11,582 matches
-
Elisabeta Lăsconi Boom spaniol? Carlos Ruiz Zafon a deschis drumul spre succes pentru mulți scriitori spanioli, Umbra vântului, în zece ani a fost publicat în 55 de țări, cu tiraje uriașe. Carte-fenomen și deja cartecult, romanul său a provocat o mutație, scriitorii spanioli au avut dovada că piața editorială străină poate fi cucerită, că boom-ul
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
Boom spaniol? Carlos Ruiz Zafon a deschis drumul spre succes pentru mulți scriitori spanioli, Umbra vântului, în zece ani a fost publicat în 55 de țări, cu tiraje uriașe. Carte-fenomen și deja cartecult, romanul său a provocat o mutație, scriitorii spanioli au avut dovada că piața editorială străină poate fi cucerită, că boom-ul sud-american poate fi urmat de un boom spaniol. Și nu sunt prea departe de a-l realiza. Care Santos îi calcă pe urme lui Carlos Ruiz Zafon
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
publicat în 55 de țări, cu tiraje uriașe. Carte-fenomen și deja cartecult, romanul său a provocat o mutație, scriitorii spanioli au avut dovada că piața editorială străină poate fi cucerită, că boom-ul sud-american poate fi urmat de un boom spaniol. Și nu sunt prea departe de a-l realiza. Care Santos îi calcă pe urme lui Carlos Ruiz Zafon. Scriitoare de literatură pentru copii și adolescenți, s-a aventurat în țara celor mari cu mai multe romane, dar abia al
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
cei curioși. Care Santos își momește lectorii să pornească și ei în căutarea comorii ascunse-n cotloanele casei cu povești. Denisa Comănescu a adus în „Raft...” încă o carte de citit pe nerăsuflate. Care Santos, Încăperi ferecate, traducere din limba spaniolă de Marin Mălaicu-Hondrari, Editura Humanitas fiction, 2013, 416 pag.
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
Dana Diaconu „Praga este intangibilă, ... este un cerc fermecat, cu Praga niciodată nu le-a mers, cu Praga niciodată nu le va merge.” Cu acest optimist mesaj, profetizând victoria apărătorilor literaturii asupra dușmanilor ei, scriitorul spaniol Enrique Vila-Matas își încheie romanul metaficțional El mal de Montano (2002), al doilea dintr-o tetralogie dedicată problemelor și soartei literaturii în pragul secolului XXI. Trama acestuia se țese imprevizibil în jurul obsesiilor unui narator protagonist „bolnav de literatură”, precum Don Quijote
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
în muntele insulei Pico din Arhipelagul Azorelor. Invocată ca o formulă magică într-un ritual, Praga este metaforic oaza literaturii autentice, pentru Enrique Vila-Matas ea înseamnă Kafka, reperul axiologic care impune și implicit invalidează. Tot la Praga își trimisese autorul spaniol și personajele din primul său roman important, Historia abreviada de la literatura portátil (1985), scriitorii shandy, avangardiști, contestatari și rebeli, din diverse culturi ale lumii, care numai în acest spațiu urban propice își pot afirma adeziunea la principiul libertății artei și
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
formei estetice, în spiritul celor mai noi orientări ale literaturii americane și europene (inclusiv cea reprezentată de Kafka). Operele lui Franz Kafka au avut în spațiul cultural hispanic o timpurie și empatică receptare, concretizată în traduceri, comentarii și reflecții. Limba spaniolă deține prioritatea cronologică în traducerea și editarea operelor kafkiene. Prima traducere într-o limbă străină, alta decât germana, este cea a Metamorfozei, publicată la Madrid, în 1925, așadar la numai un an după moartea lui Kafka, în prestigioasa Revista de
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
aici numeroase intertexte cu povestirea kafkiană Josephine cântăreața sau poporul șoarecilor din 1924, mai ales că există și un indiciu explicit: polițistul Pepe el Tira este unul dintre nepoții miticei cântărețe Josefina. Substanțială este prezența lui Kafka în opera scriitorului spaniol invocat la începutul acestui articol. Metaficționale prin excelență, scrierile lui Enrique Vila-Matas (1948, Barcelona) includ diverse forme de intertextualitate vizând operele scriitorilor predilecți, printre care și autorul Metamorfozei. Acestuia îi aduce ca omagiu special un întreg volum de povestiri situat
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
conectează la creativitatea extremă. Una din povestirile cele mai ample din volum, Niño, care reia conflictul tată-fiu, poate fi analizată comparativ cu Verdictul kafkian, considerat de Vila-Matas „cea mai de neuitat și cea mai teribilă dintre povestirile lui Kafka”. Scriitorul spaniol abordează relația tată-fiu prin ambiguizare și extindere semantică a termenului de tată natural, devinit în final Tatăl ceresc, autoritatea supremă care hotărâște discreționar, prin verdict inapelabil destinul și sfârșitul copilului. Considerații despre arta narațiunii, viziunea și personalitatea lui Kafka se
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
încât a învățat italiana ca să-l poată citi în original. Visul ia în stăpânire cartea cea mai frumoasă carte de povestiri a lui Eric-Emmanuel Schmitt - Visătoarea din Ostende (trad. Liliana Donose Samuelsson). Și alunecarea în fantastic dă farmec romanului scriitoarei spaniole Care Santos - Încăperi ferecate (trad. Marin Malaicu-Hondrari), mitul și istoria se contopesc în Cina blestemată de Ismail Kadare (trad. Marius Dobrescu). Diversitate de formule și de lumi Bestseller-ul Editurii Polirom va fi, mai mult ca sigur, noul roman al
Atracții noi la Gaudeamus 2013 by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3041_a_4366]
-
Apropo, știu din surse sigure că lui Băsescu i-a fost oferită o casetă cu Mircea Geoană primind un sex oral și a refuzat s-o folosească. Este un om cinstit, credeți-mă." Cum sună litera de lege de la jurnalistul spaniol care i-a luat interviu d-lui Patapievici? "Dl. Patapievici n-a menționat existența vreunei casete privindu-l pe dl. Geoană". Fenomenal. Deci dl. Patapievici afirmă că d-lui Băsescu i s-a dat un obiect inexistent, care, în inexistența
De ce nu trebuia decorat Patapievici. Explicații CTP, 2009 by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32442_a_33767]
-
lui Traian Băsescu, ce fel de om este? Și când a ales să facă "dezvăluirea" atentul observator al felației, felosoful dl. Patapievici, sub formă de apropo, fără să i se pună vreo întrebare? Taman pe 6 decembrie, într-un ziar spaniol, când în Spania votează mii de români. Unde lucrează felosoful dl. Patapievici? Surprinzător, nu în presa murdară, ticăloșită, obscenă, d-sa este președintele Institutului Cultural Român, plătit din banii poporului drag d-lui președinte. Să înțelegem că și acolo se
De ce nu trebuia decorat Patapievici. Explicații CTP, 2009 by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32442_a_33767]
-
m-au reținut, întrucât am ghicit în el un visător, un ciudat, un suflet nu suficient de obișnuit, de comun. Cel de-al treilea care-a trecut, bătrân și complet spân, fredona încetișor pe un ritm trist un motiv popular spaniol, care-i amintea probabil o întreagă viață plină de soare și de iubire, o viață de huzur, bahică, meridională. Nici el nu făcea de mine și nu l-am oprit. (...) Pe vremea aceea eram încăpățânat și curajos și am continuat
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
fi reinvestită prin instrumente misterioase. Rezultă o formulă a sincerității brute, ce răscolește interioritățile vulnerabile. Tot un bolnav este și Emanuel din O dezvelire la fond. Orfanul singuratic se găsește întotdeauna în urma evenimentelor, în loc să le manipuleze. Când un vechi galion spaniol ajunge pe vârful muntelui din apropierea Orașului, destinul comunității pare pecetluit: corabia alunecă apocaliptic spre așezare, distrugând totul în cale și aducând moarte și teroare. Ocrotit de Boro, doica lui din tinerețe, Emanuel înfruntă frica prin seducerea femeii în chiar toiul
Povestiri despre boală și cuvânt by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2965_a_4290]
-
Luminița Voina-Răuț Andrés Barba s-a născut la Madrid, în 1975. Este licențiat în Literatură spaniolă și Filosofie la Universitatea Complutense din Madrid. Debutează la doar 20 de ani cu romanul El hueso que más duele. Încă de la început, criticii i-au remarcat tonul autentic, stilul realist și modul special de a înțelege relațiile interumane. „La
„Am stat o săptămână în casa lui Llosa“ Interviu cu scriitorul spaniol Andrés Barba by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2992_a_4317]
-
este oare iubirea adevărata izbăvire?? Ah.... LVR: Anul trecut ai fost unul dintre invitații de onoare la Târgul de Carte de la Miami, prezentându-ți volumul A încetat ploaia unei „minorități” hispanice din Statele Unite. Am vorbit atunci cu directoarea Centrului Cultural Spaniol de la Madrid, care spunea că publicul din Miami te aștepta cu nerăbdare. Ne poți vorbi puțin despre experiența americană? AB: În America m-am simțit foarte bine. De altfel, eu am trăit acolo câțiva ani. Americanii sunt entuziaști și veseli
„Am stat o săptămână în casa lui Llosa“ Interviu cu scriitorul spaniol Andrés Barba by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2992_a_4317]
-
James spunea și mai frumos: să desfășoare, să desfacă, să lămurească. Un scriitor trebuie să știe „să desfășoare” o situație. LVR: În 2010, revista GRANTA te-a inclus pe lista ei cu cei mai importanți 22 de scriitori de limbă spaniolă. Ce înseamnă pentru tine să te afli pe lista GRANTA? AB: O mare onoare. Este o revistă foarte prestigioasă. LVR: Scriitorii trăiesc de regulă din jurnalism, scriu scenarii, dau ore. Tu ești doar scriitor. Se poate trăi doar din scris
„Am stat o săptămână în casa lui Llosa“ Interviu cu scriitorul spaniol Andrés Barba by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2992_a_4317]
-
la coada versului naște o nouă poezie. Culmea, pe cît de boem în viață, pe atît de perfecționist era în poezie. De altfel uneori îl și deranja acest corset. Îmi spunea odată, bineînțeles cu o vodcă în față, la salonul spaniol, că suferă că nu e în stare să scrie punîndu-și ficații pe masă. Îl irita uneori, chiar își ura creierul prea constrîngător. Îl speria puținătatea cuvintelor lui. Ar fi vrut să scrie ca Saint John Perse. Ca orice poet adevărat
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
cenușa i-o luaseră pe roți mulți tineri pe motociclete. Genio pagano, un’ ed altro. Un po’ demonico, un po’ scaltro. Aproape-i casa cu stemă a curtezanei Vannozza, (cea care-n secret, ca soț a a avut un cardinal spaniol, e drept disputat cu Giulia, blonda, de neam, Farnesina) e-o stradă mică, medievală, unde greu pătrunde lumina, dar noaptea devine o sală: apar Stalicinaia și Peroni, (ambii invitați de la Mall) gardați de messer Marlboro. „Iarba verde, verde, de-acas’ ’’; seringa
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
până să ajungă acolo, Nadir Moknčche. Cel puțin asta demonstrează pelicula Viva Laldjérie, al cărei titlu - zic deși cred că deja v-ați prins - e o combinație între denumirea franceză și cea arabă pentru Algeria. Când fac paralela cu regizorul spaniol, mă refer la trei elemente: ciocnire de culturi, femei prinse la mijloc (undeva între tanti Cosmo și casnica supusă a fundamentalismului islamic) care sunt totodată personaje periferice societății, de data aceasta prin intermediul moravurilor. Ca să fiu mai exactă: prin tot filmul
Cocoșul lovește din nou by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11145_a_12470]
-
Nicolas Melini - vor prezenta profilul artistic al lui García Cabrera. Cei patru autori din arhipelag se află la București și pentru o Întâlnire literară româno-spaniolă programată pe 7 noiembrie, moderată de Ioan T. Morar, când va fi prezentată de traducătorul spaniol Joaquin Garrigós ,Antologia de literatură română", apărută în nr. 19/2005 al revistei Cuadernos del Ateneo de La Laguna (Insulele Canare). Alături de unii poeți traduși - Denisa Comănescu, Alexandru Ecovoiu, Nicolae Prelipceanu, Constantin Severin, Varujan Vosganian - întâlnirea se bucură și de participarea președintelui
Centenar Pedro García Cabrera by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11171_a_12496]
-
acel an la Tenerife. Iar în 1936 publică Dársena con despertadores. Dar tot în 1936 este deportat în lagărul de la Villa Cisnero, ca militant socialist. Evadează. Este prins și condamnat la 30 de ani de închisoare după terminarea războiului civil spaniol, fiind totuși pus în libertate condiționată în 1945. În perioada de încarcerare petrecută în Sahara Spaniolă (colonie africană) și în Granada, termină câteva opere: Entre la guerra y tú (1936), Romancero cautivo (1936), La arena y la intimidad (1940), Hombros
Centenar Pedro García Cabrera by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11171_a_12496]
-
deportat în lagărul de la Villa Cisnero, ca militant socialist. Evadează. Este prins și condamnat la 30 de ani de închisoare după terminarea războiului civil spaniol, fiind totuși pus în libertate condiționată în 1945. În perioada de încarcerare petrecută în Sahara Spaniolă (colonie africană) și în Granada, termină câteva opere: Entre la guerra y tú (1936), Romancero cautivo (1936), La arena y la intimidad (1940), Hombros de ausencia (1942), Viaje al interior de tu voz (1944). Din 1951 publică succesiv Día de
Centenar Pedro García Cabrera by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11171_a_12496]
-
Hacia la libertad și Antología poetică - A la mar fui por naranjas (1979). Figurează în mai multe antologii poetice, iar unele poeme îi sunt traduse în franceză și flamandă. Evoluția poetică a lui Pedro García Cabrera se înscrie în limba spaniolă cu acel profil precis pe care avangardiștii din Canare îl aduceau în anii 1920-30: viziunea unei arte trans-geografice, universale, descoperită din perspectiva specifică regiunii atlantice. Dintre membrii generației sale, García Cabrera are cea mai amplă operă, iar acest lucru l-
Centenar Pedro García Cabrera by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11171_a_12496]
-
Canare îl aduceau în anii 1920-30: viziunea unei arte trans-geografice, universale, descoperită din perspectiva specifică regiunii atlantice. Dintre membrii generației sale, García Cabrera are cea mai amplă operă, iar acest lucru l-a inclus generațional și în frământările specifice poeziei spaniole postbelice. Publicarea volumului de Opere complete în 1987 a permis o cunoaștere mai clară a scrierilor sale atât de variate, în special proza jurnalistică și eseistică, la fel de imaginativă, creatoare și poetică pe cât s-au dovedit volumele lui de versuri, marcată
Centenar Pedro García Cabrera by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11171_a_12496]