2,110 matches
-
și cu duh, despre mântuire, făcând cu grație exegeză subțire. Mai ales are darul de a izbi imaginația printr-un soi de caractere morale, evocând de pildă pe înjurătorul "de lege, de cruce, de cuminicătură, de colivă, de prescuri, de spovedanie, de botez, de cununie", pe ipocritul la spovedanie care a mâncat miercurea și vinerea "pește și în post raci și unt de lemn" dar n-a dat de pomană nevoiașilor, căci: "am face milă, ci nu ne dă mâna, că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
exegeză subțire. Mai ales are darul de a izbi imaginația printr-un soi de caractere morale, evocând de pildă pe înjurătorul "de lege, de cruce, de cuminicătură, de colivă, de prescuri, de spovedanie, de botez, de cununie", pe ipocritul la spovedanie care a mâncat miercurea și vinerea "pește și în post raci și unt de lemn" dar n-a dat de pomană nevoiașilor, căci: "am face milă, ci nu ne dă mâna, că avem nevoi multe și dări și avem casă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
însuși Patriarhul Bisericii. Mirul nu este de fapt ulei, ci purtătorul Duhului divin care ni-l dezvăluie pe IIsus; c) Sfânta Euharistie reprezintă Împărtășirea cu trupul lui IIsus Hristos. vinul și pâinea sunt, de fapt, sângele și trupul Mântuitorului; d) spovedania. Inițial, doar episcopul era „iconomul” pocăinței. Ulterior, odată cu înmulțirea comunităților creștine, va spovedi și preotul; e) preoția. Ungerea și hirotonia din vechiul Testament, consacrate inițial doar regilor, preoților și profeților, sunt extinse la toți credincioșii în Noul Testament. Astfel, taina mirungerii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
dreptul din credință va fi VIu” - celebra interpretare a Sfântului Pavel - „constituie temelia teologiei lui Martin Luther”; rezultă ideea de Sola Vide; credinciosul primește grație credinței sale dreptatea dobândită prin jertfa lui IIsus; * acceptă „numai trei Taine - botezul, Împărtășania și spovedania”. Cu timpul va renunța la ultima dintre ele; Existența în viața lui Martin Luther a disputei orgoliu versus conștiința vocației profetice. „Nu dau voie ca doctrina mea să fie judecată de nimeni, nici chiar de îngeri. Cel care nu-mi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
nimic fără Dumnezeu-Nihil Sine Deo. Pătimirea și moartea legionară sunt ultima etapă a împlinirii lui, „împăcarea” cu Dumnezeu, și nemuririi Legiunii. În confruntarea cu moartea, legionarul și tot omul creștin trăiește momentul cel mai sincer al faptelor sale și cere spovedanie și împărtășanie cu trupul și sângele Mântuitorului Iisus Hristos, Cel Răstignit. Cei ce nu se vor încadra în duhul creștin și vor privi viața prin prisma meschină a materiei vor avea mari decepții. Biciuirile și samavolniciile de esență iudeomasono-comunistă cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
agenți și notau pe toți cei care aveau o viață publică. Profesori, învățători mai ales, erau obligați să predea ateismul. Pe copiii lor nu aveau voie să-i boteze. Nu aveai voie să te cununi religios căci îți pierdeai postul. Spovedaniile erau ascultate și în unele cazuri vândute. Eu, personal, am trăit cruda nefericire de a fi turnat de un preot. Nu vreau să consemnez aici numele lui. L-am iertat și mi-a făcut un bine. Întors din temniță m-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
franceză. Antologii: Biblioteca copiilor, I-II, Sibiu, 1906-1907; Biblioteca copiilor și a tinerimii, III-IV, Sibiu, 1908. Traduceri: Georgina M. Craik, Povestiri pentru tinerime, București, 1910. Repere bibliografice: Octavian C. Tăslăuanu, Amintiri de la „Luceafărul”, București, 1936, 57-58, 85-92; Octavian C. Tăslăuanu, Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile Netea, București, 1976, 182, passim. A.Gț.
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
cu personaje apăsat antitetice: meschini, duplicitari studenți, intelectuali și politicieni români, pe de o parte, generoși poporaniști englezi și ruși, pe de alta. Inserții confesive și scrutări meticuloase ale propriei interiorități apar și în pledoariile pro domo ale omului politic - Spovedanie pentru oameni cinstiți (1908), Pentru ce sunt un trădător... (1915), discursul Un caz de conștiință (1921) ori Documente și lămuriri..., unde se află și un remarcabil portret al lui Iuliu Maniu. Concomitente cu cele dintâi „spovedanii” sunt și câteva încercări
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
domo ale omului politic - Spovedanie pentru oameni cinstiți (1908), Pentru ce sunt un trădător... (1915), discursul Un caz de conștiință (1921) ori Documente și lămuriri..., unde se află și un remarcabil portret al lui Iuliu Maniu. Concomitente cu cele dintâi „spovedanii” sunt și câteva încercări beletristice, alcătuite din „amintiri à la Creangă”, o schiță pe tema unei reîntâlniri târzii, o descriere a Ceahlăului. Astfel, este firească apariția în 1912 a unei proze remarcabile, În voia valurilor. Subtitlul Icoane din Siberia focalizează
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
pentru istoria literară, prin substanța ei documentară, ca și prin unele fulgurații de critică literară, e memorialistica lui T. referitoare la revista „Luceafărul” și la Octavian Goga. Paginile publicate în timpul vieții (1936, 1939), cărora li se alătură cele postume din Spovedanii (1976), precum și bogata lui corespondență, relevă un scriitor capabil să reînvie o epocă, să reconstituie atmosfera și să portretizeze unele personalități definitorii ale anilor pe care i-a traversat. Pe nedrept ignorată e proza de război a lui T., strâns
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
urma altă cale, Iași, 1918; Statele Unite ale Orientului, Târgu Mureș, 1924; Valuri politice, București, 1933; Sub flamurile naționale, Sighișoara, [1935]; Amintiri de la „Luceafărul”, București 1936; Octavian Goga. Amintiri și contribuții la istoricul revistei „Luceafărul”, partea I: Epoca budapestană, București, 1939; Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile Netea, București, 1976; Obsesia europeană. Studii politice, îngr. Gelu Voican-Voiculescu, postfață Vasile Secăreș, București, 1996; Din vârtejul războiului, I-III, îngr. și pref. Gelu Voican-Voiculescu, București, 2001. Repere bibliografice: Ion Scurtu, Rătăciri primejdioase, „Sămănătorul”, 1908
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
de la «Luceafărul»”, GR, 1936, 12; Adrian Maniu, „Amintiri de la «Luceafărul»”, U, 1936, 285; Virgil Carianopol, „Amintiri de la «Luceafărul»”, DEP, 1936, 2 722; Teodor Murășanu, Doi memorialiști: Oct. C. Tăslăuanu și A. P. Bănuț, PLI, 1939, 6; Chinezu, Pagini, 261-267; Emil Socor, Spovedaniile d-lui O. C. Tăslăuanu, „Azi”, 1939, 19 noiembrie; Victor Papilian, Octavian Tăslăuanu și drama tăcerii, LU, 1942, 12; Grigore Popa, Drumul „Luceafărului” - drumul biruinței, LU, 1942, 2; Gabriel Țepelea, Un animator: Octavian C. Tăslăuanu, „Basarabia literară”, 1942, 3; Nichifor
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
Octavian Goga în corespondență, vol. I, îngr. Daniela Poenaru, pref. Vasile Netea, București, 1975, 317-345, vol. II, îngr. Mihai Bordeianu și Ștefan Lemny, București, 1983, 417-449; Mircea Popa, Oct. C. Tăslăuanu, critic și îndrumător literar, TR, 1976, 6; Coriolan Gheție, „Spovedanii”, F, 1976, 8; Bucur Țincu, „Spovedanii”, VR, 1977, 4; Octavian C. Tăslăuanu, coordonator Ilie Șandru, pref. Vasile Netea, Miercurea Ciuc, 1978; Ornea, Tradiționalism, 45-48, 103-104; Ion Neață, „Luceafărul” (1902-1914), Timișoara, 1984, 14-56, 170-176; Z. Ornea, Tăslăuanu vizionarul, RL, 1996, 46; Ilie
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
îngr. Daniela Poenaru, pref. Vasile Netea, București, 1975, 317-345, vol. II, îngr. Mihai Bordeianu și Ștefan Lemny, București, 1983, 417-449; Mircea Popa, Oct. C. Tăslăuanu, critic și îndrumător literar, TR, 1976, 6; Coriolan Gheție, „Spovedanii”, F, 1976, 8; Bucur Țincu, „Spovedanii”, VR, 1977, 4; Octavian C. Tăslăuanu, coordonator Ilie Șandru, pref. Vasile Netea, Miercurea Ciuc, 1978; Ornea, Tradiționalism, 45-48, 103-104; Ion Neață, „Luceafărul” (1902-1914), Timișoara, 1984, 14-56, 170-176; Z. Ornea, Tăslăuanu vizionarul, RL, 1996, 46; Ilie Șandru, Pe urmele lui Octavian C.
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
credință”. După război T. devine un precursor, apoi un exponent al realismului socialist, glorificând în versuri convenționale binefacerile noului regim și înfierând capitalismul și burghezia: Cântece de suferință și biruință (1946), Tălmăciri din cartea vremii (1947), Mai multă omenie... (1947), Spovedania unui atom (1947), Ale noastre, ale voastre... (1948) etc. Totodată, experimentează formule „minore”, îndeosebi literatura pentru copii, romanul de aventuri și genul SF. De pildă, Gheizerul înghețat (1969) este o încercare în linia prozei lui Jack London, condimentată cu elemente
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
să o elibereze, impresionându-i prin puritatea ei morală. SCRIERI: Avantajul de a fi câine, București, 1938; Pagini de istorie contemporană - Doctorul Lupu, București, 1938; Cântece de suferință și biruință, pref. Ion Pas, București, 1946; Mai multă omenie..., București, 1947; Spovedania unui atom, București, 1947; Tălmăciri din cartea vremii, București, 1947; Ale noastre, ale voastre..., București, 1948; Moftulică, București, 1950; Jucăriile noastre, București, 1951; Zi de vară până-n seară, București, 1952; Flacăra vie (în colaborare cu Liviu Floda), București, 1957; Piticii
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
barăci și noi am făcut toate rânduielile acestea care se fac la biserică de Paști. Și aveam oarecum așa o satisfacție morală, sufletească, că, chiar dacă nu suntem acasă, putem participa la așa ceva... Pe lângă toată treaba asta, mai făceau preoții mărturisiri, spovedanii și, cu toată severitatea care era, reușeau câteodată să obțină și vin, din care făceau cuminecătura, Împărtășania. Și din ălea 250 de grame de pâine care ni le dădeau se făcea cuminecătura. Și la bucătărie aveam deținuți de-ai noștri
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și-un haidamac, destul de mare, solid, și arăta că-i foarte rău, dar nu era chiar așa, că și-ntr-un bolid din ăsta, așa mare, exista un suflet totuși, puțin mai bun. E interesant ce mi-ați spus. Și spovedaniile cum se făceau? Erau paturi pe trei etaje și Într-un colțișor acolo ne puteam mărturisi la preoții noștri. Toată lumea știa de-acolo, din baraca respectivă, că se-ntâmplă lucrurile astea, și cine voia să facă făcea. Și asta se
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și Petre Pandrea 5, care fusese socialist vechi, dar și alții. Pot să specific că legionari n-au prea fost, ci din alte partide... Și ni se dădeau cărți, se citeau cărțile În comun și trebuia fiecare să-și facă spovedania și-acolo, Într-un fel... Se pregătea, cum zic, eliberarea, care s-a și-ntâmplat, Începând cu ianuarie... Ei, după ce-am ajuns și-aici la șantier, tot ca muncitor necalificat, Într-o bună zi am fost recrutat iar la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a urat Sporici, „dar să nu ne mai certăm!”. Apoi, a adăugat, melancolic: „Eu voi fi primul pensionar de la revistă”. Clipea des sub ochelari, așa cum face întotdeauna cînd are ceva pe inimă. După aceste „semne”, știam că va urma o spovedanie. într-adevăr, discuția luînd o altă întorsătură, a recunoscut că în 1967, cînd „Ateneu”-l avea propria sa organizație de partid, a votat pentru excluderea lui Nanianu, care fusese acuzat de „imoralitate”. De la revistă, N. a ajuns la ziarul din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
inspirat. *„Corabia care nu are decît proști la bordul ei și care plutește în voia vînturilor va putea, poate, să reziste cîtva timp; dar va fi fatal pierdută, căci proștii nu se gîndesc la primejdie” (Karl Marx, apud: I.C. Atanasiu, Spovedania unui socialist, p. 49). Se înțelege, vorbele „Bărbosului” îi vizează pe cei ce „cîrmuiesc” pe uscat. *La o cercetare superficială, progresul criticii de azi față de cea din trecut e indiscutabil. El ar sta în felul cum se scrie: mult mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
v. „Cuvîntul lui Iosif Ciser din 19 iulie 1920”, în Deputații socialiști..., p. 198). Obișnuit mai degrabă cu judecățile negative decît cu cele pozitive, Gheorghiță-bătrînul mi-a spus, în casa sa, despre articolul meu „Ascensiunea morală”: „Deși nu-mi place spovedania, l-am citit totuși cu interes”. O laudă stîngace, din care a luat imediat înapoi ceva: „în schimb, nu mi-a plăcut (din același număr de revistă) interviul cu Al. Zub”. Ca autor al lui (dar chiar dacă nu eram eu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
marginea patului în tot timpul zilelor sub amenințarea unor pedepse ucigașe. Toate acestea le suportau alții nu el, care se bucura de condiții complet diferite, ceea ce justifică părerea unora că a servit administrația. Autoanaliza lui Nicolae Petrașcu este intitulată malițios „Spovedania costobocului, pag. 530-531 din Garda de Fier: a făcut o analiză deschisă, sinceră și amănunțită a evenimentelor trecute, peste care a tras o lespede de piatră. A făcut un drum la Cluj și altul al Hunedoara. Este un om al
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Matei ”. Foarte bine, e dreptul dvs . Se poate renunța și la beciurile Procuraturii militare . În contextualitatea propriei pledoarii, proiectul “14 decembrie 1989” pare a fi amenințat din toate părțile cu disoluția iminentă . Trecerea de la cultul Hekatei, (otrăvuri întunecate) la metanoia (spovedanie), ați dori-o foarte aproape . Simt că e târziu Până la urmă, “Timpul” se va “cristian-iza” într-un rest paremiologic exprimat fără jenă : “aceeași MĂRIE”cu altă pălărie” . Dacă amputăm istoriei și complicitatea nedemnă a fostului primar Simirad, din “chestia” cu
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Salammbô de Flaubert, Regele petrece de Victor Hugo, Bolnavul închipuit de Molière, Manon Lescaut de Abatele Prévost, Povestiri cu zâne de Contesa de Ségur, Prizonier în Germania de Pierre Benoit, Regele Lear de Shakespeare, Gulliver în țara piticilor de Swift, Spovedania unui medic de Arthur Conan Doyle, Duelistul de I.S. Turgheniev, Povestiri fantastice de E.T.A. Hoffmann, Vechiul Heidelberg de W. Meyer-Förster ș.a. Nu fără o anume dexteritate, dovedită și în numeroase sonete, D. pastișează pe rând toate formulele și manierele
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]