2,116 matches
-
idealistă ce pâlpâia în sufletul lui. Magistratul sever, omul adâncit în studiul legilor, păstra un cu lt d e o rară noblețe: cultul lui Eminescu. Niciodată nu mi-a fost dat să văd atâta constantă iubire închinată celei mai frumoase spovedanii a sensibilității lirice a nației noastre. Într-un drum făcut împreună până la Bârlad - era în epoca alegerilor - s-a închegat acea legătură de prietenie prin iubirea comună închinată lui Eminescu. Mi-a vorbit mult, simplu, fără emfază, dar cu o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai prețios dar al omului este viața trăită frumos, cinstit și demn! ʺ. Despre Bârlad: ʺAici mi-am desăvârșit pregătirea pedagogico-profesională și tot aici voi rămâne definitiv în pacea eternă ce va urma... Rândurile de față le consider ca o spovedanie, ca o mărturie a trecerii mele prin vălmășagul vieții și al vremii!...ʺ Statutul Societății culturale « Junimea'90 » STATUTUL SOCIET-ȚII CULTURALE „JUNIMEA ʹ90ʺ Dispoziții generale - selecțiuni - Art. l. Societatea Culturală „Junimea ʹ90ʺ se constituie la inițiativa Muzeului Literaturii Române Iași
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai vine! Un pic de răcoare ar mai ține-o sub soare, oho! Nimeni nu crede că n-o să mai fie nici măcar floarea din fereastră ce așteaptă ploaia s-o mai răcorească. Așa mi-a spus Coca, vecina mea, în spovedania ei firească. Nu mai pot suporta durerea, ori unde ar sta: în haina de catifea, în pantofii de lac, în rochia de voal sau de bumbac, în inima sângerândă, că nu se mai recunoaște în oglindă... Poate ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
dacă eul nostru profund coboară, uneori, cum crede Jung, în inconștientul colectiv, identificat cu divinitatea, am putea spune că poeta se confesează, fără intermediar, lui Dumnezeu. În șoaptă. Din perspectiva duratei umane biologice, asemănată cu perioadele zilei, versurile se compun, spovedania se aude ca șoaptele în amurg. Antichitățile, nu doar cele din ciclul nominalizat, ci din toate ciclurile, sunt antichități subiective; reminiscențe autobiografice, unele accentuate istoric, câteva cu tentă specific regional, Vest-ardelean, legate de ambianța familială (părinți, bunici, unchi, mătuși, fiica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
pedagogie a vieții, cu ample referiri la pedagogia profesională, recte a învățării și educației școlare, la pedagogia familiei, la pedagogia socială și a muncii. Pe toată întinderea ei, apreciabilă în opinia noastră, cartea Călător... prin vâltoarea vremii este ca o spovedanie liturgică, o rugă de mulțumire adresată divinității pentru longevitate, pentru darul creației, pentru ambientul natural, cultural și social pe care i l-a dăruit. Viața l-a îndrăgit pe Al. Mânăstireanu și-i adaugă, cu generozitate, ani ființiali în vistieria
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Domniei Voastre? în cele 178 pagini ați înghesuit text cât pentru 250 de pagini. Fiecare pagină citită, ca și fiecare capitol, trezește interesul și curiozitatea pentru următoarele. Așa am tot citit până la încheiere... Rândurile de față le consider ca o spovedanie, ca o mărturie a trecerii mele prin vălmășagul vieții și al vremii!... Omagiu strădaniilor dvs. de neuitat și longevității pe care vă urez s-o continuați cu deosebite succese și trăiri liniștite. Cu condescendență totală, Prof. M. Bejinaru Bârlad, 14
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și am exprimat sincer numai ceea ce a fost filtrat prin inima și sufletul meu. Nu am teamă că unele afirmații m-ar putea dezice. Am scris cum s-ar spune cu inima și cu sufletul, întocmai ca într-o adevărată spovedanie, aici duhovnicul fiind cititorul, întruchipat în persoana puținilor cititori pe care-i am și datorită faptului că, din motive financiare, volumele au apărut în tiraje foarte mici și ca mod de difuzare n-am apelat la librării, ci le-am
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
întreagă s-a copt, s-a maturizat, iar tu, semănătorul de altădată, culegi exact ceea ce ai semănat. Totul ți se întoarce după o dreaptă lege a lumii acesteia care, încet-încet, încearcă să se redreseze moral spiritual. Și din această mică spovedanie, parcă simt o și mai mare „dragoste de viață”, așa cum magistral spune Vlahuță în una din poeziile sale. Deși azi a fost o zi cu ceață, în sufletul și inima mea am parte de lumina ce-mi inundă ființa vremelnică
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
este invitată pentru 6 luni, în 2011, ca cercetător la universitatea din Helsinki. Știu sigur că vă bucurați pentru noi așa cum mă bucur eu, cum ne bucurăm noi pentru tot ce aflăm, în ceea ce vă privește. După primirea acestei scrisori spovedanie de pe meleaguri atât de îndepărtate, am răspuns cu rândurile ce urmează, în speranța că acestea vor fi ca un balsam pentru corespondența mea. Bârlad, 28 februarie 2011 Dragă Elena, atât de îndepărtată de meleagurile natale, Rândurile ce mi-ai adresat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
vor fi ca un balsam pentru corespondența mea. Bârlad, 28 februarie 2011 Dragă Elena, atât de îndepărtată de meleagurile natale, Rândurile ce mi-ai adresat în 20 dec. 2010 pe post de felicitare de sărbători, dar și de confesiune, de spovedanie, m-au cam luat prin surprindere... Nu mă așteptam ca, de acolo unde te afli atât de departe de România, gândul la țara de obârșie să nu te frământe, cu toate că ai avut o serie de nemulțumiri și neîmpliniri sufletești, mai
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
simbol, cu promisiuni de a prinde teren în spațiul cucerit. - Amor, spui? - Ai tu un alt termen? Îl putem înlocui. Când o fată stă pe genunchii unui bărbat și se joacă cu părul lui inelat, să știi că nici la spovedanie nu-i destăinuie preotului tainica ei relație cu bărbatul în cauză! - Și tu ai putut să crezi așa ceva? - Eu nu cred nimic! Îl știu pe soțul tău ca pe un om integru, nu s-ar coborî el până la o fătucă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mă vedea, trecea de la distanță de cealaltă parte a străzii, astfel că nu am putut să-i mai văd ochii de aproape, n-am mai comunicat prin priviri, eu m-am simțit foarte vinovat, de o vină Îngrozitoare, aceea a spovedaniei. Probabil că i-am provocat supărare scriindu-i. Am rupt vălul ce ocrotea pulsația vie a sentimentului nostru și l-am transformat din este În a fost. Textul scris mi-a ucis dragostea. Acum scriu din nou ca s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vreme să torturezi doar pe câte unul, numai el singur se va chinui, atunci când nu va izbuti, până la urmă, să-și dea duhul. Tortura trebuia să fie un spectacol colectiv. Noi, ceilalți, eram obligați să privim. Și apoi să ascultăm spovedania celui care, cu șalele frânte, cu degetele șiroind din unghiile smulse, cu ochii lăcrimând sânge și cu buzele atârnând rupte și vinete, neputând acoperi gingiile cu dinții sparți și dezghiocați, părea pe deplin vindecat. Iar el, schimonosind cuvintele, pe cât mințile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un simbol, crucea (crux), o lege (lex), un crez (fides), în care creștinul (christianus) face închinăciune lui Dumnezeu (Domine deus), Domnului (Iisus), în biserică (basilica). El (creștinul) se roagă (rogatio)-rugăciune, rugă-îngenunchind, este binecuvântat, se cuminecă (comunicare), după mărturisirea păcatelor-dar spovedanie este slavon-opera celui rău (diabolus), iartă (iertare), are mustrare de cuget, de conștiință, ajunează (ajun, ajunare), postește-postul este slavon-dar fruptul latin, blăstămul se împărtășește, cunună (nuntă), mire, cumătru, înmormântează, mormânt, cimitir-țintirim, în Moldova-altar (popular, oltar), sfânta masă, antimisul, clopotul (slavon
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dveră (dviri), jertfă (jrătva), odăjdii (odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare), prohod (prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă (slava), slujbă (slujba), căință (kainta), taină (taina), spovedanie (spovedaniie), utrenie (utrenia), vecernie (vecernia). Au intrat în limba română unele cuvinte din limba slavă literară: cazanie (kazaniie), ceaslov (ceasoslovul), molitvelnic (molitviniku), predoslovie (predislovie), propovedanie (propovedaniie), stih (stihu), stihiră (stihira), stihoavnă (stihovina), tipic (tipicu). Apoi numele vechi ale unor sărbători
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și ierarhia: rai (lat. paradis), iad, utrenie, vecernie, spovedanie, împărtășanie, Maica Precista (Maica Domnului), maslu, sfânt, stareț, vlădică, blagoveștenie și multe altele. Trebuie precizat faptul capital că nimic în fonetică, morfologie și sintaxă nu este împrumutat de la slavi. Iorga, în sinteza sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte slave
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
așezămintele, deprinderile, moravurile și inerțiile ei, asociate adesea și paradoxal cu marile elanuri înnoitoare. Din această perspectivă, lucrarea sa Adevărul despre un destin politic. Gr. Al. Ghica (1849-1854), apărută la editura ieșeană Junimea, în 1973, constituie un sugestiv reper, iar spovedania epistolară a ultimului voievod moldav, făcută după încheierea mandatului său septenal, ministrului de Externe francez Al. Walewski, la 30 mai 1857, este demnă de orice antologie a neputinței politice românești. Dacă s-a ocupat cu stăruitoare consecvență - identificabilă pentru unele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
morală existențialistă în cazul în care nu este vorba de influența culturii protestante. Ea este totuși de confesiune catolică, și le oferise fiicelor ei o solidă educație religioasă și morală. Bab merge cu regularitate la slujbă, la catehism și la spovedanie. Totuși, asemenea educatorilor anglo-saxoni din secolul al XIX-lea, sau filozofilor existențialiști, mama lui Bab consideră bărbații și femeile niște ființe înzestrate cu rațiune, libertate și responsabilitate. Ea este de părere, își amintește tânăra Bab, că fiicele sale nu au
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
românesc. SCRIERI: Printre străini, București, 1913; „De închiriat o cameră mobilată”, București, 1914; În preajma artei, București, 1914; Elogiul frumuseței, București, 1915; Existența, munca, plictiseala și minciuna, București, 1915; Singur, București, 1915; Cartea inimei, București, 1916; Note despre artă, București, 1916; Spovedania unui singuratic, București, 1917; Însemnările unui singuratic, București, 1928; Paris, București, 1928; Albume cu modele de cusături și țesături naționale românești, București, 1930; Jocuri românești necunoscute, București, 1930; Alte jocuri românești necunoscute, București, 1931; Folclor român coregrafic, cu desene de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
probabil, din intenția de a accentua simplitatea discursului în această a doua parte a romanului, simplitate care certifică, pe de o parte, diferența de gândire a celor două personaje, dar și faptul că pentru Hasnaș această confesiune este asemenea unei spovedanii: ,, Au trecut mulți ani, și dacă nu te-aș fi ascultat povestind cu atâta sinceritate iubirea dumitale și tot ce a urmat după aceea, poate că n-aș fi avut curajul să-ți mărturisesc asemenea întâmplări. Nu le-am mărturisit
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
franceză. Antologii: Biblioteca copiilor, I-II, Sibiu, 1906-1907; Biblioteca copiilor și a tinerimii, III-IV, Sibiu, 1908. Traduceri: Georgina M. Craik, Povestiri pentru tinerime, București, 1910. Repere bibliografice: Octavian C. Tăslăuanu, Amintiri de la „Luceafărul”, București, 1936, 57-58, 85-92; Octavian C. Tăslăuanu, Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile Netea, București, 1976, 182, passim. A.Gț.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
clevetitoare: Cine-i păcătosul care ți-a dăruit cartea aceea dăunătoare? Un călător; a șovăit înainte de a mi-o oferi, avea intenția s-o arunce dar până la urmă mi-a încredințat-o mie. Ai grijă să spui adevărul, ești la spovedanie. N-am să vorbesc strâmb niciodată în viață, fiindcă Dumnezeu vede și aude tot. Dacă ar fi rostit numele lui don Terentio l-ar fi nedreptățit pe bunul său prieten, care doar arareori reușea să găsească vreun volum pe care
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
urmeze pe Lucrețiu, să guste magia moleculelor. Simțea nevoia să-și lămurească înainte de toate o dilemă proprie: natura sau cărțile, scrisul sau viața, rugăciunea sau lectura? Simțea în inimă ceva ca un cheag; rumega în minte vorbele Starețului auzite la spovedanie și revedea complicitatea cu care don Terentio îi împrumutase sau dăruise acele cărți. V Tommaso apărea doar la ceasul de rugăciune obștească sau la ceasul mesei; rămânea tăcut, dus pe gânduri, absent ca o ființă aflată departe și cu totul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sacre și profane; și-n toate aceste peregrinări am învățat tot mai mult și mi s-a confirmat ca adevăr: patientia probat viri doctrinam. Starețul fu descumpănit de această cascadă de cuvinte ale tânărului călugăr; era și nu era o spovedanie, dar cum putuse un copil să parcurgă un drum atât de lung? Ego te absolvo...Ascultă, fiule, n-am să pun să fii izolat, dar lasă deoparte îndoielile, căci ele denigrează frumusețea credinței, nu mai pune totul în discuție, dogmele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lua după Baron, se lăsa dus de propria iscusință, de propria plăcere de a se bucura de societate fără vreo prejudecată sau reținere, fără să se teamă că o să aibă de suferit de pe urma purtărilor lui naturale prin anchete fără capăt, spovedanii și desvinovățiri. Așdar, fra' Tommaso, în ținutul Gerace bântuie ciuma și face victime? Au fost niște zile îngrozitoare. Câmpiile au fost lăsate de izbeliște ca lumea să se ferească de călători; toți ce nu erau din partea locului, erau considerați a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]