2,082 matches
-
de cancer în rândul minerilor expuși la radon, găsind o asociere între cancerul pulmonar și radiația alfa cumulativa. Injectarea intravenoasa și intraperitoneala al niobiului (radioactiv) și compușilor săi arătaseră o distribuire ușor uniformă, cu tendința de acumulare în ficat, rinichi, splina și măduva spinării. Administrarea orală a pentaclorurii de niobiu cauzează iritarea acută a stomacului și cauzează schimbări la nivelul ficatului; expunerea cronică timp de 4 luni de zile poate conduce la alterarea temporară a sângelui (leucocitoza, deficiență de protrombin). Niobiul
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
sanguină însă conține limfocite și alte celule albe. Ea conține, de asemenea, produse reziduale și resturi de celule împreună cu bacterii și proteine. Organele asociate compuse din țesut limfoid sunt locurile de producție ale limfocitelor. Limfocitele sunt concentrate în ganglionii limfatici. Splina și timusul sunt, de asemenea, organe limfoide ale sistemului imunitar. Amigdalele sunt organe limfoide, care sunt de asemenea asociate cu sistemul digestiv. Țesuturile limfoide conțin limfocite și, de asemenea, alte tipuri de celule pentru sprijin. De asemenea, sistemul include toate
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
B în căutarea agenților patogeni. Restul de 95% din celulele T încep un proces de apoptoză (moarte celulară programată). Organele limfoide primare sau centrale generează limfocite din celulele progenitoare imature. Organele limfoide secundare sau periferice care includ nodulii limfatici și splina, conțin limfocite mature naive și inițiază un răspuns imun adaptativ. Organele limfoide periferice sunt locurile de activare a limfocitelor de către antigen. Activarea conduce la expansiune clonală și maturizarea afinității. Limfocitele mature recirculă între sânge și organele limfoide periferice până când își
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
recirculă între sânge și organele limfoide periferice până când își întâlnesc antigenul specific. Țesutul limfoid secundar oferă mediul pentru ca moleculele native, alterate sau străine (antigene), să interacționeze cu limfocitele. Sunt exemplificate de nodulii limfatici și foliculii limfoizi din amigdale, plăcile Peyer, splina, polipi nazali, tegument, etc care sunt asociate cu mucoasa-țesut limfoid asociat (MALT). În peretele gastrointestinal, apendicele are o mucoasă asemănătoare cu cea a colonului, însă aici este puternic infiltrat cu limfocite. Timusul este un organ limfatic primar și este locul
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
asociate cu mucoasa-țesut limfoid asociat (MALT). În peretele gastrointestinal, apendicele are o mucoasă asemănătoare cu cea a colonului, însă aici este puternic infiltrat cu limfocite. Timusul este un organ limfatic primar și este locul celulelor T, limfocitele sistemului imun adaptativ. Splina sintetizează anticorpii în pulpa sa albă și îndepărtează bacteriile acoperite de anticorpi și celulele sangvine acoperite de anticorpi pe calea circulației sangvine și a nodulilor limfatici. Un studiu publicat în 2009 utilizând șoareci a descoperit că splina conține, în rezervele
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
sistemului imun adaptativ. Splina sintetizează anticorpii în pulpa sa albă și îndepărtează bacteriile acoperite de anticorpi și celulele sangvine acoperite de anticorpi pe calea circulației sangvine și a nodulilor limfatici. Un studiu publicat în 2009 utilizând șoareci a descoperit că splina conține, în rezervele sale, jumătate din monocitele corpului la nivelul pulpei roșii. Aceste monocite, după deplasarea către țesuturile lezate (cum ar fi inima), se transformă în celule dendritice și macrofage în timp ce inițiază vindecarea tisulară. Splina este un centru de activitate
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
utilizând șoareci a descoperit că splina conține, în rezervele sale, jumătate din monocitele corpului la nivelul pulpei roșii. Aceste monocite, după deplasarea către țesuturile lezate (cum ar fi inima), se transformă în celule dendritice și macrofage în timp ce inițiază vindecarea tisulară. Splina este un centru de activitate a sistemului fagocitic mononuclear și poate fi considerată echivalentul unui ganglion limfatic mare, deoarece absența sa predispune la anumite infecții. La fel ca și timusul, splina are doar vase limfatice eferente. Atât artera gastrică scurtă
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
în celule dendritice și macrofage în timp ce inițiază vindecarea tisulară. Splina este un centru de activitate a sistemului fagocitic mononuclear și poate fi considerată echivalentul unui ganglion limfatic mare, deoarece absența sa predispune la anumite infecții. La fel ca și timusul, splina are doar vase limfatice eferente. Atât artera gastrică scurtă cât și artera splenică o irigă cu sânge. Centrii germinali sunt irigați de arteriole denumite rădăcini peniciliforme. Până în luna a cincea de dezvoltare prenatală, splina crează celule roșii sangvine. După naștere
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
infecții. La fel ca și timusul, splina are doar vase limfatice eferente. Atât artera gastrică scurtă cât și artera splenică o irigă cu sânge. Centrii germinali sunt irigați de arteriole denumite rădăcini peniciliforme. Până în luna a cincea de dezvoltare prenatală, splina crează celule roșii sangvine. După naștere măduva osoasă rămâne singura responsabilă de hematopoeză. Ca un organ limfatic major și având un rol central în sistemul reticuloendotelial, splina păstrează capacitatea de a produce limfocite. Splina stochează celule roșii sangvine și limfocite
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
irigați de arteriole denumite rădăcini peniciliforme. Până în luna a cincea de dezvoltare prenatală, splina crează celule roșii sangvine. După naștere măduva osoasă rămâne singura responsabilă de hematopoeză. Ca un organ limfatic major și având un rol central în sistemul reticuloendotelial, splina păstrează capacitatea de a produce limfocite. Splina stochează celule roșii sangvine și limfocite. Ea poate stoca suficiente celule roșii sangvine pentru a ajuta în cazul unei urgențe. În orice moment pot fi stocate până la 25% din limfocite. Un ganglion limfatic
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
luna a cincea de dezvoltare prenatală, splina crează celule roșii sangvine. După naștere măduva osoasă rămâne singura responsabilă de hematopoeză. Ca un organ limfatic major și având un rol central în sistemul reticuloendotelial, splina păstrează capacitatea de a produce limfocite. Splina stochează celule roșii sangvine și limfocite. Ea poate stoca suficiente celule roșii sangvine pentru a ajuta în cazul unei urgențe. În orice moment pot fi stocate până la 25% din limfocite. Un ganglion limfatic este o colecție organizată de țesut limfatic
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
limfatici posteriori se alătură cisternei limfatice și își pierd conexiunile cu venele adiacente. Cu excepția părții anterioare a sacului de la care se dezvoltă cisterna chilului, toți sacii limfatici devin invadați de celule mezenchimale și sunt transformați în grupuri de ganglioni limfatici. Splina se dezvoltă din celule mezenchimale între straturile dorsale ale mezenterului stomacului. Timusul apare ca o excrescență a celei de-a treia pungi faringiene. Sistemul limfatic are multiple funcții interdependente: Vase limfatice numite chilifere sunt prezente în endoteliul tractului gastrointestinal, predominant
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
1980); 5. R.Homescu: "Concepte ale teoriei mulțimilor cu aplicații în analiza și proiectarea automată a sistemelor informatice," în: „Metodologii și tehnici moderne de proiectare și scriere a programelor”, Universitatea Bucurețti (1981); 6. R.Homescu: "Restaurarea imaginilor prin utilizarea funcțiilor spline și a criteriului normei minime," în: „INFO-IAȘI-´81”, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iași (1981); 7. R.Homescu: "Memorii holografice de mare capacitate," în: „Cibernetică. Aplicații”, Ed. Academiei RSR, București(1982); 8. P.Constantinescu, R.Homescu, R.Stroe: "Sisteme informaționale și
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
mare capacitate," în: „Cibernetică. Aplicații”, Ed. Academiei RSR, București(1982); 8. P.Constantinescu, R.Homescu, R.Stroe: "Sisteme informaționale și informatice. Modelarea activității de conducere," în: „Enciclopedia conducerii întreprinderii”, Ed. Științifică și Enciclopedica, București (1982); 9. R.Homescu: "Utilizarea funcțiilor spline și a criteriului normei minime în prelucrarea optică a informației, în:" „Cibernetică în slujba dezvoltării economico-sociale”, Ed. Academiei RSR, București (1983); 10. R.Homescu: "Restaurarea imaginilor degradate în sisteme" "liniare și neliniare," în: „The 5-th Internațional Conference on Control Systems
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
General Systems," Amsterdam, Olanda, 21-25 aug.1978; 25. M.G.Stancu, R.Homescu: "Program de calculator pentru pseudoinversa Moore-Penrose cu aplicații în O.D.P.,"Conferință Națională de Cibernetică, Academia RSR și ASE, București, 1-3 octombrie 1981; 26. R.Homescu: "Utilizarea funcțiilor spline în O.D.P.," Conferință Națională de Cibernetică, Academia RSR și ASE București, 1-3 octombrie 1981. 27. R.Homescu: "Memorii și calculatoare optice," Comisia de Cibernetică a Academiei, 4 noiembrie 1986; 28. R.Homescu: "Limite și perspective ale creației plastice asistată
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
Anwendung von Spline-Funktionen," Technische Hochschule Darmstadt,1985, p. 66 și157 (lucrările nr.3;18;24 și teza de doctorat); ● "Analele Academiei RSR, 1986, Seria IV, vol.XXXVI," Ed. Academiei, București,1989, p. 121-122 (lucrarea nr.27); ● "Theory and Application of Spline Function," Editors: G.Micula, R.Gorenflo, Freie Universität Berlin, 1990, Part I, p. 137, and Part ÎI, p. 317 ( lucrările nr.3;18; 24 și teza de doctorat). Informații despre autorul lucrărilor: ● "Învățământul superior de stat din România," volum editat
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
alternative ale acestor elemente, sperând ca în final să dezvolte un supraconductor ce funcționează la temperaturi ridicate. Ytriul nu are niciun rol biologic, deși e găsit în majoritatea, dacă nu în toate organismele, de obicei concentrându-se în ficatul, rinichii, splina, plămânii și oasele oamenilor. În mod normal, se găsesc 0,5 miligrame în întregul corp uman; laptele matern uman conține 4 ppm. Ytriul poate fi găsit în plantele comestibile în concentrații de la 20 ppm la 100 ppm, varza având cea
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
sângele gazdei a "tripanosomei metaciclice" sau "metatripanosoma" . Metatripanosoma este o formă de talie mare , 15 - 21 microni , caracterizată prin prezența unei membrane ondulante care se întinde pe circa trei pătrimi din lungimea celulei. Pătrunzând în celulele diferitelor organe (ganglionii limfatici , splina , celule glandulare , conjunctive , fibre musculare ), "tripanosoma metaciclică" se transformă în "forma leishmania" . În acest stadiu "metatripanosoma" are o forma sferică , membrana ondulantă absentă și flagelul aproape dispărut , dimensiuni reduse (2 - 3 microni la T. cruzi și 16-31 microni la T.
Tripanosomiaze () [Corola-website/Science/314639_a_315968]
-
rău , curbatură , dureri viscerale , articulare , edeme faciale , accese febrile însoțite de eritreme pruriginoase care determina grataj violent . Ganglionii limfatici sunt tumefiați , nedureroși , apare semnul Winterbottom ( ceafa groasă ). Ganglionii inflamați sunt cei auriculari , epicohleari axilari . Apar tulburări digestive , greață , vărsături , constipație , splina și ficatul sunt hipertrofiate , tahicardii , slăbiciune musculară , astenie , tulburări neurologice ( amețeli, cefalee ) , afectare SNC , cresc serumalbuminele (în urină este depășit numărul normal de albumine ). Faza neuromeningee apare după 6 luni în cazul infestării cu T. rhodesiense sau după ani în
Tripanosomiaze () [Corola-website/Science/314639_a_315968]
-
detonație a unor încărcături explozibile sub apă, pot rezulta accidente deosebit de grave care pot conduce chiar la decese. Unele organe ale corpului uman sunt mai puțin afectate de efectele propagării undei de șoc sub apă, acestea fiind ficatul, rinichii și splina. Părțile corpului care sunt cel mai afectate de propagarea undei de șoc sub apă sunt cele care conțin aer și anume plămânii, intestinele, stomacul și capul (sinusuri și urechi). Acestea sunt supuse efectelor de rupere și perforare sub acțiunea undei
Tăiere subacvatică () [Corola-website/Science/313939_a_315268]
-
t"), dacă sunt date punctele P, P, și P, O curbă Bézier cuadratică este un segment de parabolă. Pentru curbele Bézier cuadratice, se pot construi puncte intermediare Q și Q astfel încât "t" variază de la 0 la 1: Fonturile TrueType folosesc spline-uri Bézier formate din curbe Bézier cuadratice. Patru puncte de control P, P, P și P din plan sau din spațiul tridimensional definesc o curbă Bézier cubică. Curba începe la P, merge înspre P și ajunge la P din direcția
Curbă Bézier () [Corola-website/Science/314925_a_316254]
-
control. Pentru curbele cubice, se construiesc punctele Q, Q și Q care descriu curbe Bézier liniare, și apoi punctele R și R care descriu curbe Bézier cuadratice. Sistemele moderne de generale a imaginilor, cum sunt PostScript, Asymptote și Metafont folosesc spline-uri Bézier formate din curbe Bézier pentru desenarea formelor curbe. În general, o curbă Bézier de gradul formula 4 se poate defini astfel: Date fiind punctele de control P, P..., P, curba Bézier are expresia: De exemplu, pentru formula 6: Această formulă
Curbă Bézier () [Corola-website/Science/314925_a_316254]
-
grad mare de flexie și extensie care contribuie la lungimea pasului. pursângele englez reaționează rapid la andrenalina circulantî care inițiază reacții fiziologice și metabolice în timpul exercițiilor, o capacitate de efort ridicată a inimii și o rezervă de celule roșii ale splinei mai mare decât cea obișnuită, care asigură o bună oxigenare a inimii și a mușchilor în timpul exercițiilor solicitante. Sportul ecvestru este cel mai de durată dar al Imperiului Britanic în lume. Cursele de cai au întrecut de departe toate celelalte
Sporturi ecvestre () [Corola-website/Science/318926_a_320255]
-
și imunosupresoare ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ISTORICUL BOLII: .......................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMENUL CLINIC GENERAL ................................................... EXAMEN OBIECTIV ........................................................... Starea generală .............. Talie .......... Greutate .................. Starea de nutriție ................... Starea de conștientă ............... Facies .................................................................... Tegumente ................................................................. ........................................................................... Mucoase ................................................................... ........................................................................... Fanere .................................................................... Țesut conjunctiv-adipos ................................................... ........................................................................... Sistem ganglionar ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem muscular ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem osteo-articular .................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT RESPIRATOR ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT CARDIOVASCULAR ..................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT DIGESTIV ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... FICAT, CĂI BILIARE, SPLINĂ ................................................ ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT URO-GENITAL ........................................................ ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMȚ ................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMEN ONCOLOGIC: ......................................................... 1. Cavitatea bucală ....................................................... 2. Tegumente .............................................................. 3. Grupe ganglioni palpabile .............................................. 4. Sân .................................................................... 5. Organe genitale feminine ............................................... 6. Citologia secreției vaginale ........................................... 7. Prostată și Rect ....................................................... 8. Alte ................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE .............................................. ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMENE
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
și imunosupresoare ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ISTORICUL BOLII: .......................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMENUL CLINIC GENERAL ................................................... EXAMEN OBIECTIV ........................................................... Starea generală .............. Talie .......... Greutate .................. Starea de nutriție ................... Starea de conștientă ............... Facies .................................................................... Tegumente ................................................................. ........................................................................... Mucoase ................................................................... ........................................................................... Fanere .................................................................... Țesut conjunctiv-adipos ................................................... ........................................................................... Sistem ganglionar ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem muscular ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem osteo-articular .................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT RESPIRATOR ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT CARDIOVASCULAR ..................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT DIGESTIV ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... FICAT, CĂI BILIARE, SPLINĂ ................................................ ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT URO-GENITAL ........................................................ ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMȚ ................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMEN ONCOLOGIC: ......................................................... 1. Cavitatea bucală ....................................................... 2. Tegumente .............................................................. 3. Grupe ganglioni palpabile .............................................. 4. Sân .................................................................... 5. Organe genitale feminine ............................................... 6. Citologia secreției vaginale ........................................... 7. Prostată și Rect ....................................................... 8. Alte ................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE .............................................. ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMENE
ORDIN nr. 576 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind ��nregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273189_a_274518]