8,775 matches
-
Panke, pe lângă Berliner Parteivorstand der PDS (Pankow), și asociațiile asemănătoare din alte orașe ale Germaniei de Est, la Leipzig (Rosa-Luxemburg-Verein), asociație finanțată de Landtagsfraktion a PDS; În Brandenburg (la Potsdam) sau la Rostock - nu-și coordonează activitatea, funcționând În mod „spontan și autonom” (Erich H.). În ce priveste statutul financiar al uneia dintre aceste asociații, precum Branderburgisches Vereins für politische Bildung Rosa-Luxemburg e.V. din Potsdam, asociație apropiată de PDS În Brandenburg, ea nu beneficia de finanțare la nivel federal, iar
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
doxosofi: numele apare pentru prima dată Într-un articol din 1972, care este o critică În toată regula a «științei politice», considerată ca fiind În realitate «o artă de a transmite clasei conducătoare și personalului ei politic propria-i știință spontană a politicii, Împodobita cu aparențele științei, În fond una din tehnicile cele mai eficiente de depolitizare (Bourdieu, 2002, pp. 84-85).» Instituțiile care se găsesc la intersecția sferelor politică și intelectuală sunt cele care-i adună pe acesti actori, discursul declanșând
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
situațiile numeroase de conversie și reconversie, politice, religioase sau profesionale, se află În contrast cu inerția acuzată a comportamentului și a «mentalităților», manifestate printr-o varietate de forme de rezistență la schimbare. Această problemă este adesea formulată printr-un soi de sociologie spontană fatalista care consideră schimbarea imposibilă altfel decât prin reînnoirea generațiilor. Fără a putea dezvolta aici analiza acestor două probleme, sper să aducă măcar câteva elemente de răspuns. Timpul profeților Prăbușirea regimului comunist a favorizat afirmarea intelectualilor ca grup autonom, dotat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fac o apreciere proprie mai puțin onestă, pentru că subscriu dezirabilității sociale”. În legătură cu problema dezirabilității, mai este de notat că ea nu se pune exclusiv în termeni de sinceritate-nesinceritate. Aderarea - prin opinia exprimată - la valorile și normele dezirabile comportă și reacții spontane de adaptare la situație, de apărare a eului; individul tinde să apară într-o lumină favorabilă nu numai „pentru ceilalți”, ci și în fața propriului eu. În acest fel, datorită matricelor valorico-atitudinale ce operează o anumită selecție involuntară în percepție și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Metode indirecte" Având în vedere dezavantajele autodescrierii și autoaprecierii, se preconizează completarea sau înlocuirea metodelor directe cu un ansamblu de tehnici și procedee prin care valorile, atitudinile, trăsăturile de personalitate sunt deduse de către cercetători din manifestările verbale sau comportamentale propriu-zise, spontane sau provocate ale subiectului, fără ca acesta să cunoască prea bine scopul urmărit de cel care efectuează investigația. Întrebările indirecte se bazează pe principiul că subiectul, într-o formă sau alta, proiectează în replicile altora propria atitudine. S-a constatat că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în realizarea unei foarte complexe și moderne monografii despre un sat maramureșean. De altfel, cercetarea de teren (field research), finalizată în notițe de teren (field notes), bazată în principal pe observație, dar cuprinzând inevitabil și interviuri și convorbiri (provocate sau spontane), practicată mai cu seamă în antropologia culturală, iar în sociologie, în cea rurală, au în familie și rudenie puncte investigaționale centrale nu doar ca interes în sine, în calitate de elemente fundamentale ale vieții sociale, ci și ca realități ce reflectă și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu se obține optimul social - acea combinație între opțiunile personale care să asigure bunăstarea pentru toți. În familie e nevoie așadar de negocierea preferințelor și de găsirea modalităților de a le satisface la un nivel maxim posibil. Familiile adoptă strategii spontane de acest gen pe baza unui contract implicit între cei doi soți. Aceasta vrea să spună că, în locul abandonării, al moderării unor preferințe sau al găsirii unei preferințe medii- care s-ar putea să nu satisfacă pe nici unul dintre membrii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contract implicit între cei doi soți. Aceasta vrea să spună că, în locul abandonării, al moderării unor preferințe sau al găsirii unei preferințe medii- care s-ar putea să nu satisfacă pe nici unul dintre membrii familiei -, partenerii se înțeleg tacit și spontan asupra unor reguli de a obține și păstra maximul de beneficiu posibil, micșorând cât mai mult conflictele de decizii implicate în preferințele divergente. Foarte important este acordul tacit între cei doi soți de a-și delega unul altuia autoritatea decizională
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
2.2. De la individ la sistemtc "9.2.2. De la individ la sistem" Din punct de vedere general societal, se poate afirma că marea cotitură în ceea ce privește atenția acordată familiei și problemelor sale s-a produs tocmai prin trecerea de la asistența spontană nesistematică la cea organizată oficial, cu metode și mijloace specifice. La rândul ei, psihoterapia (familiei) a cunoscut o profundă schimbare de perspectivă, și anume de la paradigma clasică, centrată pe individ ca membru al familiei, la cea modernă, ce tratează familia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Nici o familie nu este lipsită de probleme și chiar crize, starea ei naturală fiind cea de schimbare și de creștere printr-o continuă experiență de însușire emoțional-simbolică a interacțiunilor umane și în special a celor din cadrul familial. Exprimarea neîngrădită și spontană a sentimentelor, construirea încrederii și a stimei de sine sunt responsabilitatea fiecărui membru al familiei pentru propria persoană și pentru ceilalți și constituie condiția depășirii dificultăților ce apar inerent în ciclul vieții de familie. Individul reflectă experiențele din familie și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aceștia, tocmai pentru că sunt și se percep ca atare, să nu aibă nevoie de tarapie cognitivă sau să nu apeleze la ea. (Oricum, este de presupus că ei practică un mai eficient autocontrol logic și, dacă e cazul, o autoterapie spontană). Să observăm în încheiere că, spre deosebire de celelalte abordări și în speță de cele constructivist-interpretative, orientarea cognitivistă, deși admite alternative de gândire, are ca asumpție esențială existența unui referent ontic și a unei variante perceptiv-inferențiale corecte, fundamentată rațional. Ea face apel
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
apar probleme serioase în raporturile afective. Dar la majoritatea apar, tot așa cum mulți găsesc și mijloace de a le rezolva, prin formule și strategii diferite, păstrându-și unitatea diadei. Similaritatea și complementaritatea psihospirituale constituie temeiuri ale armoniei, iar prin terapie spontană, oferită de modelele culturale și de asistența unor persoane semnificative apropiate, se pot depăși și momente mai dificile. Acceptarea și înțelegerea reciprocă, ascultarea punctului de vedere al celuilalt, compromisul, grija mutuală, empatia și tandrețea, dezvăluirea sinelui (self disclosure) sunt principii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sugestia lui Mircea Eliade, textele memorialistice vor constitui materia volumului Cenușa visărilor noastre... (1969). Titlul, preluat din poezia lui Tudor Arghezi, relevă și el natura acestui gazetar, „poet prin vocație, jurnalist prin profesie” (George Ciorănescu), care conferă, prin talentul său „spontan, șăgalnic și cu inflexiuni pline de o duioșie de bună calitate”, valențe artistice rememorărilor. SCRIERI: Cenușa visărilor noastre..., Roma, 1969. Repere bibliografice: Monica Lovinescu, Horia Roman, „Limite”, 1983, 40-41; George Ciorănescu, Horia Roman: poet prin vocație, jurnalist prin profesie, „Apoziția
ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289299_a_290628]
-
și, deopotrivă, de orice intenție estetică, pare că e vorba, exclusiv, de istorie. Dar atât Mărturisiri, cât și Pagini de jurnal, editat postum, în 1993, poartă amprenta exigenței adevărului și a sincerității, așezând în lumină marca autenticității și a emoției spontane. Primele două volume din Mărturisiri sunt redactate în maniera memoriilor și nu sunt scrise „dintr-o suflare”, căci în jurnal se spune că au fost revăzute în 1938. În cel dintâi se reface traseul vieții lui R. din copilăria petrecută
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
1901) și, cu totul neașteptat, piesa religioasă în versuri Isus, din care un fragment apare în „Noua revistă română” (1910). Amestecul de rigoare și fantezie, de mondenitate, dar și de meditative însingurări, remarcate de contemporani, gustul pentru pitoresc și obiectivitatea spontană, irepresibilă, fără teamă de „prozaic” și de nonliterar se regăsesc, aliate cu un umor spontan, în proza de călătorie, partea cea mai rezistentă a operei lui R., și care, de altfel, i-a asigurat popularitatea de la bun început: Veneția (1893
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
în „Noua revistă română” (1910). Amestecul de rigoare și fantezie, de mondenitate, dar și de meditative însingurări, remarcate de contemporani, gustul pentru pitoresc și obiectivitatea spontană, irepresibilă, fără teamă de „prozaic” și de nonliterar se regăsesc, aliate cu un umor spontan, în proza de călătorie, partea cea mai rezistentă a operei lui R., și care, de altfel, i-a asigurat popularitatea de la bun început: Veneția (1893), Din largul lumii (1903), Dincolo de hotare (1908), Din Egipt (1909), La capătul pământului (1910), Hai-hui
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
mișcării ale lui Newton au fost primite cu entuziasm de către Învățați, aproape imediat după ce au fost publicate și modelul său matematic a fost repede predat studenților din toată Europa. În noua lume construită de Newton și contemporanii săi, toate detaliile spontane, complicate și care nu pot fi prezise, ale vieții sunt neglijate pentru a face loc noii lumi ordonate, curate și calculabile care constă din „materie și mișcare”. În universul matematic al Iluminismului nu era loc pentru bucurie, pasiune, exuberanță, empatie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sociale 38 2. Atitudine și comportament 43 2.1. Definiții, proprietăți, relații 43 2.2. Funcțiile 48 2.3. Formarea atitudinilor 50 2.4. Schimbarea atitudinală 53 2.4.1. Persuasiunea și efectele ei 53 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive 61 2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamente 66 2.5.1. Convergența atitudine/comportament 67 2.5.2. Divergența atitudine/comportament 68 2.5.3. Modelarea relației dintre atitudine și comportament
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
4.1. Persuasiunea și efectele eitc "2.4.1. Persuasiunea și efectele ei" De mic, individul trăiește într-un câmp valoric și atitudinal și este supus determinărilor din partea instanțelor socializatoare (persoane, grupuri, instituții, organizații). Aceste determinări pot fi difuze și spontane sau specifice și intenționate. În cazul din urmă, atunci când instanța inițiatoare urmărește deliberat schimbări de atitudini, prin mijloace mai mult sau mai puțin insidioase, avem de-a face cu persuasiunea. Conceptul de persuasiune este foarte apropiat semantic de acela, des
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ai, dar induce și dezvoltă un punct de vedere opus. Această reacție negativă, numită de psihologii sociali și reactanță (Baron și Byrne, 2000) sau, mai clasic, schimbare atitudinală negativă (Brehm, 1966), este în legătură cu judecățile noastre mai mult sau mai puțin spontane sau atent elaborate privind intențiile ascunse ale sursei și atentarea la libertatea personală de a gândi, evalua și acționa. După cum arătau C. Hovland, J. Janis și H. Kelly (1953) în celebrul lor modelde la Universitatea Yale, persuasiunea trebuie văzută ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multe sunt nonpersistente. Cât despre efectele sleeper („ațipeală”) - în legătură cu care se afirmă că, în timp, mesajul persuasiv amplifică schimbarea, gestând cumva în psihicul nostru -, autorul susține că au valabilitate redusă în viața curentă (p. 260). 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitivetc "2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive" Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se afirmă că, în timp, mesajul persuasiv amplifică schimbarea, gestând cumva în psihicul nostru -, autorul susține că au valabilitate redusă în viața curentă (p. 260). 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitivetc "2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive" Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitivetc "2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive" Educația și persuasiunea urmăresc expres inducerea și schimbarea unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi cu zi este discrepanța ce apare între diferitele elemente cognitive, evaluative și comportamentale. În cadrul ei s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu cea nou achiziționată, chiar dacă ele sunt contrare. Autorul susține că fenomenul este apropiat de ambivalență, și totuși e altceva. Mai mult, atitudinea remanentă (inițială) este mai solid ancorată în câmpul cognitiv, ea este mai ușor accesată și, în situațiile spontane, neprovocate, încărcate de empatie, în comunicarea nonverbală, are întâietate în fața celei mai recent dobândite și care e cumva mai superficială. (Nu suntem aici prea departe de spusa populară „lupul își schimbă părul, dar năravul ba”, ceea ce arată încă o dată că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de la subiecți pot conține multe distorsiuni, o sursă importantă de abateri de la atitudinea adevărată constituind-o dezirabilitatea socială, adică tendința subiecților de a da răspunsuri în conformitate cu ceea ce e de dorit din punct de vedere social. Deși dezirabilitatea înseamnă și reacții spontane de apărare a eului, grija de a apărea într-o lumină favorabilă (în acord cu valorile grupale și societale) în fața propriilor ochi (vezi, pe larg, Iluț, 1985), pentru teme foarte sensibile sociouman (egalitate, dreptate, relații interetnice, relații dintre bărbat și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]