreptățind preocuparea noastră de a-i căuta și cerceta măcar câteva din urmele trecutului său istoric. Existența numelui de origine turanică a Torceștilor, în imediata vecinătate a celui de sorginte latină a Umbrăreștilor, poate prezenta un interes deosebit pentru studiul mai în profunzime al onomasticii și toponimiei românești din zonă. Pe parcursul evului mediu au ființat în Moldova cel puțin trei sate cu numele Torcești, păstrându-se însă în epoca modernă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai frecvente: Murgoci, Tiron, Tonu, Druță, Mustea, Lupu, Mocanu etc. Păstrarea entității răzeșești cu numele de Slobozia-Torcești, la vest de Bîrlad, prinsă împreună cu Torceștii din partea estică a Bârladului într-o singură unitate fiscală până foarte târziu, duce gândul la aceeași sorginte comună a tuturor locuitorilor de pe actualul teritoriu al comunei Umbrărești. Prin urmare, se poate considera că satul Torcești își are obârșia în comunități umane îndepărtate în timp, cu toate că prima atestare documentară scrisă o găsim într-o hotarnică târzie, la capitolul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
număr mai mare de oameni care iau parte la întocmirea lucrării, dar și aici trebuie admis că fiecare strat social din cele trei și-a trimis reprezentanți proprii. Respectiva formă de organizare social-politică și administrativă nu credem că e de sorginte modernă, adică recentă, ci, mai degrabă, o reminiscență a vechii alcătuiri devălmașe, structură ce nu trebuie luată și înțeleasă ca o simplă îngrămădire de oameni ajunși din întâmplare într-o poziție și un anume strat social, ci ca rezultat al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a satelor considerate drept fidele și bune păstrătoare a caracteristicilor ce țin de specificul instituției în discuție acum, ocolirea și ignorarea celorlalte. În consecință, cercetările nu au rezolvat, în funcție de toate datele existente, problematica de ansamblu a acestei interesante instituții de sorginte și specific românesc. Georgeta Crăciun, în valorosul studiu referitor la Moldova în vremea domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), face ample aprecieri privind „Proprietatea funciară răzeșească”, precum și la situația răzeșimii în cadrul „Structurilor sociale”, ale vremii. Deși subliniază și acceptă complexitatea problematicii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bază în vremurile de demult. Reunirea unor sate vecine, la un moment dat, în formațiuni ample, de genul celor însorărite, despre care am amintit la începutul studiului nostru, uniunile de obști și întemeierea, în ultimă instanță, a statului, își au sorgintea în nevoia de apărare. Or, cum poporul român, satele românești au avut întotdeauna drept trăsătură caracteristică sedentarismul, stabilitatea, cum tihna și truda le-au fost frecvent puse în pericol de către varii neamuri și vicisitudini venite din afară, acțiunile de apărare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
creștine și instituțiile de resort, neexistând acte prin care să se ateste o asemenea situație, nu e deloc greu de înțeles că începutul lor este îngemănat cu înființarea așezărilor sătești, știut și demonstrat fiind faptul că satele noastre își au sorgintea în existența comunităților familiale străvechi, evoluând apoi spre faza așezărilor sătești cu reglementări noi de esență teritorială și principii de muncă, din care nu putea lipsi organizarea religioasă. Multă vreme aceasta a reprezentat ceea ce se numea „legea țării”, „legea creștină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]