3,995 matches
-
În memoria soției mele Agripina, Ce Înainte și după evadarea mea din România a fost terorizată prin nelimitate percheziții domiciliare și interogări la poliția capitalei de către teroriștii dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu Într-o așa manieră, Încât violent speriată a contractat congestie cerebrală si a murit! Comparativ cu exemplarele apărute În 2005 limbajul Englez la Editura Univers și pus În vânzare publică la librăria „Booksellers Barnes & Noble-U.S.A.” , ediția actuală a fost revizuită și adăugită cu povestiri adevărate: autorul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ales să centralizeze toate fazele Înbolnăvirii sale,În cea mai deplină singurătate...! A doua zi la birou, Atena Îi sări de gât cu lacrimi curgând șiroaie. „Nando m-a informat...” - suspină ea copleșindu-l cu Îmbrățișările. „Am fost atât de speriată....! Dece n-ai dat un telefon?” Tony Pavone strânse mâna lui Nando care-l privea duios, apoi trecu În revistă persoanele care-l așteptau. Șefi de echipă, muncitori cu mărunte probleme, beneficiari, În timp ce Întregul colectiv de muncă al șantierului Îl
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să vă informăm de mersul cercetărilor...!” Evident deconectat, Tony Pavone intră cu Atena Într-un local să servească o mică gustare deoarece alergase ziua Întreagă fără a pune nimic În gură. Biata fată privea la prietenul ei bolnav neputincioasă, destul de speriată. Mintea fetei refuza să Înțeleagă adevărata tragedie a bolnavului, nu Înțelegea mai ales de ce acesta e respins cu ostentație. Dorea să fie sănătos, să nu i se Întâmple nimic rău. Se atașase de el, iar toate speranțele, iluziile ei de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
moment dat se Îndreptâ către o Îngrămădire de oameni ce vociferau, suficient de curioasă. Observă „Duba” miliției, mai văzu două fete tinere ce erau Îmbrâncite, forțate să intre În interiorul mașinei cu o așa violență ce o puse pe gânduri și speriată, făcu cale Întoarsă. Prea târziu. Unul din milițieni Îi tăie calea acostând-o, cu o voce ce nu admitea replică. „Prezintă actul de indentitate, și legitimația de serviciu...” Biata fată Încremeni de frică. Extrem de intimidată, privea la călău făcând presupuneri
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ajutat de Gică Popescu. Aveau hainele mototolite, pătate cu resturi de mâncare, Încă destul de turmentați, ajutându-se reciproc să se mențină pe verticală, fiind departe de a realiza tragedia momentului...! Intenționă din complezență, să le adreseze câteva cuvinte Însă Atena speriată și tremurănd de frică, mai ales de Îmbulzeala și strigătele disperate a femeilor,Îl trase după ea repezindu-se la garderopă. Garderopa era goală!! Profitând de Îmbulzeală, de haosul general, uni clienți luaseră drept amintire două trei paltoane În plus
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vor gasi acasă, dar surpriză. Apsolut toate clădirile nou construite, trecuse cu bine examenul. În afara unor neânsemnate avarii, aceste clădiri ofereau Încredere, invitând locatarii să revină În apartamentele lor. Cu toată această garanție pe care o afișa aceste clădiri, oamenii speriați, Înfricoșați de cele ce aveau să urmeze, refuzau să urce În apartamentele lor. În acest scop, unii de frica morții Își amenajaseră În mijlocul străzii improvizate culcușuri riscând o răceală cu toate complicațiile posibile. Atena,având proaspete În memorie tragedia unor
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
contrar urmările pot fi dintre cele mai neplăcute, culminând cu invinuirea „Complice la de lapidare”. Situația era disperată. Unii beneficiari mai fricoși oprise lucrul trimițând muncitorii acasă, formând o comisie propie pentru a evalua din nou lucrul executat În timp ce lucrătorii speriați se Îmbulzeau la șantier cerând explicații fiind timorați de cele ce vor urma și vor fi forțați să restitue sumele de bani Încasate. Se produse agitație, vociferări. În această jalnică situație a lui Tony Pavone, comisia ordonată Își Începu activitatea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mituit nemernicii. În ambele situații vei fi părtașe la acoperirea prejudiciului plus Închisoare cu agravantă: nu ești sinceră și cauți să duci În eroare organul de Cercetare Penală. Îmi pare rău, ești Încă tânără iar pe deasupra mamă a doi copii...!” Speriată femeia, făcu ochii mari și văzând mutra hidoasă a Lct.Col.Tudose Ion, izbucni Într’un isteric plâns, bătându-se cu pumnii În cap. “Nu-i adevărat. Nu poate fi adevărat...! Jur pe copilașii mei, nu știu nimic. Credeți-mă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Drepți. Nimeni nu mai mișcă....! Încă nu sunteți gata...? Zbieră. Mă nenorociților, asta-i Pușcărie, nu sală de antrenament: vreți să pun bătaia pe voi...!!” Mai trânti câțiva pumni pe unde nimeri, răgnind. „Ordon, desechipareaaa...!” Într-o degringoladă totală arestații speriați, timorați, Înfricoșați dincolo de orice limită de-a rezista supliciului Încercau să se desbrace de așa zisul echipament al Închisorii - ce de fapt nu erau decât niște zdrențe refuzate la gunoi În timp ce Liberul Înfierbânta atmosfera. „Mai repede, bă, nefericiților... Dacă nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o chitanță de mână pe care o dădea păgubașului sfătuindu-l s’o țină la loc bine păzit Întrucât urma ca banii să-i fie restituiți extrem de repede dacă desigur va face dovadă de proveniența sumei respective...!! Cel În cauză speriat, timorat la vederea hainei de milițian se considera norocos: scăpase numai cu ridicarea banilor - care oricum Îi va căpăta Înapoi dacă dovedea de unde Îi are - și, evitase o percheziție ce În mod sigur Îi putea pricinui cine știe ce alte necazuri...! Procedând
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a le comercializa Duminica, bandelor de tineret din cartier, rotunjindu-mi Într-un fel venitul. Între timp, luptele pe frontul sovietic se precipita, armata Nazistă germană bătea În retragere și rușii Înaintau apropiindu-se de granițele Europei, În timp ce eu Îngrozitor de speriat auzisem despre ruși numi fantagonisme - și de aceea, În fiecare zi contactam prietenii mei germani,dorind să aflu mai mult decât scriau ziarele. În schimb, dumnealor soldații mă priveau impasiv, Încurajându-mă. “Nu te speria Dumitru, vom câștiga războiul...! Reichsfuhrer-ul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mai fost chemat la transportul cadavrelor, nici prima, nici a doua și nici a treia săptămână...! Ce se Întâmplase...? Ucigașii comuniști, se plictisise omorând toată elita intelectuală a Capitalei și a țării. În prezent se relaxau...? Din nou, flămând și speriat. Eram mai mult decât sigur:de data aceasta nu voi scăpa dela moarte. Dece eram atât de sigur...? În timpul când lucram la infermerie am asistat la o discuție Între doctorul prietenul meu și un ofițer ce venise să solicite un
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nimeni nu dădea semne că vrea să intervină. Zbătându-se În strânsoarea infractorului, Feffer era imobilizat de mașina mare, greoaie. Capul i se tot lovea de parbriz În dreptul locului eliberat de șofer. Bărbatul Îl ținea În strânsoare, și Feffer arăta speriat. Opunea rezistență, se apăra, dar nu era În stare. Adversarul era mult mai puternic. Normal. Cum se putea altfel? Fața lui bărboasă era Îngrozită. Ținută În sus, cu obrajii În flăcări, ochii căprui, distanțați implorau ajutor. Sau cugetau ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
s-a părut că înregistrează și o nuanță de... ce era? Excitare? Stârnire? Pentru o fracțiune de secundă, s-a pomenit gândindu-se cum ar fi să fie sub el; mâinile lui să fie pe ea. A dat din cap speriată. N-ar fi trebuit să fie așa deschisă și drăguță cu el, și-a zis. Acum, va trebui să se retragă. Spre sfârșitul primei jumătăți de oră, Kilbane și Connolly au început să se bată în joacă - se rostogoleau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
am căsătorit. — Oh, trebuie să fi fost foarte tânără! — Da, aveam douăzeci de ani. Și nici măcar nu eram gravidă. El mi-a propus și mi s-a părut ceva ce trebuia să fac. A râs. — Am fost întotdeauna un pic speriată de lumea mare de afară. Mi-am spus că era subversiv să fac ceva atât de convențional. — Părinții tăi ce au zis? — O, ei au fost consternați - mai ales tata. Zicea că nu m-a crescut ca să fiu o nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
fac copiii când vor să scape de povara unui secret, dar nu vor să se confrunte cu toate implicațiile unei confesiuni totale. Acolo jos, la subsol, cred că ea a vrut să spună tot. Dar curajul a părăsit-o. Privirea speriată pe care eu am luat-o atunci ca semn al unei anxietăți generale era de fapt o dorință ascunsă de a primi iertarea. Sus, copiii dispăruseră în camerele lor, iar Richard făcea cafea în bucătărie. Sheba și cu mine ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
în ultimele luni încât n-o mai impresiona. Stătea pe veceu încercând să înțeleagă de ce Connolly era așa de urâcios. Dar era o prostie, a hotărât ea. Nu trebuia să aibă un motiv. Era adolescent. S-a simțit dintr-odată speriată - deși nu știa exact de ce anume. Casa lui Connolly era angoasantă pentru ea în același fel în care e angoasantă o țară în care vii prima dată. Ușa de la baie era mult mai subțire decât se aștepta ea și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
când am spus că el doar a încercat. — Sheba, asta e ceva foarte, foarte serios. Înțelegi cât de serios? — Da. Oh, da. Nu, Sheba, vreau să spun că e ceva pentru care ai putea să faci pușcărie. — Știu. A părut speriată o clipă, apoi a râs. Nu prea semăna cu râsul ei obișnuit, hohotea ciudat, isteric. — Pentru numele lui Dumnezeu, Sheba, am zis eu. Adică, el e... Nu trebuie s-o spun. E un băiețel. — Ei, nu pe de-a-întregul. Adică, sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
casă. Cum am intrat în hol, Richard a coborât în grabă din biroul lui, sărind trei trepte o dată. — Polly, a țipat el, luând-o în brațe. Draga mea, te rog, să nu mai faci asta niciodată. Am fost așa de speriați... I-a ținut fața în mâini ca s-o vadă mai bine. — Ce-ai pățit la față? — Eu am lovit-o, a zis Sheba repede. Ne-am bătut. Stârnită de amintirea suferințelor ei, Polly și-a pus obrazul pe pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
s-a apropiat de grup și-a pus o mână pe brațul Jinei. Prietenii labradori au lui Jake plecaseră. Terrierul se învârtea în jurul lor într-un nor de praf. Tata mi-a zis că s-ar putea să fi nițel speriată. Acum, că te-ai întors aici. Jina s-a uitat la Danny, care țopăia pe vârfurile picioarelor. Ei nu-i era frică de râu, ci de diferențele dintre râul de-atunci și cel de-acum. Locul nu mai arăta deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pas înapoi. Viața ta e aici, a șoptit ea. N-ai fi plecat oricum. Zach și-a lăsat capul în piept. Jina și-a auzit inima bătându-i în piept, o ramură desprinzându-se din copac și zborul unor păsări speriate. Tu ești iubirea vieții mele, i-a spus Zach. Apoi bărbatul s-a apropiat de ea și-a ridicat-o în brațe, de parcă Jina ar fi putut s-o ia la fugă. Numai că ea n-avea de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
unui animal Exotic. Poem de dragoste Mi-e dor de puțină femeie S-o răpesc din singurătatea ei Să abuzeze de poemul meu. La iubirea ei Să-mi fac ucenicia Râvnesc parfumul vieții Unei femei Trecute de 30 de ani Speriată Când prima literă din Numele ei Pică Dă-mi Doamne femeia Care să mă întărească În ispită Să mă scape de scârba De a fi viu. Elena MITITELU <biography> Semnătură de autor: Elena Mititelu Data și locul nașterii: 25 Septembrie
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
dormeai liniștit și răsuflai mai ușor când din mine nu a mai rămas nimic te-am dus înapoi la mal nu mai aveam cu ce te hrăni și tu ai devenit greu ai plecat fără să întorci capul și umbra speriată în fața mea a tăcut astăzi eu mor și mâine o să mă nasc din nou și îmi pare rău că nu am cu ce plânge ziua de mâine nu se știe când vine fiecare are timpul său umbra a murit până la
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
eu mă sprijineam de piciorul unui pat și continuam să-l strâng de gât cu putere. Începuse să tușească iar nervii i se consumau în neputința care-l încerca. Îl simțeam în mâinile mele din ce în ce mai moale când deodată cineva strigă speriat: Șase, șase... vine grăsanca! I-am dat drumul din strânsoare și întinzându-i mâna, l-am ajutat să se ridice. Eu sunt coșmarul tău de azi dacă n-o să ne înțelegem... Cine ești mă, țigane? întrebă pedagoga uimită. Sunt un
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
tip timid și plin de complexe. Ajunsesem la șaisprezece ani fără să fi cunoscut mai îndeaproape o fată, nu-mi plăcea să vorbesc decât celor pe care îi știam și atmosfera din jur mă inhiba. Ceilalți, abia veniți păreau la fel de speriați și de nesiguri ca mine, căutând din priviri fețe cât de cât cunoscute și dacă cei de anul doi erau amestecați, noi stăteam grupați după zona din care proveneam. Prin tot vacarmul din jur o voce îmi atrase atenția părându
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]